Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 332/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 332/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 4908/104/2013
Dosar nr_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE FOND
SENTINȚA PENALĂ NR 332
Ședința publică din data de 22 decembrie 2014
PREȘEDINTE: C. E. M.
GREFIER: I. D. P.
Ministerul Public este reprezentat de dl. procuror G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol, soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul G. D. F., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. cu nr. 481/P/2013, pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 192 alin.1 și 2 C.p., art. 20 alin.1 C.p. rap. la art. 174 alin.1 C.p. cu aplic. art. 33 lit. a C.p.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților, conform art.405 C.p.p.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2014, care au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța, în baza art.391 alin.1 C.p.p., a considerat necesar stabili termen de deliberare la data de 22.12.2014, pentru studierea actelor și lucrărilor depuse in dosar și când, în aceeași compunere, deliberând în secret, potrivit art.307 și art.343 C.p.p., a pronunțat următoarea sentință penală:
TRIBUNALUL
Prin rechizitoriul nr. 481/P72013 din 16.11.2013, al Parchetului de pe lângă Tribunalul O. a fost trimis în judecată inculpații G. D. F. și D. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și tentativă de omor, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 din vechiul Cod penal și art. 20 alin. 1 din vechiul Cod penal. rap. la art. 174 alin. 1 din vechiul Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a din vechiul Cod penal.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 02.06.2013 în urma unui conflict mai vechi, inculpatul G. D. F. împreună cu familia sa s-au deplasat la locuința părții vătămate D. M. unde a pătruns fără drept în curtea locuinței acestuia și i-a aplicat o lovitură cu un par peste brațul drept, iar în urma loviturii primite a suferit fractură la nivelul antebrațului drept ce poate fi considerată leziune de auto apărare, conform raportului de constatare medico- legală nr. 1208/E/05.06.2013 emis de SJML O..
Pentru a se reține această situație de fapt în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă:: proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă fotografică; plângerea și declarația părții civile D. M.; raportul de constatare medico-legală nr. 1208/E/05.06.2013 emis de SJML O., aprobat de Comisia de Control și Avizare a actelor medico-legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală C.; declarațiile martorilor D. I., B. L., D. P., T. M., T. I., D. I., V. I., V. G., D. M., D. C. I. ; declarațiile inc. G. D. F..
Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului O., ulterior, urmare modificărilor legislative, parcurgând etapa camerei preliminare.
Inculpatul a fost audiat, iar în cauză s-au constituit părți civile partea vătămată D. M. cu suma de 70.000 lei, din care 66.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și 4.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și S. Județean de Urgență Slatina cu suma de 42,398 lei actualizată la data plății, sumă ce reprezintă contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate D. M..
A fost administrată proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii din faza de urmărire penală, precum și martori propuși de către inculpat.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 06.06.2013, partea vătămată D. M. din mun. Slatina, jud. O. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în data de 02.06.2013 în timp ce se afla la locuința sa, numiții G. D. F. și D. N. au pătruns fără drept în curtea locuinței sale și l-au agresat.
Din primele verificări s-a reținut faptul că în data de 02.06.2013 în urma unui conflict mai vechi, înv. G. D. F. împreună cu familia sa s-au deplasat la locuința părții vătămate D. M. unde a pătruns fără drept în curtea locuinței acestuia și, în urma unor discuții contradictorii, s-a îndreptat cu un par către aceasta cu intenția de a o lovi în cap, însă victima s-a apărat cu brațul drept, iar în urma loviturii primite aceasta a suferit fractură la nivelul antebrațului drept ce poate fi considerată leziune de auto apărare, conform raportului de constatare medico- legală nr. 1208/E/05.06.2013 emis de SJML O..
Nici în fața organului de urmărire penală și nici în fața instanței de judecată, audiat fiind, inc. G. D. F. nu a recunoscut săvârșirea faptelor.
În declarațiile sale, partea vătămată D. M., a arătat că în data de 02.06.2013 în jurul orelor 17:30-18:00 se afla la locuința sa de pe . împreună cu martorii D. I. (mama sa) și D. P. (fratele său) și la un moment dat l-a văzut pe inculpatul G. D. F.,fiind însoțit de mama și de soția sa, adresându-i injurii injurii și aruncând cu pietre și cărămizi în curte. Inculpatul G. D. F. zis M., a sărit gardul și a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, după care s-a îndreptat către partea vătămată D. M. cu intenția de a o lovi cu parul în zona capului, dar partea vătămată s-a apărat cu brațul drept, care i-a fost fracturat.
Această situație de fapt este confirmată în depozițiile lor de martorele D. I. și D. I. care au declarat însă faptul că singurul care a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate a fost G. D. F. zis M. care avea în mână un par și a încercat să o lovească pe aceasta în cap.
De asemenea, martora B. L. a declarat faptul că l-a văzut pe inculpat când a sărit gardul în curtea locuinței părții vătămate, iar în fața locuinței acestuia se mai aflau înv. D. N., G. M. și încă două persoane ale căror nume nu le cunoaște. Martora a precizat că în curtea părții vătămate, în acel moment se aflau martorii D. I. și D. P., iar martora D. I. se afla în curtea locuinție sale care se învecinează cu cea a părții vătămate și a văzut ce s-a întâmplat.
Din raportul de constatare medico legală nr. 1208/E/05.06.2013 emis de SJML O. rezultă că D. M. în vârstă de 53 ani din mun. Slatina, jud. O. a prezentat leziuni care s-au putut produce la data de 02.06.2013 prin lovire cu corp dur și care necesită 35-40 zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor. Leziunea de la nivelul antebrațului drept poate fi considerată ca leziune de autoapărare.
Din întregul material probator rezultă faptul că între părți exista un conflict mai vechi care s-a acutizat urmare unor acțiuni violente desfășurate anterior, în care membrii familiei părții vătămate au agresat grav membri ai familiei inculpatului, motiv pentru care au și fost condamnați în primă instanță. De asemenea, rezultă faptul că partea vătămată se afla sub influența băuturilor alcoolice la momentul săvârșirii asupra sa a faptelor deduse judecății.
Faptele mai sus descrise sunt dovedite prin probele menționate în paragraful anterior, astfel încât instanța urmează să le aibă în vedere în prezenta cauză, neexistând probe care să dovedească o situație contrară și a căror analiză s-ar impune.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Noul cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Curtea Constituțională prin decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în data de 20 mai, a statuat că „.. în caz de tranz,iție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu” și nu pe instituții autonome.
Pentru aceste considerente, instanța, sub aspectul laturii penale a procesului urmează a analiza care dintre cele două coduri penale este, în ansamblul său, favorabil inculpatului.
Dacă sub aspectul incriminării și al cuantumului pedepselor prevăzute favorabil ar fi noul cod, nu aceeași este situația individualizării pedepselor.
Scopul procesului penal este tragerea la răspundere a persoanei care a săvârșit fapte penale, respectiv sancționarea acesteia cu o pedeapsă penală.
O etapă importantă în cadrul procedurii este individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executarea a acestora, motiv pentru care, pentru a stabili care este legea favorabilă inculpatului, instanța trebuie să constate că acesta a săvârșit fapta prevăzută de legea penală, cu forma de vinovăție prevăzută de lege și se impune sancționarea sa, verificând apoi situația juridică a inculpatului, dacă sunt aplicabile în cauză circumstanțe atenuante, dacă infracțunile deduse judecății se află în concurs, etc.
În acest punct, în cauza de față instanța constată că faptele există și că au fost săvârșite de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege și în condițiile art. 396 alin. 2 C.p.p., instanța urmează să dispună condamnarea.
În ceea ce-l privește pe inculpatul G. D. F., instanța apreciază că vechiul cod penal este legea mai favorabilă pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de de violare de domiciliu și tentativă de omor, prev. de art. 192 alin. 1 și 2 din vechiul Cod penal (pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani) și art. 20 alin. 1 din vechiul Cod penal. rap. la art. 174 alin. 1 din vechiul Cod penal (pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani), în concurs real în forma prevăzută de disp. art. 33 lit. a din vechiul Cod penal.
Actualmente, faptele săvârșite de către inculpat sunt prevăzute de dispozițiile art. 224 alin. 1 și 2 N.C.p.(pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă) și art 32 rap.la art. 188 alin. 1 (pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani), cu aplic. art. 38 alin. 1 N.C.p.
În ceea ce privește pedeapsa aplicabilă în cazul concursului de infracțiuni, conform dispozițiilor art. 34 din vechiului Cod penal., se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, iar dintre acestea se aplică pedeapsa, după cum urmează:
b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani;
Conform dispozițiilor art. 39 din Codul penal actual, pedeapsa aplicabilă în cazul concursului de infracțiuni,. se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează:
b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
În acest punct este de menționat faptul că instanța s-a orientat, din cauza gravității faptelor și a atitudinii procesuale a inculpatului, la pedepse cu închisoarea.
Este de observat faptul că pentru infracțiunea de tentativă la omor limitele de pedeapsă sunt aceleași: pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani.
Având în vedere faptul că, în ambele norme calculul pedepsi în cazul concursului real de infracțiuni pornește de la pedeapsa cea mai mare aplicată de către instanță, este clar faptul că legea favorabilă inculpatului este cea veche, în care pedepsele mai mici sunt contopite în cea mai mare.
Astfel, instanța apreciază că în privința inculpatului legea penală mai favorabilă este vechiul cod penal motiv pentru care, în temeiul art. 5 din Codul penal urmează să nu aplice în cauză referitor la acest inculpat, dispozițiile Codului penal în vigoare.
În considerarea celor anterior expuse la individualizarea sancțiunilor ce se vor aplica inculpatului se vor avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de vechea lege cât și toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă cât și persoana infractorului.
In concret, instanța va avea în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret, deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, deduse în principal din importanța valorilor sociale afectate (astfel cum rezultă aceasta din limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor), conduita procesuală nesinceră a inculpatului, comportamentul său anterior în societate confirmat de faptul că nu se află la primul conflict cu legea penală, precum și lipsa de regret manifestat față de faptă și consecințele acesteia. Urmează a fi totuși avută în vedere și starea de tensiune sub care se aflau părțile urmare unor evenimente derulate cu o seară înainte și care au dus la arestarea și ulterior condamnarea fiilor părții vătămate, care au agresat membrii ai familiei inculpatului.
De asemenea, se vor aplica inculpatului și pedepse complementare și accesorii, iar în baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 vechiul Cod penal vor fi contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, cu aplicarea art.57 din vechiul Cod penal pedeapsă principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii, care se va executa conform dispozițiilor art. 66 din vechiul Cod penal.
La stabilirea acestei pedepselor accesorii sunt avute în vedere și argumentele expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Decizia nr.2 din 6 octombrie 2005) respectiv că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale poate fi dispusă cu respectarea principiului proporționalității întrucât nu sunt absolute și pot face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie, iar aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii a acestor drepturi poate fi realizată în baza hotărârii definitive a instanței.
În cauza dedusă judecății, natura infracțiunilor comise de către inculpat, faptul că nu a respectat valori sociale importante ocrotite de normele penale având în vedere și amploarea fenomenului infracțional în care violența este o componentă nelipsită și consecințele acestuia, toate circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile de către inculpat, determină aprecierea rezonabilă că îi poate fi limitat dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice - art.64 lit.a teza a II-a C.p, sau să ocupe funcții implicând exercițiul autorității de stat - art.64 lit.b C.p., măsura aplicării acestei pedepse accesorii fiind proporțională și justificată.
Pentru aceleași considerente anterior expuse, în temeiul art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul G. D. F., în vederea introducerii profilului genetic în sistemul național de date genetice judiciare, la .>
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal se constată că în cauză s-a consituit parte civilă numitul D. M. cu suma de 70.000 lei, din care 66.000 lei ddespăgubiri pentru prejudiciul moral suferit și 4.000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
De asemenea, S. Județean de Urgență Slatina s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 42,398 lei actualizată la data plății, sumă ce reprezintă contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate D. M..
În cauza de față, conform celor consemnate în decizia penală nr. 1340 a Curții de Apel C., pronunțată în apel în dosarul nr._, partea civilă D. M., cu o seară înainte, a fost implicată într-o altercație cu fratele inculpatului și în cadrul căreia fiii săi i-au aplicat lovituri cu un cuțit acestuia, motiv pentru care fiii părții vătămate sunt condamnați prin hotărâre definitivă pentru tentativă la omor.
Instanța nu poate primi însă apărările inculpatului sub aspectul laturii civile pornind de la această situație tensionată, întrucât în cauză nu a fost reținută scuza provocării, iar partea vătămată nu a suferit mai puțin de pe urma fracturii.
Cuantificarea prejudiciului moral, nu este supusă unor criterii legale de determinare. Stabilirea cuantumului acestora include o doză de aproximare avându-se în vedere consecințele negative suferite de partea civilă pe plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.
Pentru ca instanța să poată aplica aceste criterii este necesar ca cel ce pretinde daunele să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituție, au fost lezate prin suferința produsă, și, pe cale de consecință, să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul.
În privința daunelor morale - a reținut ÎCCJ în decizia 4505/3.07.2008 a secției civile și de proprietate intelectuală - nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecințele, pe orice plan, suferite de reclamant, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze prejudiciul moral cauzat, fără ca prin aceasta să se încerce o reparare cu mult peste vătămarea produsă, determinând o îmbogățire fără justă cauză în persoana reclamantului. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei - S.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr.89 din 9 iunie 2003.
Prin art. 1391 din Noul cod civil a fost reglementată atât posibilitatea reparării prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge în cazul decesului victimei unei fapte delictuale.
Potrivit art. 1357 cod civil „ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârșită cu intenție este obligat să-l repare”, iar potrivit art 19 alin l și 2 cpp, „ acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei, care fac obiectul acțiunii penale”.
Examinând dispozițiile legale precitate, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, deoarece prin faptele comise –delicte civile - inculpatul a cauzat părții civile un prejudiciu material ce se impune a fi reparat, in măsura dovedirii acestuia și în virtutea principiului reparației integrale a pagubei.
Pentru aceste considerente se va dispune acoperirea prejudiciului moral suferit și de către partea civilă D. M., însă, apreciind că întinderea acestuia este mult mai mică decât cea solicitată cu acest titlu, va dispune obligarea inculpatului la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei, sumă apreciată ca fiind justificată și echitabilă.
În ceea ce privește solicitarea privind acoperirea prejudiciului material, instanța apreciază că nu s-au făcut dovezi pertinente în legătură cu întinderea acestuia. Martora B. L., audiată în mod nemijlocit de către instanță, s-a dovedit a fi concubina părții vătămate, astfel încât depoziția sa sub aspectul laturii civile urmează a fi înlăturată, întrucât plata pe care susține ca ar fi primit-o de la partea civilă nu este verosimilă.
În raport cu actele și lucrările dosarului, cu probatoriul cauzei, urmare condamnării inculpatului, instanța, fiind îndeplinite cerințele art.1357 Cod civil și art.1372 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă D. M. și în baza art.19 alin 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei.
De asemenea, urmează a fi admisă acțiunea civilă promovată de către S. Județean de Urgență Slatina urmând să fie obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 42,398 lei actualizată la data plății,. Văzând și dispozițiile art. 274 alin. 1 și 2 și art. 398 din NCPP cu privire la cheltuielile judiciare,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Condamnă pe inculpatul G. D. F. fiul lui S. și M. născut la data de 20.01.1987, in mun. Slatina, jud. O., domiciliat in mun. Slatina, .. 87, jud. O., CNP_, astfel:
În baza art. 192 alin. 1 și 2 Cp. și art.5 C.p actual, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 65 alin. 1 și art. 53 punctul. 2 lit. a din vechiul Cod penal si art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii dreptului electoral de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 2 ani, ce se va executa conform dispozițiilor art. 66 din vechiul Cod penal
În temeiul art. art. 20 alin. 1 din vechiul Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 din actualul Cod penal, condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pedeapsă principală și 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) din vechiul Cod penal, care se va executa conform dispozițiilor art. 66 din vechiul Cod penal
În baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 vechiul Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, cu aplicarea art.57 din vechiul Cod penal pedeapsă principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 3 ani, care se va executa conform dispozițiilor art. 66 din vechiul Cod penal.
În baza art.71 din vechiul Cod penal aplică inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) din vechiul Cod penal pe durata executării pedepsei principale
În temeiul art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul G. D. F., în vederea introducerii profilului genetic în sistemul național de date genetice judiciare, la .>.
În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 informează pe inculpat că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare(S.N.D.G.J.) a profilului său genetic.
În temeiul art. 19 și 397 din NCPP admite în parte acțiunea civila formulate de către civilă promovată de partea civilă D. M., domiciliat în Slatina, ., jud. O. și în baza art.19 alin 1 C.p.p. și art. 397 C.p.p. obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral suferit.
În temeiul art. 19 și 397 din NCPP admite acțiunea civila formulată de către S. Județean de Urgență Slatina și obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 42,398 lei actualizată la data plății
În baza art. 398 din NCPP și art. 274 alin. 1 din NCPP obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din 318 lei din cursul urmăririi penale iar câte 682 lei cheltuieli judiciare din cursul judecății.
Cu drept de apel.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2014.
PREȘEDINTE,
M. E. C.
GREFIER
I. D. P.
Tehnored: CEM
2 ex/29.12.2014
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1/2014.... → |
|---|
