Obligaţie de a face. Decizia nr. 299/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 299/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 4391/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 6270/2014)
DECIZIE Nr. 299/2015
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. D. B.
Judecător M. P.
Judecător D. G. E.
Grefier R. N. C.
Pe rol, judecarea recursului formulat de recurenții-pârâți I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI și C. T. DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "D. M." împotriva sentinței civile nr. 5846 din data de 19.05.2014 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu S. SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 6 – în numele și pentru membrii săi: S. G., E. A. D., B. G., C. E. M., C. D., D. V. P., I. I. R., I. S., P. P., S. E. G., S. F. R., T. F. T. D., V. M. C., V. C., L. C., T. I., B. M. R., C. R. Taviola, P. M. G., V. F. V., C. M., O. M. A., C. C. Tantica și intimații-pârâți L. T. D. B., GRĂDINIȚA NR.97 și GRĂDINIȚA "F. ALBASTRĂ" cauza având ca obiect – drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că, prin cererea de recurs recurenții-pârâți au solicitat judecata pricinii în lipsă, precum și că în data de 23.01.2015, au fost înregistrate la dosar „note scrise”, formulate de S. Învățământului Preuniversitar din România - Sector 5, ., după care:
Curtea având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă conform dispozițiilor prevăzute de art.242 alin.(2) din Codul de procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
- SOLUȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte De Muncă Și Asigurări Sociale sub nr._ la data de 01.02.2013, reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA - SECTOR 5 în numele și pentru membrii săi, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, obligarea pârâtei la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, obligarea pârâtei unități școlare la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamanților în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, stabilit conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01 ianuarie 2011 – 13 mai 2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, obligarea pârâtei I. Școlar al Municipiului București la asigurarea finanțării pentru plata sumelor mai sus menționate.
Prin sentința civilă nr.5846 din data de 19.05.2014, pronunțată de Tribunalul București, a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2010 – 01.02.2010; a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA - SECTOR 5, cu sediul în București, sector 5, ..6 în numele și pentru membrii săi S. G., E. A. D., B. G., C. E. M., C. D., D. V. P., I. I. R., I. S., P. P., S. E. G., S. F. R., T. F. T. D., V. M. C., V. C., L. C., T. I., B. M. R., C. R. TAVIOLA, P. M. G., V. F. V., C. M., O. M. A., C. C. TANTICA în contradictoriu cu pârâții I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul în București, sector 2, ., L. T. D. B. cu sediul în București, sector 5, Calea Rahovei, nr.311, C. T. DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "D. M." cu sediul în București, sector 5, ..16, GRĂDINIȚA NR.97 cu sediul în București, sector 1, . și GRĂDINIȚA "F. ALBASTRĂ" cu sediul în București, sector 4, ., astfel cum a fost completată.
Prin aceeași sentință au fost obligate pârâtele la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanți în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01. 2010 – 31.12.2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, corespunzător timpului lucrat la fiecare instituție pârâtă; au fost obligate pârâtele la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanți în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, stabilit conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01. 2011 –13.05.2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, corespunzător timpului lucrat la fiecare instituție pârâtă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, potrivit adeverințelor de la fila 31-32, membrii de sindicat S. G., E. A. D., B. G. au avut calitatea de inspectori școlari în perioada 01.01.2010 – 13.05.2011, fiind angajați ai INSPECTORATULUI S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI.
Potrivit adeverinței de la fila 45 membrii de sindicat C. E. M., C. D., D. V. P., I. I. R., I. S., P. P., S. E. G., S. F. R., T. F. T. D., V. M. C., V. C., L. C., T. I. au avut calitatea de personal didactic la L. T. „D. B.” în respectivul interval de timp.
Potrivit adeverinței de la fila 40 membrii de sindicat B. M. R., C. R. Taviola, P. M. G., V. F. V., au calitatea de personal didactic la C. T. De Industrie Alimentară "D. M.”.
Membrele de sindicat C. M. Și O. M. A. au fost angajate în perioada 16.09.2010 – 15.06.2011 la pârâta Grădinița nr.97, iar membra de sindicat C. C. a fost angajată în perioada 01.09.2010 – 31.08.2011 la pârâta Grădinița "F. Albastră".
Din aceleași adeverințe rezultă că la stabilirea drepturilor salariale conform Legii nr. 330/2009, începând cu data de 01.01.2010, respectiv conform Legii nr. 285/2011, începând cu data de 01.01.2011, membrilor de sindicat reclamanți nu li s-au aplicat prevederile Legii nr. 221/2008.
Demersul procesual de față are ca scop recuperarea de către membrii de sindicat reclamanți a diferenței dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în temeiul Legii 221/2008, prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400 lei, pe perioada 01 ianuarie 2010 - 13 mai 2011.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că pretențiile deduse judecății sunt întemeiate.
Astfel, prin Legea 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a prevăzut la articolul unic pct. 3, faptul că pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008, de 400 lei, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Din conținutul acestei reglementări, rezultă că, începând cu 1 octombrie 2008, drepturile salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar se impuneau a fi calculate prin utilizarea acestui coeficient de multiplicare.
Prin OUG 136/2008, s-a prevăzută că în perioada octombrie-decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din învățământ este 299,933 lei, pentru funcțiile didactice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.
Prin decizia nr. 1221/2008 pronunțată de Curtea Constituțională, s-a constatat că dispozițiile OUG 136/2008 sunt neconstituționale, instanța de contencios constituțional reținând faptul că, fundamentul adoptării acestei ordonanțe de urgență l-a reprezentat intenția de contracarare a unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de Parlament.
În continuare, prin OUG 151/2008, s-a prevăzut același coeficient de multiplicare de 299,933 lei iar prin decizia nr. 842/2009, Curtea Constituțională a statuat în sensul că dispozițiile art. I pct. 2 și 3 din OUG 151/2008 sunt neconstituționale.
Prin Decizia nr. 989/2009, au fost declarate neconstituționale și dispozițiile art. 2 și art. 3 din OUG 1/2009, reținându-se că acest din urmă act normativ continuă abordarea cuprinsă în dispozițiile OUG 151/2008, considerentele arătate cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 2 și 3 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2008 fiind aplicabile mutatis mutandis și cu privire la situația creată prin adoptarea art. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009.
Subsecvent, au fost adoptate OUG 31/2009 și OUG 41/2009 iar prin deciziile nr. 105/2010 și nr. 124/2010, Curtea Constituțională a respins ca devenite inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 și art. 3 din OUG 31/2009, respectiv a art. 2 din OUG 41/2009, pe considerentul că, după sesizarea Curții, OG 15/2008 a fost abrogată expres prin Legea 330/2009, astfel încât OUG 31/2009 și OUG 41/2009, ca acte modificatoare, sunt și ele abrogate. În cuprinsul deciziei 124/2010, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009 erau oricum afectate de vicii de neconstituționalitate, întrucât modificau niște dispoziții legale declarate neconstituționale prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, respectiv, prin Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009. Curtea reamintește considerentele de principiu din Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009, unde a reținut că nici modificarea sau completarea dispoziției legale criticate de către legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstituționalitatea constatată de către Curtea Constituțională, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de același viciu de neconstituționalitate în măsura în care confirmă soluția legislativă declarată neconstituțională din punct de vedere intrinsec sau extrinsec. O atare soluție se impune și pentru că viciul de neconstituționalitate stabilit de instanța de contencios constituțional trebuie eliminat, și nu perpetuat prin actele normative succesive de modificare și completare. În cazul de față, Guvernul, în calitate de legiuitor delegat, prin Ordonanța de urgență nr. 41/2009, a persistat în hotărârea sa de a nu lua în considerare prevederile Legii nr. 221/2008, reducând majorările salariale stabilite de Parlament.
Acest aspect litigios a fost tranșat prin decizia nr. 3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra recursului în interesul legii, conform căreia ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, 151/2008 și 1/2009, dispozițiile OG 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la 31 decembrie 2009.
Pretențiile sindicatului reclamant pentru membrii săi, având ca obiect diferențele de drepturi salariale pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010, sunt întemeiate, întrucât, deși OUG 15/2008 a fost abrogată începând cu 01.01.2010 prin Legea 330/2009, potrivit art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, noul salariu de bază, fiind cel corespunzător funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta, potrivit anexelor la prezenta lege.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 6 din OUG 1/2010, reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
Prin decizia 877/2011, Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. 6 din OUG 1/2010, reținând că textul legal criticat a fost abrogat prin dispozițiile art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și nu produce efecte juridice asemenea celor învederate Curții de către autorii excepției de neconstituționalitate. Însă această situație nu se datorează normei abrogatoare, ci faptului că, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009, astfel încât reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, și nu cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009. O atare interpretare, departe de a constitui o ingerință în sfera de competență a puterii legiuitoare, reprezintă o aplicare corectă a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării personalului din învățământ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 9 februarie 2010, Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009 sau Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009).
Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2010, reclamanții membri de sindicat au dreptul la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, iar acesta din urmă trebuie stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, deci prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400 lei.
Situația este similară pentru anul 2011, art. 1 din Legea nr. 285/2010, stabilind că salarizarea în anul 2011 pornește de la salariile de referință stabilite în luna octombrie 2010, în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009, și, implicit cu luarea în considerare și a prevederilor Legii nr. 221/2008.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtele la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanți în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii decembrie 2009, stabilit conform Legii nr. 221/2008 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01.2010 – 31.12.2010, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, corespunzător timpului lucrat la fiecare instituție pârâtă.
De asemenea, a obligat pârâtele la calcularea drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat reclamanți în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, respectiv cu luarea în considerare a salariului de bază aferent lunii octombrie 2010, stabilit conform Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 – prin utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 și plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și cele efectiv încasate, pentru perioada 01.01. 2011 –13.05.2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, corespunzător timpului lucrat la fiecare instituție pârâtă.
- RECURSUL FORMULAT DE I. ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI C. T. DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "D. M."
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs în termen legal și motivat, pârâții I. Școlar al Municipiului BucureștiC. T. de Industrie Alimentară "D. M.", criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.3041 din Codul de procedură civilă, recurenții critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii pretențiilor reclamanților.
S-a susținut că salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ s-a făcut conform prevederilor Capitolului 4, Secțiunea a II-a din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Astfel, art. 48 din legea mai sus menționată dispune:
"(3) Salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000;
Coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezența lege.
(4) Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea legii bugetului de stat, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite."
Așa cum se poate observa, modul de calcul al salariilor personalului din învățământ este stabilit de legea în speța, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.
Prin O.G.15/2008, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învățământ, salarizat, potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, s-au stabilit valorile coeficienților de multiplicare aplicabili anului 2008, pe 3 perioade de referința, astfel:
- 1 ianuarie - 31 martie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 259,593 lei ;
- 1 aprilie - 30 septembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000: 275, 168 lei, respectiv o creștere de 6 %;
- 1 octombrie -31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000:291, 678, respectiv o creștere cu încă 6%.
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru această perioadă poate deveni 299,933 lei, în condițiile realizării principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de stat pe anul 2008, respectiv creșterea produsului intern brut, ținta de inflație, precum și nivelul productivității muncii.
Prin Legea nr. 221 din 27.10.2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului m.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, coeficientul de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic și didactic auxiliar a fost majorat la 400,00 lei pentru perioada 1 octombrie -31 decembrie 2008.
Modificările din Legea nr. 221/2008, vor putea fi puse în aplicare nu retroactiv, așa cum solicita intimații, ci doar de la data apariției actului normativ respectiv, în conformitate cu art. 78 din Constituția României, care dispune:
"Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau de la o dată ulterioară prevăzuta în textul ei".
De asemenea, tot în Constituție, la art. 15 alin.(2) este statuat și principiul potrivit căruia: "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Menționează că Legea nr. 221 a intrat în vigoare la data de 01.11.2008, drept urmare, pentru perioada 01.10._08 prevederile Legii 211/2008 nu pot fi aplicabile deoarece acestea nu se aplică retroactiv.
Pentru restul perioadei, respectiv 4 noiembrie 2008-15 noiembrie 2008, sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 136/2008 (în vigoare până la data de 15.11.2008, când a fost abrogată de O.U.G. nr. 151/2008).
Începând cu 15 noiembrie 2008, și până la data de 02 iunie 2009, data la care prin Decizia Curții Constituționale nr. 842 art. 2 și 3 din OUG nr.151/2008, pentru modificarea Ordonanței nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ au fost declarate ca fiind neconstituționale, rămân în vigoare dispozițiile O.G. nr.15/2008 cu modificările și completările ulterioare.
Acest aspect rezultă cu precădere din prevederile art. 31 alin.(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale potrivit cărora "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
În ceea ce privește aplicabilitatea Legii 221/2008, după data de 31 decembrie 2008, solicită Curții să rețină faptul că Legea 221/2008, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008, privind creșterile salariale ce se acordă în 2008 personalului din învățământ, așa cum rezultă chiar din titlul și conținutul acesteia, reglementează creșterile salariale ce se acordă în anul 2008 personalului din învățământ, neexistând în cuprinsul ei prevederi care să precizeze creșterile salariale pentru anul 2009.
Învederează că pentru perioada 01.04._09, cadrul legislativ în vigoare îl reprezintă O.U.G. nr. 31/2009, privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, aprobată prin Legea 259 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 484 din 13 iulie 2009 și O.U.G. nr.41/2009, privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 286 din 30 aprilie 2009 și aprobată prin Legea 300/06.10.2009, dispozițiile acestor ordonanțe nefiind declarate neconstituționale.
Mai mult decât atât, O.G. nr. 15/2008, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificări prin Legea 221/2008, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată în mod expres prin art. 48 pct.16 al cap. VI - dispoziții finale din Legea cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial din 9 noiembrie 2009.
În ceea ce privește obligarea recurenților la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 01.01._11, instanța de judecată în mod incorect a admis aceste cereri, deoarece salariații nu au făcut dovada respectării procedurii prealabile prevăzute de legile speciale din domeniul salarizării.
Astfel, în ceea ce privește aceste capete de cerere privind reîncadrarea salariaților, recurenta a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, din următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice:
“(1) Soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competența ordonatorilor de credite.
(2) Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
(3) Ordonatorii de credite vor soluționa contestațiile în termen de 10 zile.
(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulțumită se poate adresa instanței de contencios administrativ sau, după caz, instanței judecătorești competente potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data comunicării soluționării contestației."
Prin actele depuse la dosarul cauzei intimații nu au făcut dovada respectării procedurii prealabile și nici a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 34 alin.(4) Legea - cadru nr. 330/2009.
D. urmare, recurenta solicită admiterea excepției tardivității introducerii acțiunii, sub aspectul tardivității contestării reîncadrării conform Legii 330/2009.
În ceea ce privește reîncadrarea conform Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, invocă excepția tardivității și pe acest capăt de cerere, având în vedere prevederile art. 30 din acest act normativ, care face vorbire despre aceeași procedură și același termen de contestare ca și cel din Legea nr. 330/2009.
Referitor la aplicabilitatea Legii cadru nr. 284/2010 pentru anul 2011, învederează Curții că începând cu data de 13 mai 2011 este în vigoare Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care a introdus un nou sistem de calcul pentru această categorie de personal din unitățile de învățământ, în mod corect instanța neacordând aceste drepturi și după data de 12 mai 2011.
- ANALIZA RECURSULUI
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și în baza art.3041 Codul de procedură civilă, în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Curtea constată că recurenții au susținut netemeinicia cererii de chemare în judecată, fără a invoca vreun motiv de netemeinicie sau nelegalitate a sentinței civile recurate. Cum recursul nu are caracter devolutiv, în lipsa unor critici concrete ale sentinței civile recurate și având în vedere că nu este incident un motiv de nelegalitate/netemeinicie de ordine publică, nu este posibilă o reanalizare a pretențiilor afirmate prin cererea de chemare în judecată.
Cu privire la susținerile conform căreia în mod eronat au fost obligați recurenții la calculul drepturilor salariale aferente perioadei 01.01._11, deoarece salariații nu au făcut dovada respectării procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 330/2009 și de Legea nr. 284/2010, prin urmare cererea de chemare în judecată este tardiv formulată, Curtea constată că susținerea nu este întemeiată.
Astfel, cererea de chemare în judecată nu are ca și obiect stabilirea drepturilor salariale, care se realizează prin act administrativ, ci plata drepturilor salariale, în baza raporturilor juridice dintre angajat și angajator, stabilile conform regulilor de drept al muncii. Așadar nu se contestă actul prin care s-au stabilit drepturile salariale, ci se solicită obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale, nefiind aplicabile în speță dispozițiile art. 34 din Legea nr. 330/2009, respectiv art. 30 din Legea nr. 284/2010, ci cele ale art. 268 alin 1 lit. c din Codul muncii (cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate).
Față de aceste considerente, instanța constată că excepția tardivității formulării acțiunii este neîntemeiată.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții-pârâți I. S. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI și C. T. DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "D. M." împotriva sentinței civile nr. 5846 din data de 19.05.2014 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. _, în contradictoriu cu S. SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 6 – în numele și pentru membrii săi: S. G., E. A. D., B. G., C. E. M., C. D., D. V. P., I. I. R., I. S., P. P., S. E. G., S. F. R., T. F. T. D., V. M. C., V. C., L. C., T. I., B. M. R., C. R. Taviola, P. M. G., V. F. V., C. M., O. M. A., C. C. Tantica și intimații-pârâți L. T. D. B., GRĂDINIȚA NR.97 și GRĂDINIȚA "F. ALBASTRĂ", ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Ianuarie 2015.
Președinte, E. D. B. | Judecător, M. P. | Judecător, D. G. E. |
Grefier, R. N. C. |
R.C. 02 Februarie 2015
Tehnored.: B.E.D./01.04.2015
Dact: S.Ș./2 ex./03.02.2015
Jud. fond: F. I. V.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2972/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1297/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
