Recalculare pensie. Decizia nr. 2002/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2002/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 7278/3/2014
ROMÂNIA
DOSAR NR._ (8748/2014)
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.2002
Ședința publică de la 29.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE- N. R. I.
JUDECĂTOR - M. V. D.
GREFIER - E. D. C.
Pe rol soluționarea apelului declarat de apelantul B. C. împotriva sentinței civile nr.9400/10.10.2014, pronunțate de Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Constatând că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare pe cererea de apel.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul TRIBUNALULUI BUCUREȘTI SECȚIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr._ reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâta C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat instanței obligarea pârâtei sa îi emită o decizie de recalculare a pensiei în funcție de veniturile menționate în adeverința nr. 340/15.03.2013 emisă de . pârâtei la plata diferențelor începând cu data de 01.05.2013 la zi și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 9400 din data de 10 octombrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, B. C., în contradictoriu cu pârâta C. De P. A Municipiului București, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă începând cu data de 15.06.2011, în temeiul Legii 263/2010, aspect ce rezultă din decizia depusă la fila 62 din dosar.
Prin cererea depusă la data de 11.04.2013 sub nr._ reclamantul a solicitat pârâtei valorificarea veniturilor din adeverința nr. 340/15.03.2013 emisă de . ce i-a fost respinsa prin decizia nr._/22.08.2013, necontestată în cauză, depusa la fila 38 din dosar.
Veniturile menționate în adeverința nr.340/15.03.2013 emisă de . pot fi luate in considerare la recalcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Această adeverință atesta veniturile brute realizate de reclamant în perioada august 1964 –martie 2001.
Potrivit art.165 din Legea 263/2010 la determinarea punctajelor anuale până la . prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Așa fiind, față de împrejurarea că este vorba despre venituri brute, cel puțin pentru perioada 1 iulie 1977 – 1 ianuarie 1991, acestea nu au putut fi luate în considerare în condițiile în care textul de lege sus menționat prevede expres că se au în vedere la stabilirea punctajului veniturile nete.
Mai mult decât atât, din adeverință a rezultat că pentru veniturile brute din adeverință nu au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, acestea din urmă fiind achitate în raport cu salariul de încadrare înscris în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent.
Potrivit art.2 lit.c din Legea 263/2010 „sistemul public se organizează si funcționează având ca baza principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
Acest principiu este dezvoltat in dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit art. 96. alin.2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de S..
În condițiile în care din adeverință a rezultat că pentru veniturile brute din adeverință nu au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, acesta nu este îndreptățit la valorificarea veniturilor pentru care nu au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, respectiv nu este îndreptățit la valorificarea salariilor brute menționate in adeverința nr. 340/15.03.2013 emisă de .>
Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiata, inclusiv în privința capetelor de cerere având ca obiect obligarea la plata diferențelor și a cheltuielilor de judecată față de caracterul accesoriu al acestora .
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen legal și motivat, reclamantul B. C., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel formulate, întemeiate în drept pe dispozițiile art.480 din Codul de procedură civilă, apelantul solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
În fapt, instanța de fond a respins valorificarea adeverinței nr. 340/15.03.2013 eliberată de . că din adeverința nu rezultă că s-a reținut și virat CAS .
În virtutea rolului activ, instanță avea obligația să solicite lămuriri. În acest sens, anexează adeverințele nr. 835/30.10.2014: nr. 835/30.10.2014, nr.835/30.10.2014 eliberate de . adresa nr. 837/30.10.2014 eliberată de, . care se menționează că s-a calculat și virat CAS conform legilor în vigoare.
Hotărârea instanței de fond este netemeinica și nelegala întrucât hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea principiului contributivității, care la contribuții egale impune drepturi de pensie egale, întrucât se menționează în adeverința că s-a plătit CAS la bugetul asigurărilor sociale.
Este stabilit de către instanțele de judecată ca în măsura în care salariatului i-au fost calculate și reținute din veniturile salariale realizate, indiferent de titlul cu care aceste sume au fost acordate sau de perioada acordării lor, sume reprezentând contribuția pentru pensie, aceste venituri pentru care au fost reținute contribuții să fie avute în vedere la stabilirea dreptului de pensie.
Nu este important caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Art. 165 încalcă principiul de bază prevăzut în dispozițiile art. 2 din Legea 263/2010.
Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:
c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;
Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. C din Legea nr. 263/2010, sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, care este reluat în modul de calcul al drepturilor de pensie, respectiv în art. 96 al. 1 și 2 din Legea nr. 263/2010.
Conform art. 96 alin. 2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculează în funcție de câștigul salarial brut care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, ceea ce înseamnă că se au în vedere și sporurile și adaosurile.
În acord cu aceste dispoziții, norma tranzitorie din art.165 al Legii nr.263/2010 precizează ca salariile obținute în perioada anterioară datei de 01.04.2001 vor fi valorificare la determinarea punctajelor anuale indiferent de forma în care au fost consemnate în carnetul de muncă, în perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete, și nu salarii tarifare de încadrare.
Din interpretarea sistematică a celor două texte de lege, rezultă că ceea ce se ia în calcul nu este numai salariul înscris în carnetul de muncă, ci și venitul brut lunar, care cuprinde și sporuri și adaosuri pentru care legea a prevăzut, iar angajatorul a reținut și virat CAS.
Sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor nu sunt enumerate limitativ de art. 10 din Legea nr. 3/1977. Enumerarea vizează orice alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă potrivit legii, ori veniturile înscrise în adeverințe au acest caracter permanent căci ele se regăsesc lunar în diferența dintre ceea ce este înscris în carnetul de muncă și adeverința. Art. 1 din Decretul nr. 389/1978 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale, instituia o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat, care se datorează indiferent de forma în care se realizează veniturile și indiferent de cine efectua plată, câtă vreme fără muncă depusă de salariat nu era posibilă existența contribuției. Aplicarea neîntreruptă a acestui principiu impune valorificarea veniturilor evidențiate în adeverința eliberată de fostul angajator.
De precizat este faptul că din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin admiterea recursurilor în interesul legii, a statuat ca "la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, vor fi luate în considerare, dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuție de asigurări sociale".
În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plăti te constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice (Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).
În concluzie, principalul element apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite
Solicită să se aibă în vedere principiul contributivității, care la contribuții egale, impune drepturi de pensie egale.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Cercetând apelul declarat, Curtea constată că acesta este nefondat.
Se reține, în primul rând, că cele două adeverințe depuse abia în calea de atac, nr.835 și 836 din 30.10.2014, eliberate fiind ulterior pronunțării sentinței Tribunalului, nu au făcut și nici nu puteau face obiectul învestirii instanței de fond. Prin urmare, ele nu vor putea fi cercetate și eventual, luate în considerare direct în calea de atac sub aspectul caracterului valorificabil al veniturilor pe care le atestă, mai ales că nu se poate stabili o corespondență certă între conținutul lor și al adeverinței nr.340/15.03.2013. Potrivit dispozițiilor exprese ale art.478 din Noul Cod de procedură civilă, în apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe, sub aspectul obiectului, cauzei cererii, pretențiilor, etc., astfel că cele două adeverințe se impun mai înainte supusă aprecierii organului de pensii, cu specificarea în concret a veniturilor nevalorificate din cele atestate, deși legea le recunoaște ca bază de calcul al drepturilor de pensie și abia după epuizarea procedurii prealabile, în caz de eșec al acesteia, să apeleze la remediul judiciar.
Altfel, cât privește refuzul de valorificare a adeverinței nr.540/15.03.2013, Curtea învederează că nu este vorba despre a nu da eficiență principiului contributivității. Acesta rămâne pe deplin aplicabil, exprimând exigența generală ca niciun element salarial care a intrat în componența sumei la față de care s-a calculat și virat contribuția de asigurări sociale, să nu rămână în afara bazei de calcul al drepturilor de pensie.
În cauză însă, soluția de respingere a valorificării veniturilor brute totale pentru perioada 1964 – 2001 este corectă pe motive de legalitate și validitate formală a adeverinței care le atestă.
Pe de o parte, este nefondată solicitarea de valorificare a veniturilor brute aferente intervalului iulie 1977 – ianuarie 1991, întrucât, potrivit prevederilor exprese ale art.165 din legea nr.263/2010, pentru acest interval, salariile se valorifică în formă netă, solicitarea contrară tinzând la obținerea unui beneficiu exclus expres de lege.
Pe de altă parte, se învederează că indiferent de caracterul brut/net al veniturilor menționate, o indicare globală a cuantumului drepturilor salariale, nu satisface exigențele legii pentru valorificarea lor în această formă.
Într-adevăr, art.165 vorbește despre valorificarea salariilor (brute,nete, conform periodizărilor legii), înscrise în carnetele de muncă. Din această perspectivă, nu s-ar putea da preferință unor adeverințe, care, cu privire la salariul tarifar (brut ori net), ar contrazice carnetul de muncă, asemenea adeverințe având valoare probantă numai în privința unor elemente concret individualizate și automat, necuprinse în respectivul carnet (sporuri, adaosuri pe lângă salariul de bază, salarii efectiv realizate diferite de salariul tarifar, dacă forma de retribuire ar fi autorizat aceasta - cum ar fi fost: în acord, regie, după timp, etc.).
Pentru ca adeverințele să poată fi valorificate în calculul drepturilor de pensie, se impune circumstanțierea în fapt, a elementelor salariale pe care le atestă. În caz contrar, nu se pot stabili nici eventualele diferențe (și sursa acestora) între salariul înscris în carnetul de muncă, utilizabil potrivit legii și cel pe care l-ar conține adeverința, nici caracterul valorificabil al componentelor acestui venit de ansamblu, după natura lor, dar, mai ales, nu s-ar putea statua asupra unui interes al promovării acțiunii, din perspectiva faptului că elementele care intră în alcătuirea venitului total vor fi fost deja luate în calcul, în modalitatea detaliată. După cum se poate observa din buletinele aferente deciziilor de pensie, programul de calcul nu presupune fructificarea unui singur venit, global, ci cuprinde mai multe rubrici, sporurile și alte adaosuri fiind menționate distinct de salariul de încadrare. Astfel, nu se poate accepta solicitarea reclamantului-apelant, ca veniturile din adeverință să fie valorificate în locul tuturor celor deja luate în considerare la calculul pensiei pentru aceeași perioadă.
Sub același aspect, nu s-a probat nici existența certă a unui prejudiciu din acordarea pensiei în plată față de cea care-ar rezulta din valorificarea veniturilor cuprinse în adeverință, în locul tuturor celor deja luate în considerare. În toate cazurile, adeverințele trebuie să cuprindă exact tipul componentei salariale care intră în venitul total-brut/net, cuantumul și temeiul acordării acesteia, pentru a verifica atât temeinicia, cât și realitatea pretențiilor din perspectiva existenței vreunor diferențe (implicit, a izvorului lor), față de elementele deja valorificate, căci numai în condițiile culpei strict dovedite a organului de pensii de a nu le fi luat în calcul, deși aveau această valență, răspunderea acestuia ar putea fi atrasă, iar acțiunea ar avea obiect.
În consecință, Curtea reține că soluția respingerii cererii de valorificare a adeverinței astfel cum a fost emisă de fostul angajator, este corectă, iar apelul, nefondat și de respins, în aplicarea art.480(1) din Noul Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul B. C., având CNP_, domiciliat în București, ., ., ., sector 4, reprezentat de avocat M. M., cu sediul profesional în București, ..2A, ., ., sector 6, împotriva sentinței civile nr.9400/10.10.2014, pronunțate de Tribunalul București-Secția a VIII-a Conflicte de muncă și Asigurări sociale în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. DE P. A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea V. nr.6, sector 3, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 mai 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
N. R. I. M. V. D.
GREFIER,
E. D. C.
Tehnored.: N.R.I./15.06.2015
Dact: S.Ș./4 ex./09.06.2015
Jud. fond: P. I.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1635/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1376/2015.... → |
|---|
