Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2369/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2369/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 1478/122/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._ (Număr în format vechi 780/2015)
Decizia Civilă nr.2369
Ședința publică din data de 17 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: R. F. G.
JUDECĂTOR: H. L.
GREFIER: B. M.
Pe rol se află cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă P. M. împotriva sentinței civile nr. 664/LM/AS din data de 20.11.2014, pronunțată de Tribunalul G. - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Școala G. „A. M.”, C. L. al C. Gostinu prin Primar și P. C. Gostinu, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează Curții că apelanta-reclamantă, prin cererea de apel dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform dispozițiilor art.411alin.(1) pct.2 din Codul de procedură civilă.
Curtea în temeiul dispozițiilor art.394 din Codul de procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării, dată fiind solicitarea părții apelante de judecare a pricinii în lipsă.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului G. la data de 13.05.2014 sub nr._ reclamanta P. M. a solicitat obligarea pârâtei Școala G. A. M. Gostinu la calcularea salariului în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008, pentru aprobarea OG nr.15/2008, respectiv raportarea Legii nr.63/2011 la Legea nr.221/2008 începând cu data de 14.05.2011 până la data pronunțării sentinței, precum și plata diferențelor rezultate dintre salariile legal cuvenite și salariile efectiv încasate, începând cu 14.05.2011 până la data pronunțării sentinței, sume actualizate cu coeficientul de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data efectivă a plății; obligarea pârâților C. L. al C. Gostinu prin Instituția Primarului și P. C. Gostinu, la asigurarea finanțării și virarea sumelor necesare către pârâtul angajator, pentru plata drepturilor salariale neacordare.
Prin sentința civilă nr.884/20.11.2014, Tribunalul G.-Secția Civilă a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă P. M. în contradictoriu cu pârâții Școala G. A. M., C. L. Gostinu și P. C. Gostinu.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta are calitatea de personal didactic și didactic auxiliar în cadrul Școlii Gimnaziale A. M. Gostinu, astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosarul de fond al cauzei.
C. legal pentru salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar până la . Legii nr.330/2009 l-a constituit Legea nr.84/1995, Legea nr.128/1997 și începând cu data de 01.01.2008 O.G. nr.15/2008 privind creșterea salariilor ce se vor acorda în perioada 2008-2009 personalului din învățământ.
În conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din O.G. nr.15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 de 400,00 lei, reprezintă valoarea de referință pentru crește salariale ulterioare.
Aceste prevederi au fost aplicabile în intervalul 01.10._09, în urma declarării ca neconstituționale a actelor normative ce au avut ca obiect modificarea Legii nr.221/2008, în acest sens fiind chiar Decizia nr.3/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii.
Începând cu data de 01.01.2010, salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost reglementată unitar prin Legea nr.330/2009 și O.U.G. nr.1/2010, O.G. nr.15/2008 fiind abrogată.
În conformitate cu art.30 alin.(3) și (5) din Legea nr.330/2009, reîncadrarea personalului s-a făcut corespunzător tranșelor de vechime muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009, iar personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 și s-a păstrat salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
În consecință, reclamanții au fost îndreptăți la plata unui salariu în raport de prevederile Ordonanței de Guvern nr.15/2008 aprobată modificări prin Legea nr.221/2008 și în perioada 26.06._10, după cum și în perioada 01.01._11, dată la care a intrat vigoare Legea nr.63/2011, în raport de dispozițiile art.1 alin.3 din Legea nr.284/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, drepturile salariale ale reclamanților trebuiau calculate pornind de la cuantumul avut în anul 2010, în lipsa unui alt mod de stabilire a drepturilor salariale prevăzut de acest act normativ, la care s-a adăugat și majorarea prevăzută de lege.
Însă, în privința stabilirii drepturilor de natură salarială pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, Legea nr.284/2010 a fost în vigoare doar în perioada 01.01.2011 – 12.05.2011, iar începând cu data de 13.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, prin care s-a reglementat, în mod unitar, salarizarea personalului didactic, act normativ ce cuprinde prevederi vizând încadrarea, promovarea și componența drepturilor salariale și modul de calcul al acestora.
Astfel, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.63/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la lege, cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, indemnizațiile de conducere specifice, sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin.1, precum și metodologia de calcul al acestora, fiind prevăzute în anexele1, 2, 3a și 3b, după caz, anexa nr. 4 și anexă nr. 5, așa cum rezultă din alineatele 2, 3 și 4 ale aceluiași articol.
De asemenea, cu privire la cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de lege, în alin.5 s-a menționat că acestea se calculează în funcție de salariile de încadrare prevăzute în anexele nr.1, 2, 3a sau 3b, după caz, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr.5, cu luarea în considerare a indemnizației de conducere prevăzută în anexa nr.4, dacă este cazul, alin.6 cuprinzând interdicția ca prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă să fie negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor legii.
În fine, prin același articol, s-a prevăzut că dispozițiile art. 8,9,12 și 13 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25 - 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplică în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, salarizat potrivit prevederilor legii.
De asemenea, în art. 2 alin.1 se prevede că încadrarea personalului prevăzut la art.1 se face potrivit prevederilor prezentei legi, iar din alin. 2 al aceluiași articol rezultă că persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezența lege, obligația angajatorilor de a stabili salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale cuvenite personalului didactic în conformitate cu dispozițiile Legii nr.63/2011, fiind prevăzută în art. 4 alin. 2 din lege.
Așadar, în perioada 13 mai – 31 decembrie 2011, față de împrejurarea că art.6 din legea precizată conține prevederea conform căreia „orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă”, membrii de sindicat în numele cărora a fost promovată acțiunea, având calitatea de personal didactic din învățământul preuniversitar, beneficiază de salariile de încadrare prevăzute în anexa 2 la lege care cuprind sporul neuropsihic și majorarea de 15% aplicabilă pentru anul 2011, sporul de stabilitate fiind cuprins la tranșele de peste 10 ani vechime, astfel cum rezultă din „nota” la această anexă, metodologia de calcul a drepturilor salariale, ca și componența acestora, fiind prevăzută în anexa 5 la lege.
Astfel, conform art.2 din anexa menționată, salariul brut al personalului didactic este compus din salariul de bază, la care se adaugă sporurile, indemnizațiile, precum și alte drepturi salariale prevăzute de lege.
De asemenea, în alin.3 al aceluiași articol, se precizează faptul că personalul didactic, pe lângă salariul de bază definit potrivit alin.2, beneficiază, după caz, de indemnizația de zone izolate, spor de practică pedagogică, spor de predare simultană, compensații tranzitorii, spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor de vechime în muncă, iar potrivit alin.4 din veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ superior și preuniversitar se pot stabili salarii diferențiate reprezentând o creștere de până la 30% a salariilor de încadrare prevăzute în anexele nr.1 și 2 la lege, fără ca aceste sume să constituie bază de calcul pentru stabilirea altor drepturi salariale.
Referitor la salarizarea personalului didactic în anul 2012, Tribunalul a reținut că aceasta se va face în conformitate cu dispozițiile art. II referitoare la art.1 alin.3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.283/2011, potrivit cărora, „în anul 2012, cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, iar începând cu data de 01.06.2012, în conformitate cu O.U.G. nr.19/2012 care, prin art.1 alin.1 a prevăzut majorarea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012 și cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.
De asemenea, din alin.3 al aceluiași articol potrivit căruia cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, rezultă că de majorarea prevăzută la alin.(1), beneficiază și personalul didactic, în măsura în care acesta își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Cu privire la salarizarea personalului didactic în anul 2013 – 2014 se constată că și în această perioadă sunt aplicabile prevederile Legii nr.63/2011, atât O.U.G. nr. 84/2012 cât și O.U.G. nr. 103/2013, făcând trimitere expresă la prevederile Legii nr.63/2011.
În raport de cele expuse, susținerile reclamantului în sensul că începând cu data de 13.05.2011, data intrării în vigoare a Legii nr.63/2011 și până în prezent, ar fi avut dreptul la un salariu lunar calculat în raport de un salariu de bază stabilit în conformitate cu prevederile O.G. nr.15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, respectiv în raport de valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1.000 au fost apreciate neîntemeiate, atâta timp cât prevederile O.G. nr.15/2008 nu mai sunt în vigoare și câtă vreme prevederile art. 11 alin.2 din anexa 5 la lege, invocat de reclamant, nu pot justifica legal pretențiile solicitate.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel apelanta P. M., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii ca fiind întemeiată, criticând sentința civilă apelată pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Prin Decizia nr.11 din 08.10.2012 pronunțată într-un recurs în interesul legii, înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31,12.2009 are dreptul, începând cu 01.01.2010 la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009 - stabilit în conformitate cu prevederile OG nr.15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
Ori, potrivit art.3307 alin.4 C.pr.civ., dezlegarea dată problemelor de drept în cadrul unui recurs în interesul legii de către înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial respectiv de la data de 31.10.2012 - data publicării Deciziei nr.11/2012.
Pentru identitate de rațiune, apelanta apreciază că reclamanții trebuie să beneficieze de drepturile salariale lunare calculate prin includerea majorărilor stabilite prin OG nr.15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008 și după . Legii nr.284/2010 ce a înlocuit Legea nr.330/2009 -începând cu 01.01.2011, precum și după . Legii nr.63/2011 -la 13.05.2011.
Având în vedere Anexa 5, Capitolul l, art.11 alin.2 potrivit căruia la stabilirea salariilor personalului didactic potrivit noii legi, compensațiile tranzitorii se pot acorda doar persoanelor care la data de 31.12.2010 beneficiau de sporurile pentru care se acordă aceste compensații.
Potrivit art.2 alin.1 al Anexei 5 a Legii nr,63/2011, salariul brut al personalului didactic este compus din salariu de bază, la care se adaugă sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute de lege, drepturile salariale astfel determinate, nu pot fi inferioare celor de care reclamanții beneficiau până la . noii legi.
Rezultă cu puterea evidenței, că diminuările și majorările produse cu privire la salariile personalului didactic (diminuarea de 25% prevăzută de Legea 118/2010 și majorarea ulterioară de 15%) trebuiau aplicate unei baze de caicul consacrate prin lege la finalul anului 2009 și perpetuată apoi, în baza unor dispoziții legale, atât în anul 2010. cât și în anul 2011.
Evident, acest calcul implică utilizarea coeficientului 1,000 în cuantum de 400,00 lei.
La data de 14.05.2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 s-au readus salariile personalului didactic la nivelul salariilor din lunile ianuarie-martie 2008, ignorându-se prevederile Legii 221/2008, reducând practic salariile fără nicio justificare, în mod discriminatoriu, numai în învățământ, încălcându-se atât art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO („orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional") cât și a prevederilor art. 1 ale Protocolului nr. 12 al CEDO („Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege fără să fie asigurată fără nicio discrimanare bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.”)
Personalul didactic din învățământ a suportat două reduceri salariale: prima reducere prin Legea nr.118/2010, motivată de starea de necesitate, recuperată parțial până ia promovarea acțiunii, precum și a doua reducere prin Legea nr.63/2011, fără a avea ca motivare vreo stare de necesitate, prin care s-au readus salariile la nivelul celor din ianuarie 2008.
Nici majorările salariale stabilite prin O.U.G. nr.19/2012, cu 8% începând cu data de 01.06.2012 și cu 7,4% începând cu 01.12.2012 nu puteau să acopere reducerea de peste 35% operată de Legea nr. 63/2011.
În ce privește salarizarea reclamanților pentru anul 2012, potrivit prevederilor alin. (3) art.1, art.II din OUG nr.80/2010 - aprobată cu modificări prin Legea nr.283/2011 în anul 2012 cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, al indemnizațiilor, al compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, în conformitate cu prevederile Legii nr.63/2011 - se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011, în măsura în care persoană își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Întrucât reclamanții desfășoară activitatea în aceleași condiții, își vor păstra drepturile salariale avute în decembrie 2011.
Prin neacordarea acestor drepturi salariale reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și, ca urmare, un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv; a avut loc o încălcare a prevederilor art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României trebuie să se acorde prioritate reglementărilor internaționale la care României a devenit parte prin ratificarea Convenției, în speța de față, niciuna dintre condițiile enunțate în textul Protocolului nu se regăsește și de altfel este necesar ca toate cele trei condiții să fie cumulativ îndeplinite.
Așadar, prin neacordarea efectivă, după data de 14.05.2011, a drepturilor conferite de Legea nr.221/2008 a avut loc o încălcare a Art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României și a art.4 din Noul cod civil trebuie să se acorde prioritate reglementării internaționale la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
Analizând actele dosarului în limitele apelului formulat de apelant, în conformitate cu prevederile art.477 din Codul de procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Încadrarea și salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ pentru perioada în litigiu a fost expres reglementată prin Legea nr. 63/2011, act normativ prin care a fost introdus un nou sistem de calcul pentru aceasta categorie de personal, cu începere din data de 13 mai 2011.
În acest sens, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 63/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la lege, cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, indemnizațiile de conducere specifice, sporurile, indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum și metodologia de calcul al acestora, fiind prevăzute în anexele1, 2, 3a și 3b, după caz, anexa nr. 4 și anexă nr. 5, așa cum rezultă din alineatele 2, 3 și 4 ale aceluiași articol.
A.. 5 din același articol, în ceea ce privește cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de lege, menționează că acestea se calculează în funcție de salariile de încadrare prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3a sau 3b, după caz, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 5, cu luarea în considerare a indemnizației de conducere prevăzută în anexa nr. 4, dacă este cazul, iar în alin. 6 s-a inserat interdicția ca prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă să fie negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor legii.
Totodată, în cuprinsul aceluiași articol s-a prevăzut că dispozițiile art. 8, 9, 12 și 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, precum și cele ale art. 22, 25 - 30 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aplică în mod corespunzător și pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ, salarizat potrivit prevederilor legii.
În plus, în art. 2 alin. 1 s-a prevăzut că încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi, iar din alin. 2 al aceluiași articol rezultă că persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege, obligația angajatorilor de a stabili salariile de bază, sporurile și alte drepturi salariale cuvenite personalului didactic în conformitate cu dispozițiile Legii nr.63/2011, fiind prevăzută în art. 4 alin. 2 din lege.
Este relevant a adăuga că potrivit prevederile art.6 din Legea nr.63/2011 „ orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă”.
Așadar, ulterior datei de 13.05.2011, unica modalitate legală de calcul a drepturilor salariale cuvenite membrilor de sindicat reprezentați de apelant, este cea reglementată de Legea nr.63/2011, care are caracter special și care stipulează un nou sistem de încadrare si salarizare a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ din învățământ.
Este lipsit de relevanță faptul că Legea nr.63/13 mai 2011 era în vigoare la data pronunțării Decizia nr.11/2012 în recurs în interesul legii de vreme ce modalitatea de aplicare a dispozițiilor Legii nr.63/2011, prin raportare la dispozițiile legale anterioare având ca obiect salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar, nu a făcut obiectul acestui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind sesizată doar cu interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte masuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sens în care a dat dezlegare numai acestei probleme de drept.
Astfel, potrivit deciziei nr.11/8.10.2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr.734 din 31.10.2012 au fost admise recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel C., reținându-se că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art.30 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
În acest context, chiar dacă în cuprinsul deciziei nr.11/2012 Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat data de 01.01.2010 ca dată de referință pentru calculul drepturilor salariale ale personalului din învățământ, reținând că personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, o astfel de motivare nu constituie temei pentru extinderea efectelor obligatorii ale Deciziei nr.11/2012 și după data intrării in vigoare a Legii nr.63/2011.
De adăugat că prin Decizia nr. 3/4 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au admis recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel G. și de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reținându-se următoarele: „ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de Urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr.221/2008 constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ si drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.
Însă, atât Decizia nr.3/4 aprilie 2011, cât și Decizia nr.11/08.10.2012 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unor recursuri în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe doar în ceea ce privește dezlegarea dată problemei de drept judecate, iar nu și în privința drepturilor cuvenite personalului din învățământ ulterior intrării în vigoare a Legii nr.63/2011.
Pentru considerentele arătate, de vreme ce după data de 13.05.2011 nu există niciun temei legal pentru stabilirea salariilor personalului din învățământ în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2008, Curtea va respinge apelul ca nefondat, în baza art.480 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-reclamantă P. M., având CNP_ și domiciliul în comună Gostinu, ., împotriva sentinței civile nr. 664/LM/AȘ din data de 20.11.2014, pronunțate de Tribunalul G. - Secția civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți Școala G. „A. M.”, cu sediul în comună Gostinu, județ G., C. L. al C. Gostinu prin Primar, cu sediul în comună Gostinu, județ G. și P. C. Gostinu, cu sediul în comună Gostinu, județ G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
R. F. G. H. L.
Grefier,
B. M.
Red. Jud. RFG, 15.07.2015
Dact: Z.G./6 ex/06.07.2015
Jud.fond: I.C.-M.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Despăgubire. Decizia nr. 60/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
