Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 3966/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3966/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 3966/2015
Dosar nr._ (Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3966/2015
Ședința publică de la 26 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E. D. B.
Judecător M. P.
Grefier R. N. C.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta-pârâtă B. C. UNIVERSITARĂ C. I, împotriva sentinței civile nr.4389 din data de 04.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ "C. I, în numele membrilor de sindicat: A. L. M., B. A., C. V., G. R., H. F., I. M., T. D., I. C., intimații-reclamanți B. E., B. T., F. M. A. și intimatul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cauza având ca obiect - obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde apelanta-pârâtă B. C. UNIVERSITARĂ C. I, prin consilier juridic d-nul P. M., ce depune la dosar împuternicire de reprezentare juridică nr.4714/05.10.2015, intimatul-reclamant S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ "C. I, prin avocat D. I., conform împuternicirii avocațiale ce se depune la dosar nr._/2015, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea în raport de prevederile art. 392 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de apel.
Apelanta-pârâtă B. C. UNIVERSITARĂ C. I, prin consilier juridic având cuvântul pe apelul formulat solicită admiterea acestuia, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. EDUCAȚIEI și respingerea cererii reclamanților cu privire la plata diferențelor salariale pentru perioada 04.02.2011 și 12.05.2011 conform celor arătate pe larg în cuprinsul cererii de apel.
Intimatul-reclamant S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ "C. I, prin avocat, având cuvântul solicită admiterea excepției invocate, respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile pronunțate de instanța de fond.
Curtea, în raport de prevederile art. 394 din Codul de procedură civilă, constatând cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare.
CURTEA ,
Deliberând asupra cererii de apel de față, constată următoarele:
I.SOLUȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului București-Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și ulterior precizata sub aspectul cadrului procesual activ si a obiectului, reclamantul S. SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI în numele și pentru membrii săi reclamanții G. D. S., PESANTEZ-POZO C. L., R. G. si B. F., reclamanții A. L. M., B. A., C. V., G. R., H. F., I. M., T. D. si I. C. prin reprezentant S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ C. I si reclamanții B. E., B. T., TINTILA D. A. si F. M. A. în contradictoriu cu pârâții B. C. UNIVERSITARĂ C. I și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE au solicitat obligarea pârâților la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, a Legii-cadru nr.330/2009, a Legii-cadru nr. 284/2010 și a Legii nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate si cele cuvenite în conformitate cu prevederile acestor acte normative, începând cu data de 1 ianuarie 2010 și până la data de 12 mai 2011 inclusiv, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, la data efectivă a plății.
Prin sentința civilă nr.4389/04.05.2015 Tribunalul București-Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului M. Educatiei Nationale si, in consecinta, a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesual pasiva; a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune si, in consecinta, a respins pretentiile aferente perioadei 01.01.2010 – 03.02.2011 ca fiind prescris dreptul la actiune; a admis cererea astfel cum a fost precizata; a obligat parata B. Centrala Universitara „C. I”, la calculul și plata catre reclamantii A. L. M., B. A., C. V., G. R., H. F., I. M., T. D. Si I. C., reprezentati de S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ C. I, si catre reclamantii B. E., B. T., F. M. A., a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite acestora, după reîncadrare cu salariul majorat, conform prevederilor Legii nr. 330/2009, Legii nr. 284/2010 și Legii nr.285/2010 având ca bază de calcul salariul rezultat la data de 31.12.2009, după aplicarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, începând cu data de 04.02.2011 până la data de 12.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; în temeiul art. 406 NCPC s-a luat act de renuntarea la judecata a reclamantilor G. D. S., R. G., Pesantez-Pozo C. L., B. F., reprezentati prin reclamantul S. SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI, si a reclamantei Tintila D. A. .
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Conform art. 248 NCPC instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiei ce face de prisos cercetarea in fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active si pasive invocate de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE instanța de fond a reținut că reclamanții nu s-au aflat în raporturi juridice de muncă cu acesta. Pentru a reține existența calității procesuale pasive a pârâtului, instanța trebuie să constate existența identității între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecății și față de care se poate realiza interesul respectiv.
Prezenta cauză reprezintă un conflict de muncă, așa cum este el definit de art. 281 din Codul muncii, iar părțile într-un conflict de muncă sunt salariații și angajatorul. Față de aceste aspecte, raportat strict la petitul cererii de chemare in judecata referitor la acest parat instanta nu poate retine calitatea procesuala pasiva a acestuia.
Referitor la excepția prescriptiei dreptului la actiuNe, raportat la data introducerii cererii de chemare in judecata, 04.02.2014 si termenul de prescriptie de 3 ani prev de art.3 D 168/1957, instanta de fond a reținut-o ca intemeiata referitor la pretențiile aferente perioadei 01.01.2010 – 03.02.2011 ca fiind prescris dreptul la actiune.
Potrivit adeverințelor aflate la dosarul de fond, reclamanții din cauză au calitatea de personal didactic la unitatea de învățământ chemata în judecată, iar în perioada solicitata prin cererea de chemare in judecata nu au fost remunerați conform Legii 221/2008 pentru aprobarea OG 15/2008.
Dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008 constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate. Acestea sunt dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. 3/4 aprilie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casției și Justiție în interesul legii, conform căreia „Ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.”
Prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 pentru personalul de învățământ a fost stabilită la 400,00 lei.
Prin decizia 11/2012, ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel C., stabilind că:“(…) în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.”
Prin urmare, în speță, drepturile salariale ale reclamantilor urmează a fi calculate prin raportare la prevederile legale sus-citate, respectiv prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 la valoarea de 400 lei, iar începând cu 1 ianuarie 2010, reclamanții au dreptul la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, iar acesta din urmă trebuie stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008, deci prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400 lei.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 285/2010, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
În consecință, începând cu 1 ianuarie 2011, reclamanții au dreptul la majorarea cu 15% a salariului de bază determinat la nivelul lunii octombrie 2010. Or, pentru rațiunile anterior expuse, acest salariu de bază se impune a fi stabilit prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000: 400 lei, în acord cu dispozițiile OG 15/2000 modificate prin Legea 221/2008. Drepturile clamate în prezenta cauză pot fi acordate până la data de 12 mai 2011, deoarece de la data de 13.05.2011 a intrat în vigoare Legea 63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea in parte si a obligat pârâta B. Centrala Universitara „C. I” la calculul și plata catre reclamantii A. L. M., B. A., C. V., G. R., H. F., I. M., T. D. Si I. C., reprezentati de S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ C. I si catre reclamantii B. E., B. T., F. M. A., a diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite acestora, după reîncadrare cu salariul majorat, conform prevederilor Legii nr. 330/2009, Legii nr. 284/2010 și Legii nr.285/2010 având ca bază de calcul salariul rezultat la data de 31.12.2009, după aplicarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, începând cu data de 04.02.2011 până la data de 12.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Potrivit art. 161 alin. 4 din Codul muncii, neplata salariului poate determina angajatorul la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Art. 1082 din Codul civil prevede ca debitorul este osândit, de se cuvine, la plata unor daune-interese pentru neexecutarea obligației sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din partea sa, afară doar dacă nu va justifica că neexecutarea provine dintr-o cauză străină, ce nu-i poate fi imputată, iar, in baza art. 1084 din Codul civil, daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea suferită și beneficiul de care a fost lipsit, evident în speță nu se poate contesta faptul că moneda națională a fost și este în continuă devalorizare.
O atare dispozitie se impune intrucat prin nerecunoasterea si neplata sporului in discutie reclamantul a incercat un prejudiciu material ce necesita reparatie, indicele de inflatie reprexentand un calcul matematic aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata si prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie si care trebuie sa fie astfel adusi la actuala lor putere de cumparare.
Referitor la cererile de renuntare la judecata, instanta de fond a reținut ca in temeiul art.28 din Legea nr. 62/2011 organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. În exercitarea atribuțiilor prevăzute, organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.
Prin instituirea dreptului organizațiilor sindicale de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, textul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a configurat elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizații, depășind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.
Din analiza acestei prevederi, tribunalul a reținut că, deși organizația sindicală dobândește calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor lor de sindicat, aceasta este condiționată de existența unui mandat expres care reprezintă modul de exercitare a drepturilor de dispoziție procesuală din partea titularilor drepturilor subiective.
D. fiind faptul că membrii de sindicat reprezentați sunt cei care dețin dreptul de dispoziție cu privire la exercitarea acțiunilor în numele lor, rezultă că voința acestora în acest sens este determinantă și se circumscrie principiului disponibilității.
Unul dintre principiile acțiunii civile este acela al disponibilității, in sensul ca atât reclamantul, cat si paratul pot face acte de dispoziție cu privire la respectiva acțiune, acte al căror scop este in general oprirea procesului civil, fie in totalitate, fie cu privire la anumite capete ale cererii de chemare in judecata.
Astfel de acte sunt renunțarea la judecata, renunțarea la drept, achiesarea adica recunoasterea pretentiilor reclamantului si tranzactia.
Primele doua sunt drepturi exclusive ale reclamantului in procesul civil.
Conform art. 408 NCPC reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.
Renuntarea la judecata poate interveni in orice moment al judecatii si orice fel de proces civil.
Ca act juridic, renuntarea la judecata este un act unilateral de vointa, de aceea trebuie sa fie neconditionat si trebuie sa fie facut de o persoana care are capacitate.
În cauză, s-a constatat că manifestarea de voință a reclamantilor a fost făcută prin înscris în formă olografă, deci într-o formă simetrică cu cea a mandatului inițial acordat.
Deoarece nu există probe contrare, instanța de fond a prezumat relativ că voința acestora a fost liberă, neîndoielnică, neechivocă și lipsită de vicii, astfel că a luat act renuntarea la judecata a reclamantilor G. D. S., R. G., Pesantez-Pozo C. L., B. F., reprezentati prin reclamantul S. SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNT BUCUREȘTI si a reclamantei Tintila D. A..
II. APELUL FORMULAT DE B. CENTRALA UNIVERSITARĂ C. I
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat cerere de apel apelanta B. CENTRALA UNIVERSITARĂ C. I, solicitând admiterea apelului, iar pe cale de consecință, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice); respingerii cererii astfel cum a fost precizată în ceea ce privește obligarea Bibliotecii Centrale Universitare "C. I" la calculul și plata către intimații - reclamanții a diferențelor
dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite acestora, după reîncadrare cu salariul majorat conform prevederilor Legii nr. 330/2009, Legii nr. 284/2010 și Legii nr. 285/2010 având ca bază de calcul salariul rezultat la data de 31.12.2009, după aplicarea majorărilor
prevăzute de Legea nr. 221/2008, începând cu data de 04.02.2011 până la data de 12.05.2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plătii efective, ca neîntemeiată; respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice), pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Prin sentința civilă apelată, instanța de fond, în mod eronat, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice).
Misterul Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice) are calitate procesuală pasivă raportat la următoarele aspecte:
Conform prevederilor art.18 alin. l, lit. a din Legea nr.334/2002 privind bibliotecile, din categoria bibliotecilor universitare fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educației și Cercetării (in prezent M. Educației și Cercetării Științifice) și finanțate de către acesta; Totodată, potrivit art. 8 din același act normativ, bibliotecile de drept public sunt finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar fondurile de finanțare se nominalizează distinct în bugetele proprii sau ale instituțiilor finanțatoare.
In consecință, având în vedere aceste prevederi legale, instanța de fond trebuia să retină că pârâtul M. Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice) justifică legitimarea procesuală pasivă in privința cererii formulate în contradictoriu cu acesta, întrucât acesta aloca fondurile necesare plăților solicitate de către intimații - reclamanți, fiind ordonatorul principal de credite al apelantei.
Pe cale de consecință, solicită apelanta respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Educației Naționale (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice).
- Admiterea apelului și respingerea cererii, astfel cum a fost precizată, ca neîntemeiată.
Raportat la efectul devolutiv al apelului prevăzut de dispozițiile art. 476 C. Proc. Civ, solicită apelanta analizarea și admiterea apelului prin prisma apăraților formulate în prima instanța, apărări pe care se întemeiază și prezentul apel, constantând în următoarele:
C. legislativ care trebuia avut în vedere de instanța de fond îl reprezintă O.U.G. nr. 151/2008 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și O.U.G. nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul personalului din sectorul bugetar;
- Majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar a fost dispusă de către instanța de fond în temeiul Legii nr. 221/2008, fără a ține cont de faptul ca respectivul coeficient de multiplicare a fost modificat printr-un act normativ ulterior Legii nr.221/2008, ignorând astfel principiul efectului imediat al legii noi și cadrul legislativ aplicabil, respectiv O.U.G nr. 151/2008;în raport de prevederile O.U.G nr. 151/2008, instanța trebuia să constate că drepturile solicitate de intimații - reclamanți și cuvenite în baza Legii nr. 221/2008 sunt neîntemeiate.
Prin urmare, instanța de fond, în mod greșit,s-a dispus obligarea apelantei la calculul și plata diferențelor dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite intimaților - reclamanți, după reîncadrarea cu salariu majorat, conform prevederilor Legii nr.330/2009, Legii nr. 2X4/2010 si Legii nr. 285/2010 având ca baza de calcul salariul rezultat la data de 31.12.2009, după aplicarea majorărilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, întrucât aceasta lege nu este aplicabilă.
Solicită de asemenea apelanta să se aibă în vedere prevederile art. 22 alin . 2,, C. Proc. Civ.:"Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză (,..). In acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept (...) să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. "
Astfel, consideră apelanta că instanța trebuia să dispună, din oficiu, efectuarea unei expertize contabile din care sa rezulte dacă intimații - reclamanți au beneficiat sau nu de diferențele drepturilor salariale solicitate, ținând cont de faptul ca prin O.U.G. nr.117/2013 privind modificarea si completarea Legii educației naționale nr. l 2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului, art. IV alin. l si 3 din: "(1) B. Pedagogică Națională "LC. P." din București se reorganizează în secție a Bibliotecii Centrale Universitare "C. I" din București, fără personalitate juridică, denumită Secția pedagogică "I.C. P.", ca urmare a fuziunii prin absorbție de către B. C. Universitară "C. I" din București, o1/ B. C. Universitară "C. I" din București preia tot personalul și numărul de posturi ai Bibliotecii Pedagogice Naționale "I.C. P." din București cu păstrarea drepturilor salariale avute și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în conformitate cu prevederile legale. ".
Or, Adeverințele emise de fosta conducere a fostei Biblioteci Pedagogice Naționale "I.C. P." din București nu pot constitui singura dovada care a stat la baza pronunțării Sentinței civile apelate.
Având în vedere cele expuse, se impune efectuarea în cauză a unei expertize contabile.
Față de toate aceste aspecte, solicită apelanta admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
III. ANALIZA APELULUI
Examinând sentința atacată în temeiul dispozițiilor art. 479 alin. (1) teza I C. pr. civ., potrivit cărora „instanța de apel va verifica, în limita cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță”, precum și ale art. 477 alin. (2) C. pr. civ., în cazul în care „…motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță”, Curtea reține următoarele:
- Prima critică a apelantei privește soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului Educației și Cercetării Științifice
Critica este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art.18 alin. l, lit. a din Legea nr.334/2002 privind bibliotecile, din categoria bibliotecilor universitare fac parte și bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educației și Cercetării (M. Educației și Cercetării Științifice) și finanțate de către acesta; Totodată, potrivit art. 8 din același act normativ, bibliotecile de drept public sunt finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar fondurile de finanțare se nominalizează distinct în bugetele proprii sau ale instituțiilor finanțatoare.
Curtea reține că dispozițiile legale menționate reglementează o obligație de finanțare a bibliotecilor de drept public, de către M. Educației și Cercetării Științifice. Obligația de finanțare nu este însă echivalentă cu obligația de plată a drepturilor salariale. Astfel, obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de obligarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice la calculul și plata unor drepturi salariale.
Pentru a putea fi obligat la plata drepturilor salariale, pârâtul intimat Ministerului Educației și Cercetării Științifice trebuia să aibă calitatea de angajator al reclamanților intimați, dreptul invocat având ca fundament raporturile juridice de muncă, inexistente însă în speță între părțile menționate.
Trebuie subliniat că prin cererea dedusă judecății reclamanții intimați nu au solicitat obligarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice să asigure finanțarea necesară pentru ca pârâta B. C. UNIVERSITARĂ C. I să poată efectua plățile drepturilor salariale stabilite prin prezenta hotărâre judecătorească, ci au solicitat obligarea respectivului pârât la calculul și plata drepturilor salariale.
Întrucât pârâtul Ministerului Educației și Cercetării Științifice nu are o obligație de calcul și de plată a drepturilor salariale solicitate, acesta nu are calitate procesuală pasivă.
- Apelanta a susținut că drepturile solicitate nu sunt cuvenite.
Cu privire la criticile asupra fondului, Curtea reține:
Prin Legea 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a prevăzut la articolul unic pct. 3, faptul că pentru funcțiile didactice prevăzute în anexele nr. 1.2, 2 și 3, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este, pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2008, de 400 lei, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Din conținutul acestei reglementări, rezultă că, începând cu 1 octombrie 2008, drepturile salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar se impuneau a fi calculate prin utilizarea acestui coeficient de multiplicare.
În ceea ce privește aplicabilitate dispozițiilor Legii nr. 221/2008, aceasta a fost tranșata prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, prin care s-au admis recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel G. si de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție si in consecința s-au stabilit următoarele: „ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Ordonanțele de Urgenta ale Guvernului nr. 136/2008. nr. 151/2008 si nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.15/2008, astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr.221/2008. constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ si drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 1 octombrie 2008 si până la data de 31 decembrie 2009.
Cu privire la perioada ulterioară datei de 31.12.2009, se reține că, potrivit art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Totodată, potrivit art.5 alin.6 din O.U.G. nr.1/2010, reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile OUG 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
În aceste condiții reîncadrarea reclamanților în conformitate cu dispozițiile noii legi de salarizare trebuie să se facă cu luarea în calcul a drepturilor acordate prin raportare la dispozițiile Legii nr.221/2008 și cu luarea în calcul a veniturilor recalculate conform acestei legi la data de 31.12.2009.
Astfel reclamanții au dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
Legea nr.284/2010 stabilește în art. 7 alin. 2 că valoarea salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcții a personalului în anul 2011 se stabilește prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010 începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
În aceste condiții reîncadrarea reclamanților trebuie făcută conform dispozițiilor mai sus menționate ținând cont și de modul de stabilirea al drepturilor salariale la 31.10.2010 prin luare în considerare a modului de stabilire a salariului în anul 2010 conform cererii.
La data de 13.05.2011 a intrat în vigoare legea nr.63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care a stabilit drepturile salariale cuvenite personalului didactic fără nicio referire la cuantumul drepturilor salariale anterioare.
În consecință, Curtea reține că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, drepturile salariale nu mai pot fi calculate prin raportare la dispozițiile Legii nr. 221/2008 ori la alte dispoziții din legile anterioare care reglementau salarizarea.
Cu privire la critica privind neefectuarea unei expertize contabile, Curtea reține următoarele:
Expertiza contabilă ar fi fost o probă utilă numai în condițiile în care pârâta ar fi susținut că reclamanții intimați au beneficiat,începând cu 1 ianuarie 2010, de un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008.
În speță, apelanta nu a susținut că a calculat salariile reclamanților cu aplicarea respectivelor dispoziții legale, care determină o majorare salarială, prin urmare este evident că salariile nu au fost majorate ca urmare a dispozițiilor legale invocate, nefiind necesară o expertiză contabilă care să stabilească cuantumul drepturilor salariale, nemajorate.
Pentru toate aceste considerente, constatân legalitatea sentinșei civile aelate, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta apelanta-pârâtă B. C. UNIVERSITARĂ C. I, cu sediul în București, ., sector 1, împotriva sentinței civile nr.4389 din data de 04.05.2015 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant S. L. DIN B. C. UNIVERSITARĂ C. I ,cod fiscal_, cu sediul în București,., sector 1 în numele membrilor de sindicat: A. L. M., B. A., C. V., G. R., H. F., I. M., T. D., I. C., intimații-reclamanți B. E., cu domiciliul in ., ., sector 4 Bucuresti, B. T., cu domiciliul in ., ., sector 4 Bucuresti, F. M. A. cu domiciliul in ., ., sector 3 Bucuresti și intimatul-pârât M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice), cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2015.
Președinte, Judecător,
E. D. BOGATUMAGDALENA P.
Grefier,
R. N. C.
Red. Jud. BED/20.12.2015
Dact: Z.G./8 ex/05.11.2015
Jud.fond: Ș.B.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
