Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 230/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 230/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 1399/36/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr.230/CM:
Ședința publică de la 26 Martie 2013
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul constituit din:
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător R. A.
Judecător M. B.
Grefier C. D.
Pe rol, soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea T. M., domiciliată în Medgidia, ., ., . civile nr.652/CM/24.09.2012, pronunțate de Curtea de Apel C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SAcu sediul în București, ..38, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru contestatoarea T. M., d-nul avocat P. C., iar pentru intimata S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, d-na consilier juridic P. A., în baza delegației pe care o depune la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea prevederilor art.87 și următoarele C.proc. civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care a evidențiat părțile aflate în proces, obiectul cauzei, stadiul dosarului, precum și mențiunile privitoare la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Reprezentantul intimatei depune întâmpinare la dosarul cauzei.
Apărătorul contestatoarei precizează că nu solicită acordarea unui termen pentru studiul întâmpinării, având în vedere că nu se invocă aspecte noi.
Fiind întrebate de către instanță, părțile, prin reprezentanți susțin că nu mai au alte cereri sau probe de formulat în cauză.
Instanța, având în vedere susținerile reprezentanților părților, potrivit cărora în cauză nu mai sunt alte cereri, excepții de formulat sau probe de solicitat, declară încheiate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul contestatoarei, având cuvântul solicită admiterea contestației, anularea deciziei civile atacate, în sensul admiterii recursului, modificarea hotărârii recurate și admiterea cererii de chemare în judecată. Precizează că prezenta contestație în anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, sens în care apreciază că instanța, respingând recursul nu a analizat toate motivele de recurs formulate de contestatoare.
În motivele de recurs, în mod greșit, instanța de fond a reținut că, la momentul la care s-a hotărât reducerea posturilor, funcționau efectiv 11 angajați încadrați pe posturi de aceeași natură.
Instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra modificării deciziei de concediere.
Pentru intimata S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, d-na consilier juridic P. A., având cuvântul solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestatoarea T. M., ca nefondată.
Precizează că nu a luat cunoștință de motivarea deciziei civile contestate și are în vedere motivele pe care și-a fondat contestatoarea cererea. Apreciază că cele 3 motive de recurs invocate se regăsesc și în contestația în anulare. Precizează că s-a făcut dovada desființării unor posturi din stația Medgidia. În permanență au fost reduse posturile. În aprilie 2012 a avut loc o nouă etapă. Faptul că anumiți salariați nu au acceptat transformarea a condus la concedierea acestora.
Susține totodată reprezentantul intimatei că, chiar și în cazul în care nu a fost examinat distinct fiecare motiv de recurs, instanța reține că nu constituie prin ea însăși o omisiune în sensul dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, în cazul în care instanța a răspuns la motivele de casare ori de modificare printr-un considerent comun.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel C. contestatoarea T. M. a formulat în contradictoriu cu intimata S. Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR SA contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 652/CM/24.09.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în baza dispozițiilor art. 318 al. 1 teza a II-a Cod procedură civilă.
În motivarea contestației contestatoarea a invocat că instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs, având în vedere următoarele considerente:
În mod greșit, instanța de fond a reținut că la momentul la care s-a hotărât reducerea posturilor, funcționau efectiv 11 angajați încadrați pe posturi de aceeași natură.
Astfel, instanța de recurs nu a motivat în nici un fel în sensul respingerii acestui motiv de recurs.
În considerentele hotărârii, instanța de recurs doar arată că la momentul la care s-a hotărât reducerea posturilor funcționau efectiv 11 angajați încadrați pe posturi de aceeași natură, dar nu precizează care ar fi motivele, probele care au determinat-o să ajungă la această concluzie.
Or, tocmai prin acele critici și probatoriul depus în susținerea acestora a încercat să învedereze instanței de recurs că la momentul la care s-a hotărât reducerea posturilor nu funcționau efectiv 11 angajați încadrați pe posturi de aceeași natură.
De altfel, pentru aceleași considerații, apreciază că nu au fost motivate în nici un fel nici critica referitoare la faptul că restructurarea operată la nivelul Stației CF Medgidia nu a fost una reală și efectivă.
În motivele de recurs a arătat că pârâta nu își mai putea motiva ulterior –prin alte înscrisuri, decizia de concediere, întrucât motivarea deciziei ar fi trebuit să se regăsească în chiar cuprinsul său, conform doctrinei și jurisprudenței în această materie.
Or, instanța de recurs nu a motivat în nici un fel în sensul respingerii sale nici acest motiv de recurs.
Astfel, a arătat că intimata pârâtă și-a modificat poziția în sensul că trei din cei șapte salariați ale căror posturi ar fi fost transformate nu ar mai fi fost de acord cu „reconversia” (transformarea).
Or, în decizia de concediere și în întâmpinarea depusă la fondul cauzei, intimata pârâtă a susținut că în iulie 2011 s-ar fi redus șase posturi de magaziner tranzit.
În motivele de recurs a arătat că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că pârâta ar fi respectat criteriile prioritare și minimale de selecție a salariaților vizați de măsura concedierii colective.
Apreciază că nici în acest caz instanța de recurs nu a arătat motivele pentru care a respins această critică, ci doar s-a limitat să arate selectarea personalului ce urma să fie menținut s-a efectuat cu respectarea criteriilor prioritare și minimale prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Astfel, a arătat în motivele de recurs și în notele de concluzii că în mod greșit, instanța de fond a reținut că, în speță, selecția efectivă s-a realizat numai în funcție de criteriul de la lit. h), iar nu și în funcție și de cel de la lit. g) (întrucât la ultima verificare profesională provizorie din 2009 nu toți salariații încadrați în postul de magaziner tranzit fuseseră examinați), având în vedere că prin tabelul depus la dosarul cauzei pârâta a confirmat că măsura concedierii a fost dispusă în urma luării în considerare a criteriilor minimale de la pct. g) și h).
A arătat și faptul că postul de magaziner tranzit presupune calificare și experiență profesională în cadrul unui domeniu care vizează siguranța circulației pe calea ferată și că atare selecția trebuia să se facă și în funcție de criteriul de la lit. g), el vizând verificarea profesională periodică pe postul de magaziner tranzit.
Or, în ceea ce le privește pe două dintre persoanele care au rămas pe postul de magaziner după disponibilizare, respectiv Mologani Iulchin și Neca V., acestea nici măcar nu figurează la criteriul de la pct. g) care se referă la nota obținută cu ocazia examenului de verificare profesională periodică.
Mai mult decât atât, așa cum reiese dintr-o cerere a salariatei Mologani Iulchin din data de 6 aprilie 2011, aceasta nici măcar nu are autorizare AFER necesară pentru funcția de magaziner tranzit.
Analizând contestația în anulare din prisma motivelor invocate, Curtea a apreciat că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318 al. (1) teza a II-a Cod procedură civilă: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
În considerentele deciziei civile nr. 652/CM/24.09.2012 Curtea a arătat motivele pentru care a apreciat că în cadrul Stației CF Medgidia au existat 11 posturi de magaziner din care au rămas în urma programului de restructurare doar 5 posturi, așa cum rezultă din Statul de funcții valabil din data de 8 iulie 2011.
De asemenea, Curtea a arătat motivele pentru care a considerat că restructurarea a fost reală și efectivă.
Astfel, s-a motivat că potrivit datelor menționate în Programul de reorganizare și restructurare al CFR Marfă aprobat prin Hotărârea A. nr. 30 din 26 noiembrie 2010, ca urmare a scăderii volumului de activități de transport marfă și diminuarea numărului de vagoane încărcate/descărcate, s-au luat măsuri de restructurare și reorganizare în plan teritorial și central în urma cărora a rezultat un excedent de 2.900 posturi. Restructurarea la nivelul stației CF Medgidia a operat în etape, începând cu transformarea unor posturi și desființarea unora dintre ele.
În finalul considerentelor deciziei, Curtea a arătat că selectarea personalului s-a făcut cu respectarea criteriilor prioritare și minimale prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
În urma procesului de evaluare a angajaților ce dețineau aceeași funcție angajatorul s-a raportat și la nivelul de calificare al angajaților, fiind îndreptățit să mențină pe cei care dețineau și alte forme de calificare sau pregătire profesională suplimentare celei necesare postului ocupat.
Totodată, Curtea a reținut că nu are legătură cu cauza, situația celorlalți angajați indicați de recurentă, cărora li s-a schimbat funcția după momentul concedierii reclamantei.
Instanța de recurs este îndreptățită să răspundă la motivele de recurs și printr-un considerent comun, scop în care poate grupa diferitele argumente.
Neexaminarea distinctă a fiecărui motiv de recurs nu constituie prin ea însăși o omisiune în sensul dispozițiilor art. 318 Cod civil, dacă instanța a răspuns la motivele de recurs printr-un considerent comun.
Pentru considerentele arătate mai sus, Curtea a apreciat că nu se impune anularea deciziei contestate și reluarea judecății recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea T. M., domiciliată în Medgidia, ., ., . civile nr.652/CM/24.09.2012, pronunțate de Curtea de Apel C., în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimata S. NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SAcu sediul în București, ..38, sector 1, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 26 Martie 2013.
Președinte, J. Z. | Judecător, R. A. | Judecător, M. B. |
Grefier, C. D. |
Jud.fond: A.C.
Red.dec.jud.J. Z./11.04.2013
Tehnored.gref.C.D./16.04.2013/2ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 630/2013.... | Pretentii. Sentința nr. 2885/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
