Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 654/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 654/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 12-11-2013 în dosarul nr. 1270/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.654/AS
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
Președinte - R. A.
Judecător – J. Z.
Judecător – M. B.
Grefier - G. I.
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții reclamanți B. C., G. D., C. C., G. V., PĂTRAȘCUL I., P. E. C., P. V. G. membrii în S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere – cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat S. S. I. – cu sediul în municipiul C., . bis, județul C., împotriva sentinței civile nr.1656 din data de 29 martie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR – cu sediul în municipiul București, ..3 și M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR – cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr.1A, având ca obiect – contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții reclamanți C. C. și C. D. personal și asistați de avocat – S. S. I., lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s–au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual.
Totodată învederează instanței că intimatul pârât M. Administrației și Internelor a depus întâmpinare la 25 octombrie 2013.
Întrebat fiind apărătorul recurenților reclamanți, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului asupra cauzei.
Curtea, luând concluziile apărătorului recurenților reclamanți potrivit cu care nu mai are cereri prealabile în condițiile art.150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților reclamanți, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată pentru considerentele arătate în scris atât în cererea de chemare în judecată cât și în motivele de recurs.
De asemenea, solicită a se avea în vedere întreg materialul probator administrat în cauză.
Consideră că aplicarea legislației de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituție ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.
D. urmare, solicită a se lua act că prin aplicarea Legii nr.119/2010 și O.U.G.nr.1/2011, dreptul recurenților reclamanți la pensie militară de stat a fost anulat, nu diminuat sau impozitat iar pensia acestora a fost asimilată forțat pensiei de asigurări sociale, contrar art.53 alin.(2) din Constituția României.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată pentru considerentele arătate în scris atât în cererea de chemare în judecată cât și în motivele de recurs, fără cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare asupra recursului civil promovat în cauză.
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, constată:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr._ reclamanții B. C., HEORGHIȚESCU D., C. C., G. V., P. I., P. E. V., C. D., T. D. V., A. C., P. V. G. prin S. C. MILITARE DISPONIBILIZATE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE au solicitat ca in contradictoriu cu pârâții C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR sa se dispună anularea deciziilor de revizuire a pensiei, menținerea in plata a pensiei de serviciu emisa in baza legii 164/2001, menținerea pensiei de serviciu obligarea piritei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilita conform legii 164/2001 si pensia revizuita in baza OUG 1/2011 si obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferenta sumelor reprezentând diferența dintre cele doua decizii.
Reclamanții au formulat precizări completatoare in sensul ca in subsidiarul celui de-al doilea capăt de cerere solicita obligarea pârâtelor la emiterea unor decizii de pensie de serviciu in temeiul Legii 164/2001.
Susțin reclamanții ca deși abrogata, pensia poate fi actualizata in baza legii 164/2001 întrucât intervine principiul aplicării imediate a legii in sensul ca faptele petrecute sub legea veche sunt guvernate de aceasta lege și că se contestă și cuantumul pensiei
Pârâta C. S. de Pensii a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că revizuirea a avut la baza principiul contributivității prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu obligația de a lua în considerare documentele care atestă veniturile lunare individuale realizate de reclamanți pentru întreaga perioadă ce constituie stagiu de cotizare. .
Prin sentința civilă nr. 1656 din data de 29 martie 2013, Tribunalul C. a respins ca nefondată acțiunea formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere în numele reclamanților B. C., G. D., C. C., G. V., P. I., P. E. V., C. D., T. D. V., A. C., P. V. G. în contradictoriu cu pârâții C. S. de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
Reclamanții au beneficiat de pensii de serviciu stabilite in baza legii 164/2004.
La data de 31.12.2010 s-au recalculat pensiile militare, in baza legii 119/2010 stabilindu-se sume mai mici decât cele acordate în cadrul pensiilor se serviciu iar în baza OUG nr.1/2011 s-au revizuit pensiile militarilor.
Reclamanții, solicită anularea deciziilor de revizuire a pensiei, menținerea în plata a pensiilor stabilite în temeiul legii nr. 164/2001, și obligarea pârâtelor C. S. de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor și M. Administrației și Internelor la plata diferențelor actualizate dintre pensia revizuita și cea avuta anterior precum și plata cheltuielilor de judecata. În subsidiar au solicitat obligarea paratelor la emiterea unor noi decizii în baza legii nr. 164/2001 ținând seama de veniturile realizate în concret precum și anularea deciziilor emise de Comisia de contestații.
Instanța a înlăturat susținerile referitoare la lipsa temeiului juridic al deciziei de recalculare acestea fiind neîntemeiate. In ceea ce privește cererea de a se constata încălcarea dreptului de proprietate din perspectiva art.1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului instanța a apreciat ca și aceasta este nefondata.
F. de cele reținute in decizia in interesul legii 29/2011 a ICCJ, anume ca odată realizat controlul obiectiv, in abstracto, de catre Curtea Constituționala in ceea ce privește compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 si art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO nu se exclude posibilitatea instanțelor judecătorești de a efectua o analiza nemijlocita, directa, de convenționalitate raportata la situația particulara din fiecare speța in temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, ca obiect al încălcării reclamate in fiecare litigiu, instanța urmează sa analizeze susținerea reclamantei.
Potrivit art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale".
Reclamanții susțin că în cuprinsul noțiunii de "bun" utilizată de acest text intra si pensia acestora.
F. de acest aspect, Curtea Constituțională a României s-a exprimat prin decizia nr. 873/25.06.2010 in care a arătat „Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri. „
Tribunalul s-a raportat și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a arătat ca „… o ampla marja de apreciere este de obicei lăsată statului pentru ca acesta sa poată lua masuri de ordin general in domeniul economic si social. Datorita unei cunoașteri directe a societarii lor si a nevoilor acesteia, autoritățile naționale sunt in principiu mai in măsura decât judecătorul internațional sa hotărască ceea ce este de interes public in domeniul economic sau social. Curtea respecta in principiu modul in care statul concepe imperativele de interes public, cu excepția situației in care judecata sa se dovedește « in mod evident lipsita de baza raționala »
Instanța a considerat ca in determinarea proporționalității, a justului echilibru nu se pot face aprecieri matematice, in funcție de procentul cu care a fost diminuata pensia reclamantei, acest criteriu fiind unul subiectiv, relativ, ci se va avea in vedere substanța dreptului, măsura in care acest drept, văzut ca posibilitate recunoscuta de legea civila unei persoane in virtutea căreia aceasta poate sa aibă o anumita conduita si sa pretindă o conduita corespunzătoare, a fost afectata de ingerința statului.
Prin aplicarea modalității de calcul prevăzuta de legea pensiilor 119/2000 reclamantul si-a pierdut doar statutul „special” si nu a fost afectat, in aspectele sale fundamentale, exercițiul dreptului sau asupra pensiei, cu atât mai mult cu cit noul mod de calcul se aplica tuturor pensiilor din sistemul public de asigurări cu excepția pensiilor magistraților.
Prin urmare dreptul sau fundamental de proprietate nu a fost afectat in substanța sa, partea cu care i s-a micșorat pensia fiind suplimentul adăugat matematic la pensia contributiva.
F. de cele arătate, instanța a apreciat ca nu a fost încălcat art 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De asemenea, nu au fost încălcate principiul neretroactivității legii si cel al nediscriminării având în vedere ca prin decizia data in interesul legii nr. 29/2011, obligatorie potrivit art.3307 alin 4 din c.pr.civ, ICCJ a arătat ca instanțele nu mai sunt in drept sa facă aprecieri asupra unor critici de neconstituționalitate a legii 119/2010, sub aspectul respectării principiului neretroactivității legii si nediscriminării, atâta timp cit Curtea Constituționala s-a pronunțat asupra acestor aspecte prin decizia 873/2010, decizie obligatorie la rândul sau.
Acest lucru a fost in mod judicios stabilit de către Curtea Constituționala care a arătat prin Decizia 873/25._ ca pensia de serviciu avea doua componente si anume o parte din ea era pensie contributiva, iar cea de-a doua parte era un supliment, cele doua componente având finanțare diferita, bugetul de asigurări sociale de stat si respectiv bugetul consolidat de stat.
Prin urmare instanța a apreciat ca nu exista nici un temei juridic pentru a se dispune anularea deciziilor de revizuire, a hotărârii Comisiei de contestații și nici pentru menținerea în plată a deciziilor întemeiate pe Legea nr. 164/2001 sau pentru plata diferențelor atâta vreme cat aceste diferențe nu există.
Referitor la calculul efectiv al pensiilor prin fructificarea tuturor veniturilor, instanța a apreciat ca este în imposibilitate sa verifice acest calcul din moment ce nu au fost administrate probe concludente care să susțină afirmația că aceste drepturi nu au fost calculate corect.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții prin S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere formulând următoarele critici:
Instanța de fond a analizat cu superficialitate cererea de chemare în judecată și a ignorat toate precizările și notele scrise depuse la dosarul cauzei.
Menționează că în cursul procesului de fond au depus precizări șio note de ședință dar instanța nu reține că acestea sunt lămuritoare cauzei iar din sentința civilă nr.1656/29.03.2013, Tribunalul C. în mod nelegal și netemeinic a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.
Ori, în cazul de față, prin supunerea pensiei de serviciu născută anterior lunii iunie 2010 și menținută în plată chiar de către emitentul actului data intrării emiterii deciziei de revizuire, la o procedură de revizuire aplicabilă situațiilor juridice născute după 31 ianuarie 2011, printr-un act (decizie de revizuire) s-au încălcat dispozițiile imperative ale art.20 din Constituție și principiul neretroactivității.
Dreptul la pensie de serviciu a fost desființat (anulat) și nu diminuat cum greșit a interpretat instanța de fond.
Distincția dintre pensia de serviciu și pensia specială:
Dreptul la pensie militară de stat (și nu pensie specială așa cum eronat sau cu rea credință se încearcă a se acredita ci după o lege specială) l-au obținut reclamanții legal în condițiile legii în vigoare la data pensionării acestora, pentru serviciile prestate.
Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor sunt pensii de stat adică au o singură componentă: cea plătită de la bugetul statului.
Ori dreptul reclamanților asupra acestui „bun” – pensia de serviciu cu toate privilegiile ce decurg din ea, s-a născut la momentul la care li s-au stabilit inițial pensia potrivit Legii nr.164/2001 și orice imixtiune a puterii statului, fără o justă și prealabilă despăgubire, reprezintă o încălcare a Convenției și deschide calea unei acțiuni în anulare.
Dar, la momentul nașterii dreptului la pensia de serviciu împreună cu privilegiul actualizării ei funcție de solda activului, pensia pe care solicită instanței să o mențină în plată, era în vigoare Legea nr.164/2001. În atare condiții, posibilitatea actualizării este supusă actelor normative în vigoare la momentul nașterii pensiei de serviciu, respectiv nașterii privilegiului actualizării funcție de solda activilor, respectiv Legii 164/2001.
Pe cale de consecință trecerea în așa zisul sistem public de pensii, „ca și cum ar fi contribuit” la Fondul de pensii reprezintă un abuz al guvernului prin M. Administrației și Internelor și C. de Pensii S. a acestui minister, o tulburare gravă a dreptului de proprietate, un atentat la siguranța financiară a reclamanților și o nedreptate față de persoanele care au contribuit la acest fond de-a lungul timpului”.
În concluzie, aplicarea legislației de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituție ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.
D. urmare, solicită a se lua act că prin aplicarea Legii nr.119/2010 și O.U.G.nr.1/2011, dreptul reclamanților la pensia militară de stat a fost anulat (nu diminuat sau impozitat) și pensia acestora a fost asimilată forțat pensiei de asigurări sociale contrar art.53 alin.(2) din Constituția României.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauza, Curtea constată ca recursul este nefondat.
In conformitate cu dispozițiile art.1 al Legii nr.119/2010 pensiile speciale ale militarilor, polițiștilor si altor categorii de persoane, au devenit pensii in înțelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul unitar de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, de la data intrării in vigoare a legii.
Integrarea in sistemul public de pensii a atras după sine si recalcularea pensiilor speciale, art. 3 al Legii nr.119/2010 stipulând că pensiile stabilite conform prevederilor legilor cu caracter special se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000.
Prin O.U.G. nr.1/2011 Guvernul României a instituit o procedura de revizuire, din oficiu a pensiilor stabilite in conformitate cu Legea nr.119/2010, pana la data de 31.12.2011 recunoscând erorile in procedura de recalculare a drepturilor la pensie cuvenite beneficiarilor provenita din sistemul de apărare națională, ordine publică si siguranța națională, erori ce au avut ca efect prejudicierea drepturilor acestei categorii de persoane.
În baza OUG nr. 1/2011 s-au revizuit deciziile emise în temeiul Legii nr. 119/2010 și aceste decizii își produc efectele de la data de 01.01.2011 iar eventualele diferențe de pensie care au apărut în luna decembrie 2010 în baza deciziei contestate, au fost achitate deja, în luna februarie 2011.
Din expunerea de motive a O.U.G.nr.1/2011 rezultă că măsura revizuirii pensiilor s-a datorat imposibilității identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situații asupra valorificării dreptului la pensie, al beneficiarilor acestei legi, precum și necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității, în scopul de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr.119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere.
În raport de aceste aspecte, Curtea constată că cerințele interesului general în adoptarea O.U.G.nr.1/2011 a fost dovedit.
În ceea ce privește raportul de proporționalitate între interesul general și cel al apărării dreptului de proprietate, instanța apreciază că s-a păstrat un just echilibru între cele două cerințe.
În determinarea proporționalității, a justului echilibru, Curtea va verifica în ce măsură a fost afectată substanța dreptului.
În cauza de față nu a fost sistată plata pensiei, ci pensia a fost doar revizuită în raport cu sumele cu care s-a contribuit la fondul de pensii, potrivit principiului contributivității.
Prin aplicarea acestei modalități de calcul, reclamanții au pierdut doar partea necontributivă, suplimentul adăugat de la bugetul de stat însă dreptul de pensie nu a fost afectat în aspectele sale fundamentale.
Prin decizia nr.29/12.12.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși s-a respins recursul în interesul legii, Curtea a statuat că este esențial a se constata în privința fiecărui reclamant în parte dacă s-a respectat raportul de proporționalitate între interesul general și cel al apărării dreptului de proprietate.
Făcând o analiză comparativă a nivelului pensiei revizuite cu pensia medie lunară la nivel național, pe anul 2010 și 2011, se observă un nivel superior al pensiei revizuite, astfel încât s-a respectat raportul de proporționalitate între interesul general și cel al apărării dreptului de proprietate.
În ceea ce privește discriminarea invocată, prin raportare la alte categorii de pensionari, aceasta nu poate fi reținută, în speță nefiind vorba de persoane aflate în situații similare, fiecare categorie de persoane având drepturi și obligații din prisma statutului profesional.
Reclamanții nu au fost supuși unui regim diferențiat față de alte persoane aflate în situații identice sau comparabile deoarece O.U.G.nr.1/2011 s-a aplicat tuturor beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.
În ce privește respectarea principiului egalității în fața legii și a nediscriminării, chiar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
S-a solicitat menținerea în plată a pensiei de serviciu stabilita anterior în temeiul Legii nr. 164/2001 – care este abrogata, și s-a invocat încălcarea dreptului de proprietate din perspectiva art.1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului însă, chiar în jurisprudența CEDO se reafirma dreptul statului de a reglementa politica sociala deoarece “Statele sunt mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru intre cheltuieli și venituri.”
Astfel chiar și în cauza C. Abaluta s.a. contra României, - la care recurenții nu face referire - Curtea Europeană a considerat că “reforma sistemului de pensii nu a avut efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale achitate în timpul anilor de serviciu si numai acelei părți din pensie care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezinta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită profesiei lor”.
Prin urmare, chiar Curtea Europeana a stabilit ca în ceea ce privește recalcularea pensiilor speciale nu se aduce nicio atingere dreptului fundamental de proprietate deoarece nu a fost afectat in substanța sa, partea cu care i s-a micșorat pensia fiind suplimentul adăugat matematic la pensia contributiva.
De asemenea, Curtea constată ca nu este încălcat nici principiul neretroactivității legii civile deoarece OUG 1/2011 s-a aplicat numai după ., revizuind pensiile pe viitor, fără a se aduce atingere prestațiilor anterioare deja încasate, iar prin aplicarea acestui act normativ nu se poate reține că s-ar fi adus atingere în vreun fel ordinii publice și bunelor moravuri.
Nu poate fi reținută nici susținerea că prin revizuirea pensiilor ar fi intervenit o novație reglementată prin Noul Cod Civil.
Novație este definită ca acea convenție prin care părțile unui raport juridic obligațional sting o obligație existentă, înlocuind-o cu o nouă obligație, însă în cauza de față nu suntem în prezenta unui contract, prin urmare, nu există un raport de natură convențională.
Cererea subsidiara prin care se solicita obligarea paratelor la emiterea unei decizii de pensie în temeiul legii nr. 164/2001 a fost de asemenea în mod corect respinsă deoarece aceasta lege a fost abrogata și începând cu 01.01.2011 temeiul legal al emiterii unei decizii de pensie îl reprezintă legea nr. 263/2010.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondate toate criticile formulate de reclamanți cu privire la legalitatea deciziilor contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenții reclamanți B. C., G. D., C. C., G. V., PĂTRAȘCUL I., P. E. C., P. V. G. membrii în S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere – cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat S. S. I. – cu sediul în municipiul C., . bis, județul C., împotriva sentinței civile nr.1656 din data de 29 martie 2013, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. S. DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR – cu sediul în municipiul București, ..3 și M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR – cu sediul în municipiul București, Piața Revoluției nr.1A, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. A. J. Z. M. B.
Grefier,
G. I.
Jud.fond – I.D.F.
Red. dec.jud. M.B./11.12.2013
Tehnored.Gref.G.I./2 ex.
Data: 16.12.2013
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 406/2013. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 133/2013. Curtea... → |
|---|
