Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 1288/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1288/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 23-12-2013 în dosarul nr. 8765/118/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1288/CM
Ședința publică din 23 decembrie 2013
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Președinte – J. Z.
Judecător – Vanghelița T.
Judecător – G. L.
Grefier – D. R.
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant S. VICTORAȘ, cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului de avocat „D. B.” din municipiul C., ., nr.41, ., împotriva sentinței civile nr. 485, pronunțată de Tribunalul C. la data de 02 februarie 2012, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.” S.A. – SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., cu sediul în C., ., având ca obiect contestație decizie sancționare.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința de judecată din data de 17.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.12.2013, când a dat următoarea soluție.
CURTEA :
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ a Tribunalului C. reclamantul S. Victoraș în contradictoriu cu pârâtul C. C. SA-Sucursala Regională CF C. a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr. 4.1/1/801/06.05.2011 solicitând anularea deciziei, reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior și plata drepturilor de care a fost privat de la emiterea decizie și până la reintegrarea efectivă, cu toate indexările, sporurile aferente.
S-a motivat că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei abateri de la regulile ce guvernează circulația .
S-a reținut că a săvârșit abatere deoarece a comunicat în scris plusurile și minusurile din gestiune de care are cunoștință, precum și cazurile în care a constatat ca bunurile din gestiune sunt depreciate,degradate, distruse sau sustrase, ori a existat pericolul de ajunge în asemenea situație și împrejurarea prin care s-a stabilit o lipsă nejustificată în gestiune cu ocazia inventarierii anuale 2010 .
S-a arătat că nu a avut nici un fel de bun depreciat în gestiune pe perioada 2005-2011, când a ocupat funcția de șef district II deoarece avea în gestiune doar cale ferată care nu se depreciază .
A depus raport pentru acele evenimente din perioada în care ocupa funcția, în acel perimetru macazele și liniile adiacente sunt pline cu buruieni de 35 cm, astfel că nu se poate observa daca șina există fizic .
Nu a încălcat prevederile HG 2230/1969 conform cărora gestionarul este obligat să prevină sustragerea bunurilor, să le ferească de degradare și să le păstreze potrivit prescripțiilor tehnice, dând dovada de neglijență în serviciu și abatere disciplinară conform prevederilor art. 30 it. M, p, r decret 360/1976 .
Nu se consideră vinovat și contestă dispoziția prin care a fost sancționat cu înlocuirea disciplinară din funcția de șef district II în funcția de șef echipă întreținere cale I district 8 MOL V-cls. 26, începând cu data de 09.05.2011 .
Nu a încălcat regulamentul de ordine internă al unității a verificat recipientul, modalitatea în care se realiza încărcarea și a efectuat controale în orele respective .
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 263 și 265 C.m. și regulamentul intern și fișa postului .
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.
Potrivit documentației reclamantul a încălcat atribuțiile de serviciu inclusiv cele privind gestionare a bunurilor din gestiunea sa, stabilite conform legii nr. 22/1969, fapte care îl fac incompatibil cu calitatea de gestionar .
Potrivit calității de gestionar, astfel cum este stabilit de HG 2230/1969, reclamantul s-a comportat contrar atribuțiilor ce îi revin în ceea ce privește gospodărirea bunurilor, evidența stocurilor, minusurile și plusurile .
Raportat la legislația muncii dar și la legile speciale privind statutul personalului care are atribuții de siguranța circulației feroviare Decret 360/1976 și legea nr. 22/1969 de gestionare bunuri, reclamantul a săvârșit abateri care justifică aplicarea sancțiunii.
Cu ocazia cercetării administrative reclamantul a fost convocat însă nu a înțeles să dea curs acestei convocări pentru a-și exprima un punct de vedere .
Declarațiile reclamantului gestionar date în urma rezultatului inventarierii gestiunii din anul 2010, nu au putut fi luate în considerare de comisia de inventariere din lipsă de dovezi care să îl susțină și să îl exonereze de răspundere.
Prin sentința civilă nr. 485/02.02.2012, Tribunalul C. a respins contestația formulată de reclamantul S. Victoraș în contradictoriu cu pârâta C.N.C.F. C. SA C..
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit deciziei de sancționare nr. 4.1/1/801/06.05.2011, având în vedere raportul de cercetare întocmit de către Secția L1 C., înregistrat sub nr. 4._ /07.04.2011, cu ocazia finalizării cercetării disciplinare, a fost sancționat reclamantul, salariat la Secția L1 C., în funcția de șef district II District 7 port Vechi, cu înlocuirea disciplinară din funcția de șef district II în funcția de șef echipă întreținere cale I district 8 Mol V-cls. 26, începând cu data de 09.05.2011.
Cu ocazia efectuării cercetării disciplinare, prin raportul de cercetare, s-a reținut în sarcina reclamantului următoare abateri: nu a comunicat în scris plusurile și minusurile din gestiune de care are cunoștință, precum și cazurile în care a constatat ca bunurile din gestiune sunt depreciate ,degradate, distruse sau sustrase, ori a existat pericolul de ajunge în asemenea situație, stabilindu-i-se o lipsă nejustificată în gestiune, cu ocazia inventarierii anuale 201 ; a încălcat repetat prevederile HG 2230/1969 conform cărora gestionarul este obligat să prevină sustragerea bunurilor și orice formă de risipă, să le ferească de degradare și să le păstreze potrivit prescripțiilor tehnice și celor de igienico-sanitare, dând dovada de neglijență în serviciu și abatere disciplinară conform prevederilor art. 30 lit. m), p ), r ) Decret 360/1976 .Din raportul de cercetare rezultă că este vinovat și sancțiunea a fost aplicată în temeiul art. 264 (2) C.m. coroborat cu art. 23 din legea nr. 22/1969 și art. 42 pct. 1 b) Decret 360/1976 .
Potrivit art. 263. -(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Art. 264. -(1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
e) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta.
Raportat la art.263 C.m existența abaterii disciplinare constituie premisa exercitării prerogativei disciplinare de către angajator, iar odată dovedită, acesta din urmă are dreptul de a stabili sancțiunea, în corelare cu gravitatea faptei și cu consecințele acesteia,criterii prevăzute de art.266 C.m.
Din actele dosarului, prin raportare la legislația muncii și la legile speciale privind statutul personalului care are atribuții de siguranța circulației feroviare Decret 360/1976 și legea nr. 22/1969 de gestionare bunuri, angajatorul a dovedit că reclamantul a săvârșit abateri care justifică aplicarea sancțiunii, iar contestatorul nu a înlăturat culpa reținută în sarcina sa în urma cercetării disciplinare, motiv pentru care instanța a respins contestația ca nefondată .
Împotriva acestei sentințe, în termen, a declarat recurs reclamantul S. Victoraș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în esență următoarele:
Motivul de recurs este cel prevăzut de art.304 pct.7 și 9 cod pr.civilă, în sensul că hotărârea pronunțată a fost dacă cu aplicarea greșită a legii și instanța de fond nu a motivate apărările contestatorului.
Considera ca decizia este nelegala pentru următoarele considerente:
Nu se face vinovat de săvârșirea vreunei abateri de la regulile ce guverneza siguranța circulației.
S-a reținut ca a săvârșit abaterea deoarece nu a comunicat in scris plusurile si minusurile din gestiune de care avea cunoștința, precum si cazurile in care a constatat ca bunurile din gestiune sunt depreciate, degradate, distruse sau sustrase, ori a existat pericolul de a ajunge in asemenea situație si împrejurarea prin care i s-a stabilit o lipsa nejustificata in gestiune cu ocazia inventarierii anuale 2010.
Arată că un a avut nici un fel de bun depreciate in gestiune pe perioada 2005-2011, când a ocupat funcția de sef district II .Avea in gestiune doar cale ferata care nu se depreciază.
Acele plusuri sau minusuri nu au fost stabilite pe perioada gestiunii, deoarece a depus raport pentru acele evenimente din perioada in care a ocupat aceasta funcție.
In acel perimetru macazele si liniile adiacente sunt pline cu buruieni de 35 de cm, astfel ca nu se poate observa daca sina exista fizic și nu s-a avut în vedere ca aceste linii nu sunt principale.
A adus la cunoștința instituției ca o parte din calea ferata este depozitata si aceasta se afla in incinta intimatei.
Totodată arată ca nu se consideră vinovat si contestă dispoziția prin care a fost sancționat cu înlocuirea disciplinara din funcția de sef district II in funcția de sef echipa întreținere cale I district 8 Mol V - cls. 26, începând cu data de 09.05.2011.
- La numărul de inventar 1-_ s-a făcut eroare de calcul la sina tip 49 respectiv 63 metri cale ori 49 kg/m.l. - rezulta 6,1711. in loc de 6,711.
- La numărul inventar 1-_, 1-_, 1-_, 1_, la șuruburile orizontale s-a făcut calculul unui șurub 22 x 150 cu prețul de 7 lei/ buc. in loc de șurub 22 x 110 specific tipului de sina tip 40 care este la prețul de 3,1102 buc.
- La numărul de inventar 1- 0992 cu privire la schimbătorul 459 acesta s-a demontat parțial in 2004 cu bon de recâștigare 30/02.08.2004, 67/22.10.2004 iar restul de componente ( sini legătura, traverse speciale din lemn si material mărunt) a rămas in continuare in linie asigurând reintegrarea acesteia
- La numărul inventar 1-_, cu privire la traversele din beton in nr. de 51 de bucati sunt pe poziția unde a fost montata tragerea.Menționează faptul ca acestea nu au fost trecute ca lipsa in procesul verbal in urma inventarierii.
De asemenea restul de șina si material mărunt de cale demontate de către șefii de district anteriori din mijloace fixe cu numerele de inventar sus menționate au fost folosite la repararea si întreținerea liniilor in circulație, iar materialele obținute prin înlocuirea acestora au fost recâștigate la fier vechi unde ulterior s-au predat la Remat - drept urmare în locul acestor materiale a rămas pe raza districtului departe de sina tip 49 reîncarcate in gestiune ca fiind in locul acestor lipsuri iar in urma măsurării acestor depozite a rezultat cantitatea de 1488 m.l. respectiv 72,912 t. din care 276 m.l. reprezintă raporturi de furt cu nr. 02/22.02.2011 si 04/31.03.2011, 94 m.l. (4,6 t. ) proces verbal de custodie cu district 9, iar 49,580 t. s-a încărcat in gestiune ca bon de recâștigare nr. 02/01.04.2011.
Din traversele de lemn rezultate din strângerea lor de pe mijloacele fixe sus menționate au rezultat 2500 kg. lemn foc (necorespunzătoare) iar restul fiind putrede 100 % . Menționează faptul ca aceste traverse din lemn au fost introduce în cale în anul 1907, când au fost montate aceste linii, iar durata lor de funcționare (garanție) este de 15 ani, nefiind înlocuite niciodată.
Menționează faptul ca in urma inventarului a intrat in posesia a doua calcule la lipsurile constatate, total diferit consemnate și in procesul verbal încheiat in urma inventarului pe secție, cel cu suma de 51,885 lei raportat de către contabilul sef, Barzea M., iar ulterior, după plecarea acestuia la secția L2 Medgidia am primit alt raport cu lipsuri in valoare de 271,877,31 lei
Referitor la nr. de inventar 1-_, si 1-_, ele figurează in actele secției L l Constanta, cu lungimi de 137, respectiv 102 m. cale iar in realitate pe teren este de 38 m. cale linia 2, iar 67 m. cale linia 3 spălări vagoane la care atașez planșa foto cu nr. 9, 10, 11, drept pentru care conducerea secției Ll Constanta respectiv Comisia de inventar nu a luat nicio măsura cu privire la cele relatate.
Cu privire la decizia de sancționare nr. 41/1/801/06.05.2011, declară ca nu a avut plusuri sau minusuri in gestiune si nici nu a avut materiale care sa se degradeze, distruse sau sustrase fără a întocmi raport de furt, motiv pentru care punctele A si B, din decizia de sancționare nu sunt reale, mijloacele fixe fiind dezafectate de către șefii de district anterior mie.
Prin încheierea din 18.07.2012, Curtea a dispus suspendarea judecății recursului în baza dispozițiilor art. 244 alin.1 pct. 1 cod pr.civilă până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/118/2011 aflat pe rolul Tribunalului C. având ca obiect răspundere patrimonială.
Prin încheierea din 17.12.2013, Curtea a admis cererea recurentului de repunere pe rol a cauzei ca urmare a soluționării irevocabile a dosarului nr._/118/2011 având ca obiect răspundere patrimonială.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 4._ /06.05.2011 emisă de C.N.C.F. – C.F.R. S.A. Sucursala Regionala C.F. C. s-a dispus sancționarea reclamantului S. Victoraș cu înlocuirea disciplinară din funcția de șef district II în funcția de șef echipă întreținere cale I District 8 Mol V – Cls.26 începând cu data de 09.05.2011.
În motivarea deciziei s-a reținut faptul că reclamantul nu a comunicat în scris plusurile și minusurile din gestiune de care are cunoștință, precum și cazurile în care a constatat că bunurile din gestiune sunt depreciate, degradate, distruse sau sustrase, ori a existat pericolul de a ajunge în asemenea situație, stabilindu-se o lipsă nejustificată în gestiune, cu ocazia inventarierii anuale 2010.
De asemenea, s-a reținut faptul că reclamantul a încălcat repetat prevederile H.G.nr.2230/1969 conform cărora gestionarul este obligat să prevină sustragerea bunurilor și orice formă de risipă, să le ferească de degradare și să le păstreze potrivit prescripțiilor tehnice și celor igienico-sanitare, dând dovadă de neglijență în serviciu și abatere disciplinară conform prevederilor art. 30 lit. m), p), r) din decretul nr. 360/1976.
Angajatorul pentru a face dovada că salariatul este vinovat de minusuri în gestiune acesta trebuie să facă dovada predării bunurilor din gestiune salariatului cu proces verbal de predare – primire.
Pârâta nu a depus la dosar procesul verbal de predare primire a gestiunii pentru Districtul D.7 Port Vechi din cadrul Secției L1Constanța, către reclamantul S. Victoraș având funcția de șef district.
Pentru ca instanța să verifice dacă reclamantul se face vinovat de abaterile reținute prin decizia de sancționare, respectiv necomunicarea plusurilor și minusurilor în gestiune prevenirea sustragerii și degradării bunurilor, pârâta trebuia să dacă dovada că aceste bunuri s-au aflat în gestiunea reclamantului.
Deși prin nota de justificare dacă cu prilejul cercetării prealabile reclamantul a arătat faptul că pentru o parte din bunurile lipsă există bonuri de transfer, că o parte din bunuri se află depozitate pe raza districtului sau că o parte din materialul mărunțit a fost folosit pentru întreținere, pârâta nu a răspuns la aceste apărări prin decizia de sancționare disciplinară.
Potrivit art. 252 alin.2 lit.c) din codul muncii sub sancțiunea nulității absolute în decizie se cuprind în mod obligatoriu motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.
În conformitate cu prevederile art. 248 alin. 1 lit.b) din codul muncii retrogradarea din funcție nu poate fi dispusă pe o durată mai mare de 60 de zile ori prin decizia de sancționare contestată, angajatorul a dispus retrogradarea pe perioadă nelimitată.
Orice retrogradare dispusă sau menținută pe o perioadă mai mare de 60 de zile reprezintă o modificare unilaterală a contractului de muncă fără temei legal.
Curtea, urmează a mai reține că în dosarul nr._/118/2011 având ca obiect răspundere patrimonială s-a reținut în mod irevocabil că pentru lipsurile în gestiune constatate pe bază de proces verbal de inventariere la gestiunea Districtului 7 Port vechi nu există lipsă în gestiune și că nu sunt îndeplinite condițiile art. 254 alin. 1 Codul muncii pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a reclamantului.
Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 312 alin. 3 cod pr.civilă, Curtea a admis recursul formulat și a modificat în tot sentința recurată în sensul admiterii contestației conform celor dispuse prin dispozitivul deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul civil formulat de recurentul reclamant S. VICTORAȘ, cu domiciliul procesual ales la sediul cabinetului de avocat „D. B.” din municipiul C., ., nr.41, ., împotriva sentinței civile nr. 485, pronunțată de Tribunalul C. la data de 02 februarie 2012, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „C.” S.A. – SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., cu sediul în C., ..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite contestația.
Dispune anularea deciziei de sancționare nr.4.1/1/801/06.05.2011 emisă de intimată.
Dispune repunerea contestatorului în funcția deținută anterior de șef district II și obligă intimata la plata diferențelor de drepturi bănești cuvenite.
Obligă intimata la 800 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.12.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
J. Z. Vanghelița T. G. L.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: D.B.
Red.dec.jud.J.Z./16.01.2014
Tehnored.gref.RD/3ex/16.01.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 771/2013.... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 4/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
