Obligaţie de a face. Sentința nr. 329/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 329/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 05-11-2013 în dosarul nr. 7107/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 646/AS/2013
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător R. A.
Judecător M. B.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta U. R. împotriva sentinței civile nr. 3294 din 09.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., privind și pe intimat C. JUDEȚEANĂ DE PENSII, intimat C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI -COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat N. A. E. în reprezentarea intereselor recurentei, lipsă fiind intimatele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este declarat în termen legal și motivat, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Reprezentanta recurentei depune la dosar împuternicirea avocațială, învederând instanței că nu are alte cereri de formulat.
Apreciind cauza în stare de judecată, în acord cu prevederile art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului promovat de reclamantă, modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, cu ignorarea concluziilor raportului de expertiză, conform cărora există o diferență de 0,_ între punctajul stabilit de expert și cel stabilit de C. Județeană de Pensii.
La momentul promovării contestației împotriva Deciziei nr._/24.11.2011 emisă de pârâtă, reclamanta nu era în măsură a cuantifica și aprecia aspectul relevat de concluziile raportului de expertiză, modalitatea greșită de aplicare a legii de către intimata-pârâtă, respectiv, faptul că aceasta a aplicat majorarea prevăzută de art. 169 la punctajul stabilit înainte de aplicarea art. 168 din Legea nr.263/2010.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, din examinarea lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr._ reclamanta Uries R. a solicitat ca in contradictoriu cu pirita C. Județeana de Pensii Constanta sa se dispună anularea Deciziei nr._/14.11.2011, obligarea piritei la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care la stabilirea punctajului mediu anual sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani si obligarea piritei la plata diferențelor dintre pensia cuvenita si cea încasata.
In motivarea acțiunii reclamanta arata ca a fost pensionata in baza deciziei nr._/2000. prin sentința civila nr. 1317/2011 a Tribunalului Constanta s-a dispus obligarea piritei sa emită reclamantei o noua decizie de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta conform OUG nr. 4/2005 in care la stabilirea punctajului sa se utilizeze un stagiu de 25 de ani si sporurile cu caracter permanent arătate in adeverința nr. 2697/2010 emisa de . si obligarea piritei la plata diferențelor de drepturi de pensie.
In punerea in executare a sentinței arătate, reclamanta arata ca pirita a emis decizie nr._/24.11.2011.
Arata reclamanta ca este nemulțumita de modul de calcul al drepturilor de pensie in noua decizie de pensionare.
In drept au fost invocate dispozițiile legii nr. 3/1977, nr. 19/2000, nr. 263/2010.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondata motivat de faptul ca stagiul de cotizare utilizat la stabilirea punctajului este de 25 de ani, potrivit art 8 din Legea nr. 3/1977.
Reclamanta a formulat la data de 10.12.2012 precizări la acțiune arătând ca solicita ca in contradictoriu si cu Comisia Centrala de Contestatii sa se dispună obligarea piritelor la plata unor daune cominatorii de 100 lei/ zi de întârziere, anularea deciziei nr._ pentru modul eronat de stabilire a drepturilor de pensie, obligarea piritei la plata diferențelor de drepturi de pensie.
Prin cererea din data de 11.02.2013 si reiterata la data de 21.03.2012 reclamanta a arătat ca renunță la cererea de recalculare privind sporurile solicitate in baza adeverințelor nr. 2697/2010 si nr. 2698/2010, iar obiectul litigiului îl constituie contestație la decizia nr._/24.11.2011 pentru neluarea in calcul la pensie a adeverințelor nr. 2697/2010 si 2698/2010 așa cum s-a dispus de instanța prin sentința civila nr. 1317/2011.
In cauza părțile au administrat proba cu înscrisuri si reclamanta a administrat si proba cu expertiza contabila.
Prin sentința civilă nr. 3294/09.09.2013 a Tribunalului C., s-a respins acțiunea formulată de reclamantă și s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii privind recalcularea pensiei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta este pensionara pentru limita de vârsta in baza deciziei nr._/2000.
Prin sentința civila nr._ Tribunalul Constanta a obligat pirita sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani si prin utilizarea datelor cuprinse in adeverința nr. 2697/2010 emisa de .>
In baza sentinței civile nr. 1317/2011 s-a emis decizia nr._/24.11.2011 in care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,_ puncte.
Reclamanta susține ca la stabilirea punctajului in baza sentinței civile nr. 1317/2011 pirita nu a luat in mod corect in calcul datele din adeverința nr. 2697/2011.
Din înscrisurile depuse la dosar si din concluziile raportului de expertiza instanța constata ca la emiterea decizie nr._/24.11.2011 pirita a luat in calcul adeverința nr. 2697 si 2698 din 30.11.2010.
Prin urmare, pirita a respectat dispozițiile instanței si a emis o decizie legala si temeinica.
Faptul ca expertul contabil arata ca in calculul drepturilor de pensie pirita a aplicat dispozițiile art 169 înainte de aplicarea dispozițiilor art 168 nu are nici o relevanta in cauza, printre motivele de contestare a deciziei nefigurând si acest motiv.
Or, atâta timp cit pirita a stabilit drepturile de pensie ale reclamantei in baza sentinței civile nr. 1317/2011 si a luat in calcul in mod corect datele din adeverința nr. 2697/2011 la care se face referire in sentința civila nr. 1317/2011, instanța apreciază ca prezenta acțiune este nefondata.
F. de cele expuse mai sus, instanța va respinge acțiunea ca nefondata.
Asupra cererii prin care reclamanta a solicitat să se ia act că înțelege să renunțe la recalcularea pensiei:
Conform dispozițiilor art. 406 alin. 1 Cod procedură Civilă ˝ reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă ˝.
Renunțarea la judecata unei cereri deduse judecății este o expresie a principiului disponibilității procesuale, principiu care guvernează procesul civil și care conferă prerogative cum ar fi: dreptul părții de a promova sau nu acțiunea, dreptul reclamantului de a determina limitele acțiunii, dreptul reclamantului de a renunța la acțiune sau la dreptul subiectiv pretins, dreptul pârâtului de a achiesa la pretențiile reclamantului, dreptul ambelor părți de a pune capăt procesului printr-o tranzacție, dreptul părților de a exercita căile legale de atac, dreptul de a achiesa la hotărârea pronunțată, dreptul părții câștigătoare de a solicita executarea silită a hotărârii etc.
Disponibilitatea procesuală se realizează sub controlul instanțelor judecătorești, iar rolul activ al judecătorului implică și obligația de a stabili dacă „actele procesuale de dispoziție ale părților nu s-au făcut în vederea realizării unor scopuri ilicite, dacă părțile au capacitatea de dispoziție precum și dacă consimțământul a fost dat în mod legal”.
În speța dedusă judecății, se apreciază că actul de dispoziție manifestat de către reclamantă a fost efectuat în condițiile legii, astfel încât, instanța urmează să ia act de desistarea acesteia la judecata cererii.
Împotriva sentinței civile nr. 3294/09.09.2013 a Tribunalului C., în termen legal, a declarat recurs reclamanta, solicitând instanței modificarea în tot a acesteia în sensul admiterii acțiunii formulate și precizate la data de 21.03.2013.
În motivare, recurenta arată că în baza Raportului de expertiza contabila judiciara - efectuat de expert contabil CHITA M. s-a stabilit ca:
Diferența dintre punctajul stabilit de C. de Pensii si cel stabilit de expert provine din faptul ca parata, aplica majorarea prevăzuta de art.169 din Legea nr. 263/2010 la punctajul intermediar stabilit înainte de aplicarea art. 168 din Legea nr. 263/2010 - privind sistemul unitar de pensii publice ."
Așadar, desi expertul contabil stabilește prin expertiza, diferența de calcul privind punctajul mediu anual, in sensul ca potrivit concluziilor acestuia este calculata o diferența de 0,_, intre punctajul stabilit de expert de 1,_ si cel stabilit de C. Județeană de Pensii de 1,_, instanța de fond ignorând total acest aspect detaliat in expertiza, pronunța in consecința o hotărâre netemeinica si nelegala.
Astfel, in urma calculelor efectuate de .expert contabil CHITA M. s-a stabilit o diferența de achitat in sarcina intimatei parate de 1161 lei, pe care instanța de fond a trecut-o sub "tăcere", in sensul respingerii in mod nejustificat si nelegal.
Consideră ca prin hotărârea pronunțata de Tribunalul Constanta i s-a produs un grav prejudiciu.
Argumentarea instanței de fond privind respingerea acțiunii formulata rezida in:
"Faptul ca expertul contabil arata ca in calculul drepturilor de pensie,, parata a aplicat dispozițiile art. 169 înainte de aplicarea dispozițiilor art. 168 nu are o relevanta in cauza, printre motivele de contestare a deciziei nefigurând si acest motiv."
Onorata instanța, va rog respectuos sa cenzurați hotărârea instanței de fond si sub acest aspect întrucât recurenta reclamanta, la momentul formulării contestației împotriva Deciziei nr._/24.11.2011 emisa de intimata parata, nu era în măsura a aprecia și cuantifica aspectul relevat de Concluziile Raportului de expertiză, modalitatea greșită de aplicare a legii efectuată de intimata pârâtă.
Precizează ca modalitatea de calcul prin care intimata parata aplica dispozițiile art. 169 din Legea nr. 263/2010 înainte de aplicarea dispozițiilor art. 168 din Legea 263/2010, deși este eronata, rezultând diferențe de drepturi de pensie in cuantum de 1161 lei, instanța de fond potrivit Sentinței Civile nr. 3294/09.09.2013, ADMIȚÂND EROAREA CALCULULUI EFECTUAT DE INTIMATA PARATA, respinge acțiunea.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea a respins recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, astfel cum a fost precizată la data de 21.03.2013, reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr._/24.11.2011 emisă de C.J.P. C. pentru neluarea în calcul a adeverințelor nr. 2697/2010, respectiv, nr. 2698/2010, așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 1317/07.03.2011 pronunțată de Tribunalul C..
Prin sentința civilă nr. 1317/07.03.2011 pronunțată de Tribunalul C. rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 174/AS/28.06.2011 a Curții de Apel C. pârâta a fost obligată să emită reclamantei o nouă decizie de recalculare a pensiei prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și prin utilizarea sporurilor cu caracter permanent arătate în adeverința nr. 2697/30.11.2010 emisă de .>
Pentru punerea în executare a acestei sentințe, pârâta a emis decizia nr._/29.11.2011, prin care s-a reținut un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și un punctaj mediu anual de 1,_ puncte.
Din buletinul de calcul al deciziei, precum și din concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert contabil G. M. rezultă că pârâta a luat în calcul adeverințele nr. 2697 și 2698 din 30.11.2010, rezultând un punctaj mediu de 1,_ puncte, același cu cel stabilit de C.J.P. Bistrița.
Prin urmare, pârâta a respectat întocmai dispozițiile titlului executoriu.
Având în vedere faptul că reclamanta a înțeles să conteste decizia nr._/24.11.2011 doar pentru neluarea în considerare a adeverințelor nr. 2697/2010 și respectiv 2698/2010, așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 1317/07.03.2011 iar din probele administrate în cauză a reieșit că pârâta a respectat întocmai această sentință, în mod corect prima instanță a respins acțiunea ca nefondată cu respectarea principiului disponibilității părții care guvernează procesul civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanta U. R., cu domiciliul ales în C., ..39A, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 3294 din 09.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul în C., ., jud. C. și intimata-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE BUCUREȘTI -COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII cu sediul în București, ., sector 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Noiembrie 2013.
Președinte, J. Z. | Judecător, R. A. | Judecător, M. B. |
Grefier, A. B. |
Red.J.Z./28.11.2013
Tehnored.A.B./29.11.2013/2ex
Judecător prima instanță:
F. M.
| ← Recalculare pensie. Decizia nr. 431/2013. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 219/2013. Curtea... → |
|---|
