Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 309/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 309/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 14971/118/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.309/CM
Ședința publică din data de 30 aprilie 2013
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE R. A.
Judecător M. A.
Judecător J. Z.
Grefier D. R.
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:
- recurenții reclamanți intimați P. E., A. G., S. M., B. C., S. G. A., P. D., O. M., S. L., M. L., M. N., B. M. prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C. și,
- recurentul pârât intimat I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. cu sediul în C., ..11, județ C. împotriva sentinței civile nr. 715/08.02.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M. cu sediul în Valu lui T., ..157, județ C., M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI cu sediul în București, ..28 – 30, sector 1, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru S. L. al Salariaților din Învățământul preuniversitar C., dl. consilier juridic A. E., care depune la dosar delegația de rperezentare nr.1/07.01.2013, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință:
Reprezentantul sindicatului depune la dosar practică judiciară de la alte instanțe și precizează că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri noi de depus, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța luând act de susținerile reprezentantului sindicatului, declară dezbaterile încheiate constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Având cuvântul reprezentantul sindicatului susține următoarele:
- acest ajutor se acordă pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 01 noiembrie a anului școlar la unitatea de învățământ, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor. În cauză s-au formulat cereri de ajutor pentru anul 2009 în anul 2010 ce au fost confirmate de școală, iar pentru anul 2008 sau formulat cereri în 2009 (ajutorul era de 130 lei), în acest sens existând și directiva ministerului.
- ce s-a acordat în anul 2009 reprezintă o tranșă pentru anii 2008-2009. Cererile erau depuse pentru anul în curs, dar plățile se făceau până la sfârșitul anului următor. În ce privește cererile de față au fost înregistrate în 2009, însă din eroare s-a scris că privesc ajutorul pentru 2010. Pentru anul 2010 nu există nici o directivă din partea ministerului și nici nu s-a anunțat că nu se acordă acest ajutor.
- niciodată pe parcursul anilor anteriori nu s-au acordat sumele pe baza unor documente justificative aduse ulterior. S-au înregistrat cererile, s-au adus materialele și pe baza facturilor s-au acordat sumele respectiv în avans (deci s-au dat banii și ulterior salariații au primit sumele ce li se cuveneau).
- nu există un termen de decădere cu privire la efectuarea cererilor, aceste cereri erau întocmite, confirmate de unitatea de învățământ (existau tabele sau solicitări transmise de unitatea școlară către inspectorat sau unitatea administrativă. Au fost școli care nu au depus aceste cereri sau tabele sau școli care între timp și-au pierdut personalitatea juridică, documentele justificative erau depuse în termen de 15 zile după achiziționarea materialelor).
- în ce privește întârzierea la plată în vedere exonerării de plată ce poate fi invocată de pârâți, reprezentantul sindicatului susține că până la sfârșitul anului 2010, aceștia aveau obligația de a efectua plata.
Solicită admiterea recursului, argumentul instanței pe baza căruia suma cuvenită cu titlu de ajutor pentru anul 2009 a fost înjumătățită nu poate fi admis, întrucât s-ar încălca principiul neretroactivității, sumele solicitate vizează ajutorul pentru 2009, pentru care plata se făcea în anul 2010 și este vorba de 6 luni și 3 zile, iar suma este de 50 de Euro.
În ce privește recursul Inspectoratului Școlar Județean C., solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursurilor de față.
CURTEA :
Asupra recursurilor de față:
P. cererea formulată la Tribunalul C. de reclamanții P. E., A. G., S. M., B. C., S. G. A., P. D., O. M., S. L., M. L., M. N., B. M. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M., M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și I. Școlar Județean C. obligarea primului pârât să plătească reclamanților diferența dintre suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României din ziua plății, și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ, precum și suma de 100 euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României din ziua plății, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferent anului 2010. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloce Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus-menționate, precum și obligarea Inspectoratului Școlar Județean C. să aloce Școlii Gimnaziale nr. 40 A. V. din C. sumele necesare plății sumelor mai sus-menționate.
În drept, reclamanții au invocat Legea nr. 315/2006 și Normele metodologice de aplicare a acesteia.
P. întâmpinare înregistrată la 6.12.2012, pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că reclamanții nu au prezentat documente justificative privind achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic, iar pentru anul 2010 nu mai există temei legal pentru acordarea ajutorului financiar, ca urmare a abrogării Legii nr. 315/2006.
P. întâmpinare, pârâții M. educației Naționale și I. Școlar Județean C. au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că reclamanții nu au făcut dovada depunerii cererilor de acordare a ajutorului financiar. De asemenea, reclamanții nu au făcut dovada solicitărilor unității de învățământ către inspectorat pentru alocarea sumelor necesare plății.
Pentru dovedirea pretențiilor și a apărărilor formulate, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar adeverința privind calitatea de salariați a reclamanților, împuternicirea acordată de aceștia sindicatului pentru promovarea acțiunii.
Potrivit art.137 c.p.civ „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac de prisos, în totul sau n parte, cercetarea în fond a pricinii.”
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța reține următoarele:
Potrivit art .2500 din noul cod civil dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege ,iar potrivit art.2517 termenul de prescripție este de 3 ani dacă legea nu prevede un alt termen.
Conform art.2501 din codul civil „Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive ,afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.”
Potrivit art. 2 din Legea nr.315/2006 Art. 2. - Ajutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
Raportat la aceste dispoziții legale, instanța constată că dreptul reclamanților aferent anului 2009 se prescria la sfârșitul anului 2012, atât timp cât legea nu instituia un moment maxim până la care se plătea acest ajutor stipulând doar că se plătea anual.
P. sentința civilă nr.715/08.02.2013, Tribunalul C. a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune ca nefondată.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții P. E., A. G., S. M., B. C., S. G. A., P. D., O. M., S. L., M. L., M. N., B. M. prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M., M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. și a fost obligată pârâta Școala G. Viceamiral I. M. din Valu lui T., județ C., să plătească cu titlu de avans reclamanților diferența dintre suma de 100 Euro, calculată în lei la cursul de schimb comunicat de banca Națională a României din ziua plății și suma de 130 lei, reprezentând ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic aferente anului 2009, corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ.
A fost obligată pârâta Școala G. Viceamiral I. M. din Valu lui T., județ C., să plătească acestora ½ din ajutorul financiar prevăzut în Legea 315/2006 aferent anului 2010, respectiv echivalentul în lei a 50 euro ce vor fi calculați în funcție de cursul de schimb valutar ce va exista la data plății corespunzător perioadei lucrate în unitatea de învățământ.
Au fost obligați pârâții M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să aloca Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus menționate.
A fost obligat pârâtul I. Școlar Județean C. să aloce pârâtei Școala G. Viceamiral I. M. din Valu lui T., județ C., sumele necesare plății sumelor mai sus - menționate, care i-au fost alocate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de acordare a acelorași drepturi ulterior datei de 03 iulie 2010.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții au calitatea de cadre didactice în cadrul prim pârâtei ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M.. După cum rezultă din art. 1 din Legea 315/2006, se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice.
Potrivit art. 6, această lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice aferent anului școlar 2008-2009, instanța a reținut:
Reclamanții au făcut dovada prin adeverința nr.512/08.11.2012 depus la dosar atât a calității de angajat a reclamanților la ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M. cât și a achitării sumei de 130 lei.
Așa fiind, prim pârâta ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M. are obligația de a plăti reclamanților echivalentul celor 100 euro în lei reprezentând ajutorul financiar pentru achiziționarea de cărți și programe educaționale pe suport electronic, prevăzut de legea 315/2006, aferent anului 2009.
Întrucât din adeverința depusă la dosar rezultă că reclamanții au încasat o parte din suma solicitată, respectiv 130 lei, acțiunea urmează a fi admisă cu privire la diferența dintre suma de 100 de euro și suma efectiv plătită, respectiv cea de 130 lei.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice aferent anului școlar 2009-2010, instanța a reținut:
Reclamanții, așa cum s-a arătat, au calitatea de cadre didactice titulare și suplinitoare calificate în învățământul preuniversitar, îndeplinind funcția de bază la unitatea de învățământ pârâtă, lucru ce rezultă din adeverința emisă de aceasta din urmă și înaintată la dosarul cauzei (adeverința nr. 512/08.11.2012). În cursul lunii octombrie 2009 aceștia au formulat cerere privind acordarea sumei de 100 Euro în echivalent cu titlu de ajutor financiar pentru achiziționarea de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic. Solicitările au fost înregistrate la unitatea școlară conform înscrisurilor aflate la dosar.
Dreptul acestor reclamanți de a beneficia de acest ajutor financiar a fost prevăzut de art.1 din Legea nr. 315/2006, dispoziția fiind una imperativă. Actul normativ a fost în vigoare până la 03.07.2010 când a intrat în vigoare Legea 118/2010 ce a abrogat dispozițiile referitoare la acordarea ajutorului financiar .
În ceea ce privește cuantumul acestui ajutor financiar, instituțiile care asigură plata și sumele necesare, legiuitorul a prevăzut expres în cuprinsul art. 2, 3 și 4 următoarele:
,,Ajutorul financiar prevăzut la art.1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice, și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății.
Cadrele didactice beneficiare ale ajutorului financiar vor primi de la unitățile de învățământ unde sunt încadrate documentele necesare în vederea valorificării acestui ajutor.
Sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat, prin M. Educației și Cercetării”.
De asemenea, prin H.G.453/2007, prin care au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 au fost prevăzute în concret condițiile în care cadrele didactice pot beneficia de acest ajutor financiar.
Astfel, potrivit art. 2(1) din H.G.453/2007: „Ajutorul financiar se acordă de unitatea de învățământ preuniversitar la care cadrul didactic își desfășoară activitatea”, iar conform art. 3(1) din același act normativ, „Ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor”. În baza art. 5 din HG 453/2007 sumele trebuiau plătite lunar beneficiarilor.
Atâta timp cât Legea 315/2006 a fost în vigoare în intervalul 01.01._10, a rezultat că acești reclamanți erau îndreptățiți să primească ajutorul aferent pentru 6 luni respectiv echivalentul în lei a sumei de 50 Euro.
În analizarea prevederilor art. 5 alin 3 din H.G. 453/2007 instanța are în vedere că acordarea drepturilor nu poate fi condiționată de inexistența unor fonduri suficiente aprobate pentru plata acestor drepturi. În caz contrar instanța ar consfinți posibilitatea pârâților de a eluda dispozițiile legale aplicabile câtă vreme pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este tocmai instituția ce are obligația de a face demersurile necesare asigurării sumelor destinate plății ajutorului financiar.
Tribunalul a reținut în acest sens cele statuate de C.E.D.O. în cauza Kechko împotriva Ucrainei (cauza_/00):
„Curtea observă că cererea reclamantului introdusă în fața autorităților interne cu privire la perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 23 iunie 1999 se întemeia pe dispozițiile explicite și eficiente ale legislației interne la momentul respectiv (a se vedea supra, pct. 17). Creșterea salarială era plătită în funcție de o condiție unică, obiectivă - durata în care reclamantul a lucrat ca profesor. Din moment ce reclamantul a îndeplinit condiția privind vechimea de zece ani, se poate afirma că acesta avea o speranță legitimă, dacă nu un drept, de a primi plata în cauză. Totuși, plata unui stimulent pentru rezultate deosebite depindea de factori mai subiectivi și necesita efectuarea unei evaluări cu privire la activitatea reclamantului. Curtea nu acceptă argumentul Guvernului privind bugetul, întrucât o autoritate de stat nu poate invoca o lipsă de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile (a se vedea, mutatis mutandis, Burdov împotriva Rusiei, nr._/00, pct. 35, CEDO 2002‑III).
27. Curtea observă că, în timpul celei de-a doua examinări a cauzei, instanțele interne au aplicat retroactiv legea privind învățământul secundar în cazul acestei perioade. Curtea reiterează că legislația civilă care are un efect retroactiv nu este interzisă în mod explicit de convenție și ar putea fi justificată în anumite circumstanțe [a se vedea, mutatis mutandis, cererea nr. 8531/79, decizia Comisiei din 10 martie 1981, Decizii și rapoarte (DR) 23, p. 203-211]. Totuși, legea privind învățământul secundar nu conține, în sine, dispoziții retroactive și, prin urmare, Curtea nu înțelege motivele în temeiul cărora instanțele interne au aplicat această lege în cazul cererii reclamantului privind creșterea salarială de 20 % pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 23 iunie 1999. În concluzie, contestarea finală din partea autorităților interne a dreptului reclamantului la acest beneficiu pentru perioada în cauză apare ca fiind arbitrară și nefondată. P.urmare, a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție în ceea ce privește perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 23 iunie 1999.”
Fiind deci întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru acordarea ajutorului financiar pentru intervalul 01.01._10, dispoziția inserată în art.1 din Legea nr. 315/2006 fiind una imperativă („se acordă”), instanța va admite acțiunea și va obliga pârâții ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M., M. Educației, Cercetării și Tineretului București, I. Școlar Județean C. să plătească acestor reclamanți echivalentul în lei la data plății efective a sumei de 50 euro cu titlu de ajutor financiar.
Susținerile pârâtului M. Educației privind dovedirea efectuării în avans a cheltuielilor de achiziție a cărților sau programelor educaționale au fost înlăturate întrucât potrivit art. 5 alin. 6 din HG 453/2007 plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă. Cu alte cuvinte beneficiarii pot primi sumele cuvenite în avans urmând ca apoi să facă dovada achiziționării cărților sau programelor educaționale.
Conform art. 6 din H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006, „responsabilitatea privind asigurarea ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) revine directorului la nivelul instituției de învățământ, inspectorului școlar general responsabil de curriculum la nivelul inspectoratului școlar județean/al municipiului București și direcțiilor de specialitate la nivelul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului”.
Procedura alocării și plății sumelor este detaliată în art. 5 din același act normativ, din care rezultă atribuțiile Inspectoratului Școlar Județean C. în materie:
„ART. 5
(1) Unitățile școlare vor solicita lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, la inspectoratul școlar, sumele necesare pentru plata ajutorului financiar aferent lunii următoare.
(2) Inspectoratele școlare județene/al municipiului București vor solicita lunar, până la data de 20 a fiecărei luni, la M. Educației, Cercetării și Tineretului - Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții, necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare.
(3) Sumele necesare plății ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) se asigură din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, capitolul 65.01 "Învățământ", art. 57.02.01 "Ajutoare sociale în bani", în limita creditelor bugetare aprobate.
(4) Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului va aloca lunar către inspectoratele școlare/al municipiului București sumele solicitate, în limita creditelor bugetare deschise.
(5) Inspectoratele școlare județene/al municipiului București vor aloca lunar către unitățile școlare sumele necesare efectuării plății ajutoarelor într-un cont de disponibil deschis în afara bugetului local.
(6) Plata ajutorului financiar se face de către unitățile de învățământ, integral, pe baza documentelor justificative, sau în avans, într-o singură tranșă, cu încadrare în cuantumul stabilit la art. 1 alin. (2). Plata se face în lei, la cursul de schimb din data efectuării plății. Justificarea sumelor primite ca avans se realizează în condițiile legii, în termen de 15 zile calendaristice.
(7) Beneficiarii ajutorului financiar prevăzut la art. 1 alin. (2) au obligația de a prezenta documentele justificative, conform reglementărilor financiar-contabile în vigoare”.
Față de dispozițiile art. 5 alin 3 din H.G. 453/2007, acordarea drepturilor nu poate fi condiționată de inexistența unor fonduri suficiente aprobate pentru plata acestor drepturi. În caz contrar instanța ar consfinți posibilitatea pârâților de a eluda dispozițiile legale aplicabile câtă vreme pârâtul M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este tocmai instituția ce are obligația de a face demersurile necesare asigurării sumelor destinate plății ajutorului financiar.
În considerarea acestor atribuții, rezultă obligația I. Școlar Județean C., de a aloca, unității de învățământ, sumele menționate mai sus precum și a pârâtului M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de a aloca Inspectoratului Școlar Județean C. suma necesară plății sumelor mai sus-menționate.
Actualizarea la indicele de inflație se justifică prin necesitatea unei corelații a salariului real cu salariul nominal de care a ar fi beneficiat la momentul în care angajatorul datora drepturile salariale pretinse și momentul în care aceste sume vor putea intra efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Împotriva sus menționatei sentințe au declarat recurs reclamanții reprezentați de S. L. al salariaților din învățământul preuniversitar C. și pârâtul I. Școlar Județean C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de recurenții reclamanți a vizat în esență următoarele:
- Hotărârea este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
Pentru a admite doar în parte solicitarea ce vizează anul 2010, instanța motivează extrem de succint, apreciind că :”atâta timp cât legea nr. 315/2006 a fost în vigoare în intervalul 01.01.2010 – 03.07.2010 a rezultat că acești reclamanți erau îndreptățiți să primească ajutorul aferent pentru 6 luni respectiv echivalentul în lei a sumei de 50 de euro”.
Este adevărat că ajutorul financiar pentru stimularea achiziționării de cărți sau programe educaționale a fost sistat ca urmare a abrogării exprese a Legii nr. 315/2006.
Dreptul reclamanților de a primi ajutorul financiar pentru anul 2010 s-a născut la data de 01.11.2009, plata urmând a fi efectuată pe parcursul întregului an 2010 începând cu luna ianuarie. P. urmare, nu are relevanță faptul că Legea nr. 315/2006 a fost abrogată prin Legea nr.118/2010, întrucât, potrivit principiului neretroactivității legii civile, acest din urmă act normativ nu putea aduce atingere drepturilor născute anterior intrării sale în vigoare – 03.07.2010.
Argumentul instanței este unul de logică pur matematică, aritmetică, ignorând principiul aplicării legii civile în timp, spiritul legii și argumentele de interpretare logico-juridică.
După cum s-a arătat și în practica instanțelor de judecată cu privire la aceste spețe, aplicarea legii este obligatorie, atâta timp cât este în vigoare și se impune a fi respectată de toți subiecții de drept cărora li se adresează norma juridică, inclusiv reclamanții din prezenta cauză. P. neacordarea acestor drepturi nu a fost respectat principiul încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor în spiritul și în litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unei situații juridice fictive. Mai mult, este necesar ca reclamanții, în calitate de titulari ai drepturilor recunoscute de lege să nu fie împiedicați de a se bucura efectiv de acestea, pentru perioada în care drepturile au fost prevăzute de lege.
Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de recurentul pârât I. Școlar Județean C., a avizat în esență următoarele:
La soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților de a solicita acordarea ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006, instanța de fond a invocat eronat prevederile în materie de prescripție extinctivă prevăzute în noul cod civil. În speța de față nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2500 și 2501 cod civil, ci dispozițiile corespunzătoare cuprinse în Decretul nr. 167/1958.
Așa cum a precizat prin întâmpinare, reclamanții nu au făcut dovada depunerii cererilor la unitatea de învățământ în termenul legal pentru a beneficia de ajutorul financiar aferent anului 2009, chiar dacă există o adeverință emisă de unitatea școlară pârâtă de plată parțială a acestui ajutor în cuantum de 130 lei.
Plata sumei de 130 de lei în favoarea reclamanților pentru anul 2009 este un fapt atestat exclusiv de unitatea de învățământ pârâtă, nesupus vreunui control judiciar, chiar dacă ajutorul financiar se putea acorda și în avans, urmând ulterior să fie făcută dovada achiziționării de cărți și alt material didactic pe suport electronic în condițiile legii, cel puțin pentru cei 130 de lei acordați în decembrie 2009, reclamanții erau obligați a face dovada achiziționării de cărți și programe educaționale cu ocazia formulării prezentei acțiuni
Prezumția depunerii cererilor în termen pentru plata ajutorului financiar aferent anului 2009 născută în favoarea reclamanți a criticat-o prin întâmpinare, în sensul că în lipsa dovedirii formulării cererilor în termenul prevăzut de lege, nici plata parțială nu ar fi justificată. Consideră că odată declanșată procedura judiciară, instanța era datoare a verifica prima condiție de admisibilitate a acordării ajutorului financiar, anume depunerea unei cereri în termen, așa cum a făcut-o pentru anul 2010.
Nu s-a făcut dovada solicitărilor unității de învățământ conform legii adresate I.S.J. C., pentru a fi alocate sumele de bani corespunzătoare ajutorului financiar pentru anul 2010.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate de reclamanți, Curtea a admis recursul ca fondat pentru următoarele considerente:
Pentru anul 2010, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata integrală a ajutorului financiar pentru schimbarea achiziționării de cărți sau programe educaționale, respectiv echivalentul în lei a 100 de euro.
În mod greșit prima instanță a admis acest capăt de cerere în parte și a obligat pârâții să aloce și să plătească doar 50% din ajutorul financiar pentru stimularea achiziționării de cărți sau programul educaționale, respectiv echivalentul în lei a 50 euro.
Conform art.2 din Legea nr.315/2006 ajutorul financiar pentru stimularea achiziționării de cărți sau programe educaționale se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și înregistrată până la data de 01 noiembrie a anului școlar la unitatea de învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.
Dreptul reclamanților de a primi ajutorul financiar pentru anul 2010 s-a născut la data de 01.01.2010, plata urmând a fi efectuată pe parcursul întregului an 2010.
Nu are relevanță că Legea nr.315/2006 a fost abrogată prin legea nr. 119/2010, întrucât, potrivit principiului neretroactivității legii civile, acest din urmă act normativ nu putea aduce atingere drepturilor născute anterior intrării sale în vigoare (03.07.2010).
În consecință, cadrele didactice au dreptul la plata integrală a ajutorului financiar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic pe anul 2010.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de pârâtul I. Școlar Județean C., Curtea a respins recursul ca nefundat pentru următoarele considerente:
Cu privire la prescripția dreptului la acțiune pentru ajutorul financiar pentru anul 2010.
Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958 (în vigoare pentru anul când drepturile erau datorate) :”dreptul la acțiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”.
P. art. 3 din același act normativ se prevedea faptul că :”termenul de prescripție este de 3 ani”, iar potrivit art.7, prescripția începe să curgă de la data la care se naște dreptul la acțiune”.
În cauză dreptul la acțiune pentru ajutorul financiar aferent anului 2010 s-a născut la data de 01 ianuarie 2010.
Raportat la data formulării acțiunii, respectiv 14.12.2012, Curtea apreciază că reclamanții au formulat acțiunea cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.
Cu privire la fondul cauzei:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 315/2006 :”se acordă un ajutor financiar cadrelor didactice titulare și/sau suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar în vederea achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității didactice”.
- art.2:”Ajutorul financiar prevăzut la art.1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României la data plății”.
- art.4: ”Sumele necesare acordării ajutorului financiar se asigură de la bugetul de stat prin M. Educației și cercetării”.
P. art.5 din H.,G. nr.453/2007 se prevede: alin.(1) „Unitățile școlare vor solicita lunar, până la data de 10 a fiecărei luni, la I. Școlar, sumele necesare pentru plata ajutorului financiar aferent lunii următoare.
- alin.(2) :Inspectoratele școlare județene, al municipiului București vor solicita lunar, până la data de 20 a fiecărei luni, la M. Educației, Cercetării și Tineretului – Direcția Generală buget, finanțe, patrimoniu și investiții, necesarul de deschideri de credite bugetare pentru luna următoare;
- alin.(4): Direcția Generală buget – finanțe, patrimoniu și investiții din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului va aloca lunar către Inspectoratele școlare/al municipiului București, sumele solicitate, în limita creditelor bugetare deschise”.
P. dispozițiile art. 1 din Legea nr.315/2006, legiuitorul nu a prevăzut faptul că ajutorul social de 100 Euro echivalent în lei poate fi diminuat în limita creditelor bugetare deschise.
P. normele de aplicare sunt aduse modificări Legii nr. 315/2006 ceea ce contravine dispozițiilor art.78 din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În conformitate cu prevederile art. 78 din legea nr. 24/2000, ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Deși prin art. 2 din Legea nr. 315 s-a reglementat dreptul cadrelor didactice la plata ajutorului financiar în vedere achiziționării de cărți sau de programe educaționale pe suport electronic, pârâții au achitat reclamanților acest ajutorul parțial pe anul 2009, iar pentru anul 2010 nu l-au achitat deloc.
Susținerea recurentului pârât că nu a achitat aceste ajutoare întrucât reclamanții nu au formulat cereri în acest sens, nu poate fi reținută, întrucât dreptul reclamanților la plata acestui ajutor decurge din lege, iar cererile trebuie formulate doar pentru a se efectua calculul și alocarea sumelor necesare plății.
Unitatea școlară a înaintat tabel cu cadrele didactice care au solicitat acordarea ajutorului financiar, atât pe anul 2009, cât și pe anul 2010 astfel încât să poată fi efectuate calculele și alocate sumele necesare din bugetul Ministerului Educației, cercetării și Tineretului.
De asemenea, nu poate fi reținută susținerea că plata acestor sume este condiționată de existența unor documente justificative care să facă dovada achiziționării de cărți cadrele didactice, întrucât prin normele de aplicare a legii este reglementată și posibilitatea plății în avans a ajutor sume (art.5 alin.6 din H.G. nr.453/2007).
În situația în cadre cadrele didactice nu fac ulterior dovada achiziționării de cărți cu documente justificative, angajatorul are la dispoziție acțiunea în răspundere patrimonială a salariatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de recurenții reclamanți intimați P. E., A. G., S. M., B. C., S. G. A., P. D., O. M., S. L., M. L., M. N., B. M. prin S. L. AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C. cu sediul în C., . nr. 13, județ C., împotriva sentinței civile nr. 715/08.02.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți ȘCOALA G. VICEAMIRAL I. M. cu sediul în Valu lui T., ..157, județ C., M. EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI cu sediul în București, ..28 – 30, sector 1 și intimatul pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. cu sediul în C., ..11, județ C..
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâții la plata integrală a ajutorului financiar prevăzut de Legea nr. 315/2006 pentru anul 2010.
Respinge recursul civil formulat de recurentul pârât intimat I. ȘCOLAR JUDEȚEAN C. cu sediul în C., ..11, județ C. împotriva sentinței civile nr. 715/08.02.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosar nr._, ca nefondat.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. A. M. A. J. Z.
Grefier,
D. R.
Jud.fond :I.D.F.
Red.dec.jud.J.Z./27.05.2013
Tehnored.gref.RD/3ex/03.06.2013
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 43/2013. Curtea... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 377/2013.... → |
|---|
