Obligaţie de a face. Decizia nr. 237/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 237/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 6329/118/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 237/CM

Ședința publică de la 17 Iunie 2014

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE M. S. S.

Judecător J. Z.

Grefier M. G.

Pe rol soluționarea apelului civil formulat de apelanta pârâtă S.C. U. G. S.A., cu sediul în orașul Murfatlar, ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 4002 din data de 25.11.2013 pronunțate de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. I., domiciliat în C., . nr.63, ., apt.19, județul C., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul reclamant D. I., personal, lipsind apelanta pârâtă S.C. U. G. S.A.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 157 și urm. Cod proc. civilă.

Apelul este declarat în termenul prevăzut de lege, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia evidențiază părțile, stadiul dosarului și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că prin cererea de apel s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 223 Cod proc.civilă.

După referatul grefierului de ședință, instanța procedează la legitimarea intimatului reclamant D. I. care prezintă carte de identitate . nr._ eliberată de SPCLEP C. la data de 12.05.2010.

Întrebat fiind, în conformitate cu art. 390 Cod procedură civilă, dacă mai sunt chestiuni prealabile dezbaterilor în fond de discutat sau excepții de invocat, intimatul reclamant arată că nu mai are excepții de invocat sau chestiuni prealabile de adus în discuție și solicită acordarea cuvântului pe fond pentru dezbateri.

În raport de dispozițiile art.392 Cod procedură civilă președintele de complet deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, în ordinea și condițiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.

Intimatul pârât D. I., având cuvântul solicită respingerea apelului pârâtei Casa Județeană de Pensii C. ca nefondat. Învederează că a solicitat pârâtei apelante eliberarea unei adeverințe care să cuprindă toate lunile lucrate, or societatea i-a eliberat adeverința numai pentru 100 de luni, deși avea în total 180 de luni lucrate.

Curtea, în considerarea art.394 Cod de procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, încheie dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului de față, având în vedere și faptul că apelanta a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsă.

CURTEA

Deliberând asupra apelului formulat de pârâta ., constată următoarele:

I. Sentința apelată:

Prin sentința civilă nr. 4002/25.11.2013, Tribunalul C., secția I civilă, a admis cererea formulată la 4.07.2013 de reclamantul D. I. în contradictoriu cu pârâta . și a dispus obligarea acesteia sa emită reclamantului adeverința care sa cuprindă salariile brute lunare de care a beneficiat pe perioada 1.03.1976 – 9.04.1991.

În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:

Conform mențiunilor existente în carnetul de muncă al reclamantului necontestate de pârâtă, acesta a fost angajat la Intreprinderea de Utilaje Grele și Construcții Basarabi (CAGCH IUGC) în perioada 01.03.1976 – 09.04.1991.

Societatea pârâtă este succesoarea IUGC Basarabi și a preluat arhiva acesteia, dar nu este completă întrucât cu ocazia multiplelor reorganizări ale societății nu s-au predat toate documentele.

Potrivit principiul contributivitatii, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Acest principiu este recunoscut expres și prin dispozițiile art.2 lit.c din legea nr.263/2010.

În aplicarea acestui principiu, la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere toate veniturile asupra carora s-a calculat contributia asigurarilor sociale, înregistrate în carnetul de munca sau evidentiate în adeverinte eliberate de unitatile la care asiguratul si-a desfasurat activitatea.

Se constată, din înscrisurile depuse în cauză, că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte în perioadele menționate în carnetul de muncă. Pentru ca dreptul contribuabilului de a i se lua în calcul toate veniturile realizate pentru stabilirea pensiei să fie unul efectiv iar nu unul formal, unitatea angajatoare are obligația să îi elibereze o adeverință referitoare la activitatea desfășurată, prin care să fie atestate salariile brute,sporurile de care a beneficiat și încadrarea în grupa de muncă.

La dosarul cauzei a fost depusă o adeverință emisă de societatea pârâtă prin care se atestă care sunt salariile brute realizate de reclamant în perioada ianuarie 1978 – decembrie 1990. Conform mențiunilor existente în cuprinsul acestei adeverințe, reclamantul a deținut funcția de mecanic utilaj în perioada 01.03.1976 – 09.04.1991, iar pentru perioada lucrată i s-a reținut și virat CAS și pensie suplimentară.

În consecință, pârâta a fost obligată la emiterea unei adeverințe care să certifice această împrejurare pentru perioada de referință indicată în acțiune.

II. Apelul:

1. Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta ., solicitând schimbarea în tot a acesteia în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect.

În motivarea cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că obligația instituită de prima instanță este imposibil de executat pentru întreaga perioadă, deoarece o parte a arhivei lipsește, respectiv este incompletă, iar pentru o perioadele pentru care arhiva există a fost deja eliberată adeverința nr. 1337/8.10.2013.

Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

2. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza apelului:

1. Reclamantul a avut calitatea de salariat al pârâtei în perioada 01.03.1976 – 09.04.1991 și s-a adresat acesteia în vederea eliberării unei adeverințe cuprinzând veniturile brute obținute, în vederea recalculării pensiei.

Pârâta a eliberat în cursul procesului adeverința nr. 1377/8.10.2013, care cuprinde parțial salariile brute realizate extrase din ștatele de plată existente în arhivă, cu mențiunea că pentru anii și lunile care nu au fost menționate nu există ștate de plate în arhiva societății.

Potrivit art. 249 C. proc. civ., cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege. De asemenea, potrivit art. 272 C. Mc., sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Cu toate acestea, apelanta pârâtă nu și-a dovedit în niciun fel susținerea că nu deține partea din arhivă care ar împiedica-o să elibereze intimatului reclamant o adeverință completă pentru perioada 01.03.1976 – 09.04.1991.

Fiind vorba despre un fapt negativ, acesta se poate dovedi prin fapte pozitive contrare, care pot rezulta fie din înscrisuri, fie din alte probe.

Apelanta nu a dovedit însă că, în condițiile în care este obligată potrivit legii să elibereze adeverințe privind veniturile foștilor salariați pe baza documentelor din arhivă, ar fi întreprins măsuri active de inventariere și organizare a arhivei, precum și de cercetare a tuturor ștatelor de plată pentru perioada 01.03.1976 – 09.04.1991.

Mai mult, ca titular al sarcinii probei, apelanta ar fi avut posibilitatea să solicite efectuarea unei expertize contabile în vederea verificării ștatelor de plată, însă a ales să nu facă acest lucru.

În aceste condiții, curtea nu poate reține ca fiind reală simpla susținere a apelantei în sensul că nu deține ștatele de plată necesare executării integrale a obligației de eliberare a adeverinței privind veniturile brute ale intimatului, cu consecința împiedicării acestuia, cu autoritate de lucru judecat, să-și valorifice pe deplin drepturile de pensie potrivit principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010.

2. Potrivit art. 40 alin. 2 lit. h) C. Mc., angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului. De asemenea, potrivit art. 34 alin. 5 C. Mc., la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.

Rezultă în concluzie că intimatul reclamant este îndreptățit să obțină din partea apelantei pârâte adeverința la eliberarea căreia aceasta a fost obligată prin sentința apelată.

Constatând astfel că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, astfel cum a rezultat din considerentele de mai sus, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., curtea va respinge apelul formulat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge apelul apelanta pârâtă S.C. U. G. S.A., cu sediul în orașul Murfatlar, ., județul C., împotriva sentinței civile nr. 4002 din data de 25.11.2013 pronunțate de Tribunalul C.-Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant D. I., domiciliat în C., . nr.63, ., apt.19, județul C., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2014.

Președinte, Judecător

M. S.-S. J. Z.

Grefier

M. G.

Jud. fond – R.I.S.

Red./thred.dec.-jud.M.S.-S.

23.06.2014/4ex.

Emis 2 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 237/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA