Pretentii. Decizia nr. 75/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 75/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 635/88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.75/CM
Ședința publică din 25 februarie 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Președinte – M. S. S.
Judecător – M. B.
Judecător – R. A.
Grefier – D. R.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ..120, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2383/10.04.2013 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți N. L., domiciliată în Tulcea, ..81, jud. Tulcea, M. L.-L., domiciliată în Tulcea, ..7A, jud. Tulcea, M. M., domiciliată în Isaccea, ..10, ., ., M. M., domiciliată în Babadag, ., ., ., M. L., domiciliată în com. Sarichioi, ., M. G., domiciliată în Babadag, ., jud. Tulcea, M. E., domiciliată în Isaccea, ..8, jud. Tulcea, N. Ș., domiciliat în Isaccea, .. 8, ., ., N. L., domiciliată în Isaccea, ..10, jud. Tulcea, N. Calusa, domiciliată în Tulcea, ., ., M. S., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. L., domiciliată în Tulcea, ., ., ., N. F., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. G., domiciliată în Tulcea, ., ., Mutulica M.-C., domiciliată în Tulcea, ., jud. Tulcea, M. L., domiciliată în Tulcea, ., jud. Tulcea, N. S., domiciliată în Tulcea, ..1, ., ., M. C.-M., domiciliată în Tulcea, ., . T., domiciliată în Babadag, ..8, județul Tulcea, M. G., domiciliat în Tulcea, ., ..A, .,M. N.-I., domiciliată în Baia, .. 101, județul Tulcea, M. I., domiciliat în Babadag, ..4, ., M. I., domiciliat în ., M. N.-L., domiciliată în Babadag, .. 9, județul Tulcea, M. Ș., domiciliat în comuna Sarichioi, ., M. C., domiciliată în Sarichioi, ., M. N., domiciliat în comuna Sarichioi, ., M. M., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. A., domiciliată în babadag, ., județul Tulcea, M. Cecilica, domiciliată în Babadag, .. 24, județul Tulcea, M. R., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea, M. Ș., domiciliată în Babadag, .. 2, județul Tulcea, N. G., domiciliată în comuna Sarichioi, ., N. Ș.-C., domiciliat în Babadag, ., județul Tulcea, N. M.-M., domiciliată în Babadag, ..7, județul Tulcea, N. N., domiciliată în Babadag, ., județul Tulcea, N. G., domiciliat în Babadag, ., județul Tulcea, N. N., domiciliat în Babadag, ., ., ., N. M., domiciliat în Babadag, ., ., județul Tulcea, N. M.,domiciliată în Tulcea, ., ., N. S., domiciliată în . Tulcea, N. S., domiciliată în Tulcea, ., ., ., N. A., domiciliat în Tulcea, ..8, ..A, ., având ca obiect pretenții (drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității în muncă și pentru refacerea capacității de muncă).
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. cod pr.civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că la data de 17.02.2014 s-au depus la dosar relațiile solicitate de instanță de la Consiliul Județean Tulcea, însoțite de un set de înscrisuri. Totodată la data de 21.02.2014, S. Social Asist Babadag a depus la dosar întâmpinare în numele membrilor de sindicat intimații pârâți M. M., M. L., M. A., M. C., M. Ș., N. Ș. C., adeziunile din partea acestora – la S. Social Asist Babadag, precum și împuternicirile de reprezentare în instanță pentru d-na D. M. în calitate de Președinte al Sindicatului.
După referatul grefierului de ședință:
Instanța socotindu-se lămurită asupra cauzei, declară dezbaterile încheiate, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului de față, având în vedere că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
CURTEA :
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr._ din data de 08.02.2013, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că pârâții, în intervalul 12.11._11, au încasat necuvenit drepturi speciale pentru refacerea capacității de muncă potrivit Contractului Colectiv de muncă nr._/11.11.2010 și astfel să fie obligați a restitui sumele aferente.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma misiunii de audit financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară ale U.A.T. Tulcea, Camera de Conturi Tulcea, prin Decizia nr. 16/25.04.2012, a constatat căDirecția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea, în calitate de ordonator terțiar, a efectuat plăți fără o bază legală prin acordarea de drepturi speciale angajaților în sumă totală de 1.387.963 lei.
S-a precizat că această decizie a fost contestată, prin Încheierea nr. VI/107/26.06.2012 a Curții de Conturi a României, apreciindu-se că motivele de critică sunt neîntemeiate.
S-a arătat că salariații au fost informați că au primit necuvenit sumele, dar au refuzat returnarea lor, așa încât devin incidente prevederile art. 1092 din Codul civil, potrivit cu care orice plată presupune o datorie, ceea ce s-a plătit fără să fie debit fiind supus repetițiunii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 112 din Codul de procedură civilă, art. 174 și 181 din Hotărârea nr. 130/2010 de aprobare a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților Curții de Conturi, precum și art. 256 din Legea 53/2003.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar Contractul Colectiv de muncă nr._/11.11.2010, Decizia nr. 16/2012 a Curții de Conturi – Camera de Conturi Tulcea, în extras, Adresa nr._/09.07.2012 a Consiliului Județean Tulcea și Încheierea nr. 107/26.06.2012 a Curții de Conturi a României.
În apărare, pârâții au formulat întâmpinare și au arătat, în esență că nu datorează sumele ce fac obiectul acțiunii în răspundere patrimonială, acestea fiind acordate în mod legal în baza dispozițiilor art. 80 din Contractul Colectiv de muncă nr._/11.11.2010, contract ce a fost încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 130/1996 și care are caracter obligatoriu potrivit art. 41 alin. 5 din Constituția României.
Separat de aceasta, s-a arătat că prin Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială a personalului plătit din fondurile publice, s-a aprobat exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatărilor Curții de Conturi.
Prin sentința civilă nr.2383/10.04.2013 pronunțată de Tribunalul Tulcea s-a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Examinând acțiunea, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține că pârâții sunt angajații instituției reclamante în calitate de personal contractual și, în perioada 12.11._11, au încasat drepturile speciale asupra cărora s-a convenit prin clauza inserată la art. 80 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2010/2011, nr._/11.11.2010, înregistrat la I.T.M. Tulcea sub nr._/12.11.2010, drepturi constând în suma de 74 lei/lună pentru refacerea capacității de muncă, precum și suma de 8,3 lei/zi reprezentând contravaloarea unei mese calde.
Examinând deficiențele consemnate în Raportul de audit Nr. 774/2012, prin Decizia nr. 16/2012 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi Tulcea, s-a reținut că prin acordarea drepturilor la care se face referire au fost nesocotite prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, ale Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale O.U.G. 1/2010, precum și ale O.U.G. 119/1999.
Ca o expresie a principiului reglementat de art. 969 din Codul civil, potrivit cu care „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante” art. 7 alin. (2) din Legea nr. 130/1996, privind contractul colectiv de muncă, stabilește ,,contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților”, iar art. 30 din același act normativ reglementează că ,,Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți. Neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.” Mai mult, potrivit art. 41 din Constituția României, caracterul obligatoriu al convențiilor colective este garantat.
Ceea ce este determinant în stabilirea obligației de executare și de garantare a executării contractelor colective este faptul ca acestea să fie încheiate cu respectarea legii.
În privința normelor legale aplicabile la momentul încheierii contractului de muncă în temeiul căruia au fost acordate drepturile a căror restituire este solicitată de instituția reclamantă, instanța arată că dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea 130/1996, abrogată prin Legea dialogului social Nr. 62 din 10 mai 2011, publicată prin Monitorul Oficial Nr. 322 din 10 mai 2011, stabileau că ,,nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturi ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale”. O interpretare per a contrario a acestui text oferă informația că drepturile prevăzute de lege sunt imperative și nu pot fi negociate, fiind admisibilă negocierea pentru alte categorii de drepturi. Mai exact, ceea ce nu este interzis de lege este permis.
Se constată însă că potrivit art. 1 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial nr. 762 din 9 noiembrie 2009, acest act normativ are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, drepturile salariale ale acestora fiind exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
Potrivit art. 3 din O.U.G. 1/2010, publicată în Monitorul Oficial Nr. 62 din 27 ianuarie 2010, ,,prin contractele sau acordurile colective si individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natura salarială care excedează prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.” iar conformart.37 din Legea - Cadru Nr. 284 din 28 decembrie 2010, ,,Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi în bani sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.”
Instanța constată astfel că reglementarea prevăzută în art. 3 din O.U.G. 1/2010, dar și cea inserată la art. 37 din Legea - Cadru Nr. 284/2010, sunt incompatibile cu prevederile art. 12 alin. 1 din Legea 130/1996 și astfel în privința dispozițiilor din legea veche a operat o abrogare implicită.
Ca atare, la momentul încheierii Contractul Colectiv de muncă nr._/11.11.2010, înregistrat la I.T.M. Tulcea sub nr._/12.11.2010, părților contractantenu le era permis a negocia salarii sau alte drepturi în bani sau în natură care excedează prevederilor stabilite prin această lege.
În cauză devin însă aplicabile prevederile art. 2 din Legea Nr. 84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, potrivit cu care ,, Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.”, art. 1 reglementând că legea este aplicabilă în situația veniturilor de natură salarială stabilite până la . Legii-cadru nr. 284/2010 în baza contractelor colective de muncă înregistrate la M.M.F.P.S. sau I.T.M. și necontestate la instanțele judecătorești competente.
Date fiind aceste dispoziții de amnistie fiscală, câtă vreme drepturile achitate au fost stabilite prin contract colectiv încheiat înainte de . prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, contract ce nu a fost contestat, instanța va respinge ca nefondată acțiunea promovată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Tulcea. În motivarea cererii de recurs, reclamanta a arătat că, ulterior emiterii deciziei nr. 16/25.04.2012 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea, aceasta a emis și decizia nr. 56/14.11.2012 urmare a verificării modului în care s-au adus la îndeplinire măsurile stabilite în prima decizie, fără a face referire la Legea nr. 84/2012 și reținând din nou încălcarea unor norme legale prin acordarea drepturilor a căror restituire se solicită; totodată s-a dispus continuarea măsurilor de recuperare a sumelor plătite necuvenit pârâților; instituția are obligația de a raporta lunar stadiul măsurilor și rezultatele obținute.
S. „Asist” a formulat întâmpinare pentru membrii săi de sindicat solicitând respingerea recursului, sens în care au arătat că drepturile salariale au fost corect achitate iar legalitatea clauzelor din contractul colectiv de muncă se verifică doar de către instanța competentă.
La solicitarea Curții, s-au depus precizări privind stadiul procedurilor de contestare a actului de control emis de Curtea de Conturi.
S-au depus atașate cererii de recurs înscrisurile la care s-a făcut referire în cuprinsul acesteia.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041 Cod.pr.civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză se pune problema, cu prioritate, dacă obligația pârâților de a restitui sumele încasate în temeiul contractului colectiv de muncă mai există din perspectiva unui act normativ cu caracter special, ceea ce face inutilă analiza legalității plății sumelor respective de către angajator.
Prin decizia nr. 16/25.04.2012 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Tulcea s-a dispus luarea măsurilor pentru stabilirea întinderii prejudiciului creat prin plata, împotriva prevederilor legale, a unor drepturi speciale către salariații DGASPC Tulcea, precum și recuperarea prejudiciului, în condițiile legii.
Prin art. 2 din Legea nr. 84/2012, s-a stabilit exonerarea personalului din sectorul bugetar de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care ar fi trebuit să le restituie ca urmare a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii.
Sumele respective sunt cele plătite cu titlu de venituri de natură salarială personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ce au fost stabilite până la . Legii-cadru nr. 284/2010 în baza, între altele, a contractelor colective de muncă încheiate și înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente.
În cauză, intimații sunt salariați ai recurentei și au încasat în această calitate sumele care fac obiectul cauzei cu titlu de drepturi salariale în baza contractului colectiv de muncă nr._/11.11.2010, încheiat anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010 (01.01.2011).
Așadar, veniturile de natură salarială a căror recuperare se urmărește în cauză au fost stabilite până la . Legii nr. 284/2010.
Constarea Curții de Conturi care a determinat formularea acțiunii ce face obiectul acestui dosar a avut loc prin decizia nr. 16/25.04.2012, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 84/2012, adică 18.06.2012.
În consecință se constată, astfel cum a constatat și prima instanță, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și 2 din Legea nr. 84/2012, sumele solicitate de reclamantă intrând sub incidența acestor prevederi legale, caz în care, pârâții fiind exonerați de la plată prin efectul legii, nu pot fi obligați să restituie respectivele sume, obligația de plată fiind stinsă prin efectul legii speciale indiferent de concluzia cu privire la legalitatea sau nelegalitatea plății acestor venituri de natură salarială.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod.pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul civil formulat de recurenta reclamantă DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ..120, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2383/10.04.2013 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți N. L., domiciliată în Tulcea, ..81, jud. Tulcea, M. L.-L., domiciliată în Tulcea, ..7A, jud. Tulcea, M. M., domiciliată în Isaccea, ..10, ., ., M. M., domiciliată în Babadag, ., ., ., M. L., domiciliată în com. Sarichioi, ., M. G., domiciliată în Babadag, ., jud. Tulcea, M. E., domiciliată în Isaccea, ..8, jud. Tulcea, N. Ș., domiciliat în Isaccea, .. 8, ., ., N. L., domiciliată în Isaccea, ..10, jud. Tulcea, N. Calusa, domiciliată în Tulcea, ., ., M. S., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. L., domiciliată în Tulcea, ., ., ., N. F., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. G., domiciliată în Tulcea, ., ., Mutulica M.-C., domiciliată în Tulcea, ., jud. Tulcea, M. L., domiciliată în Tulcea, ., jud. Tulcea, N. S., domiciliată în Tulcea, ..1, ., ., M. C.-M., domiciliată în Tulcea, ., . T., domiciliată în Babadag, ..8, județul Tulcea, M. G., domiciliat în Tulcea, ., ..A, .,M. N.-I., domiciliată în Baia, .. 101, județul Tulcea, M. I., domiciliat în Babadag, ..4, ., M. I., domiciliat în ., M. N.-L., domiciliată în Babadag, .. 9, județul Tulcea, M. Ș., domiciliat în comuna Sarichioi, ., M. C., domiciliată în Sarichioi, ., M. N., domiciliat în comuna Sarichioi, ., M. M., domiciliată în Tulcea, ., ., ., M. A., domiciliată în babadag, ., județul Tulcea, M. Cecilica, domiciliată în Babadag, .. 24, județul Tulcea, M. R., domiciliată în Tulcea, ., județul Tulcea, M. Ș., domiciliată în Babadag, .. 2, județul Tulcea, N. G., domiciliată în comuna Sarichioi, ., N. Ș.-C., domiciliat în Babadag, ., județul Tulcea, N. M.-M., domiciliată în Babadag, ..7, județul Tulcea, N. N., domiciliată în Babadag, ., județul Tulcea, N. G., domiciliat în Babadag, ., județul Tulcea, N. N., domiciliat în Babadag, ., ., ., N. M., domiciliat în Babadag, ., ., ., N. M.,domiciliată în Tulcea, ., ..B, ., N. S., domiciliată în . Tulcea, N. S., domiciliată în Tulcea, ., ., ., N. A., domiciliat în Tulcea, ..8, ..A, ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. S. S. M. B. R. A.
Grefier,
D. R.
Jud.fond: Șt.R.
Red.dec.jud.R.A.
21.03.2014 – 2 ex.
| ← Conflict de muncă. Decizia nr. 159/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 120/2014.... → |
|---|
