Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 405/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 405/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 5495/118/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 405/CM
Ședința publică din data de 22 Octombrie 2014
Complet specializat pentru cauze privind
conflictele de muncă și asigurări sociale:
PREȘEDINTE J. Z.
Judecător M. S. S.
Grefier M. G.
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelantul reclamant intimat R. N., domiciliat în C., ., . B, apt.16, județul C. și de apelanta pârâtă intimat SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – C. MARFĂ S.A., cu sediul în București, ..38, sector 1 și sediul procesual ales în C., . nr.2, județul C., împotriva sentinței civile nr.3990 din 25.10.2013 pronunțate de Tribunalul C. – Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – C. MARFĂ S.A. - Sucursala MUNTENIA DOBROGEA ȘI CENTRUL COMERCIAL C. MARFĂ FERRY BOAT S.A., cu sediul în C., . nr.2, județul C., având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra fondului apelului au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face corp comun cu prezenta hotărâre,.
Completul de judecată, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, în temeiul art. 396 al. 1 C.pr.civ. în referire la art. 394 al.2 C.pr.civ. a amânat pronunțarea la data de 22.10.2014, când în aceeași compunere a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor formulate de reclamantul R. N. și de pârâta S. C. Marfă SA, constată următoarele:
I. Sentința apelată:
1. Prin sentința civilă nr. 3990/25.10.2013, Tribunalul C., secția I civilă, a respins excepțiile lipsei capacității procesuale și lipsei calității procesuale și a admis în parte acțiunea formulată la 3.06.2013 de reclamantul R. N. în contradictoriu cu pârâtele S. C. Marfă SA și S. C. Marfă SA – Sucursala Muntenia-Dobrogea – Centrul Zonal Marfă C. – Centrul Comercial C. Marfă Ferry Boat, pe care le-a obligat să plătească reclamantului suma de 2.080 lei, reprezentând contravaloarea alocației de hrană pentru perioada aprilie 2012 – mai 2013, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective. Totodată, tribunalul a respins cererile reclamantului referitoare la plata in continuare a alocatiei de hrana si la plata cursurilor de formare profesionala.
În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul R. N. este angajat al S. C. MARFA SA-SUCURSALA MUNTENIA DOBROGEA, in calitate de comandant nava, potrivit contractului individual de munca nr. CZ2.1.3/3011/25.07.2012. Se prevede in contract ca locul muncii este S. C. MARFA SA-SUCURSALA MUNTENIA DOBROGEA - CENTRUL ZONAL MARFA CONSTANTA – CENTRUL COMERCIAL C. MARFA FERRY BOAT SA – Nava Eforie.
Cu privire la exceptia lipsei capacitatii procesuale si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, instanta a retinut ca paratele nu au facut dovada sustinerilor din intampinare cu privire la aceste aspecte, motiv pentru care acestea au fost respinse.
Cu privire la fondul cauzei, instanta a retinut dispozitiile HG nr. 185/1994, anexa 2, pct. 5, potrivit caruia: Alocatia de hrana serveste numai pentru aprovizionarea cu alimente necesare pregatirii hranei in comun la bordul navei si nu se poate achita in numerar echipajului. Se excepteaza personalul imbarcat pe navele care nu au normat post de bucatar si cel de pe navele la care temporar nu exista conditii de pregatit hrana calda la bord.
Desi prin intampinare, parata a precizat ca nava Eforie a avut posturi de bucatar, brutar, ospatar, pentru pregatirea si servirea hranei calde la bordul navelor, perioade de suspendare a contractului individual de munca, nu a facut dovada acestor sustineri.
Potrivit art. 272 CM, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Prin Decizia nr.433/2011, Curtea Constitutionala retine că „această modalitate de reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple și urgente, adaptată raporturilor de muncă și exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziții se aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât și angajaților, fără a fi favorizată o categorie sau alta. Astfel, salariatul și angajatorul sunt două părți ale conflictului de muncă, situate pe poziții opuse și cu interese contrare, situația lor diferită justificând, în anumite privințe, și tratamentul juridic diferențiat. Angajatorul este cel care deține documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului și pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților raportului juridic de muncă, fiind necesară și firească obligația acestuia de a prezenta aceste probe.”
Instanta a constatat ca parata nu a depus acte in apararea sa, astfel incat cauza va fi solutionata pe baza inscrisurilor de la dosar, inscrisuri depuse de reclamant, si a sustinerilor acestuia.
Din inscrisurile depuse de reclamant pentru perioada aprilie 2012 – mai 2013, rezulta ca nu existau persoane incadrate la bordul navei Eforie pe posturile de bucătari, brutari si ospătari, astfel incat instanta a retinut incidenta dispozitiilor HG nr. 185/1994, anexa 2, pct. 5, respectiv obligatia anagajatorului de a plati in numerar echipajului alocatia de hrana.
In ceea ce priveste plata in continuare a alocatiei de hrana, instanta a apreciat ca o astfel de cerere este neintemeiata, intrucat parata are posibilitatea, ulterior, de a angaja personal in post de bucătar, astfel incat plata in numerar a alocatiei de hrana sa nu mai fie posibila din punct de vedere legal.
In ceea ce priveste plata cursurilor de formare profesionala, instanta apreciaza ca o astfel de cerere este neintemeiata, intrucat nu s-a facut dovada ca efectuarea acestor cursuri in baza carora reclamantul isi exercita profesia s-a facut din initiativa angajatorului, conform art. 197 CM.
II. Apelul:
1. Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta S. C. Marfă SA, solicitând schimbarea acesteia în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea cererii de apel, apelanta pârâtă a arătat că în perioada aflată în discuție au existat normate posturi de bucătari pe navele Eforie și M., în vederea pregătirii și servicii hranei calde la bordul navelor, existând și condițiile necesare desfășurării acestor activități.
De asemenea, personalul a fost „delegat/detașat” în afara navelor, pentru efectuarea unor servicii de pază.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
2. Împotriva acestei sentințe a formulat apel și reclamantul R. N., solicitând schimbarea acesteia în parte în sensul obligării pârâtei și la plata contravalorii alocației de hrană cuvenită pentru perioada iunie-septembrie 2013, actualizată cu rata inflației, precum și a sumei de 3.362 lei, reprezentând cheltuieli avansate de acesta pentru plata cursurilor obligatorii de formare/perfecționare profesională care trebuie suportate de pârâte.
În motivarea cererii de apel, apelantul reclamant a arătat că a solicitat plata cursurilor IMO efectuate la Ceronav în perioada decembrie 2011 – februarie 2012, pe care a fost nevoit să le plătească în avans, unitatea urmând să le deconteze ulterior. Aceste cursuri sunt obligatorii la fiecare 5 ani, în caz contrar navigatorul nemaiputând lucra la bordul unei nave.
Intimatele pârâte nu au formulat apărări față de această cerere de apel.
3. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și au fost depuse la dosar atestatul privind emiterea certificatului de competență conform Convenției internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor din 21.02.2012, certificatul de competență din 20.06.1994, carnetul de marinar al reclamantului, actul adițional la contractul individual de muncă al cestuia din 16.06.2011, pontajul pe luna august 2013, adresele Ceronav C. nr._, 9208 și_/2014, facturile nr._/25.01.2007 și_/13.03.2007, o cerere de decontare din 9.02.2009.
III. Analiza apelurilor:
1. Din pontajele depuse la dosarul de fond, curtea reține că la bordul navei unde intimatul și-a desfășurat activitatea nu a existat și un bucătar.
Totodată, apelanta pârâtă nu a fost în măsură să dovedească și nici să precizeze unde concret ar fi fost „delegat/detașat” apelantul reclamant, astfel că o astfel de susținere nu poate fi primită.
În consecință, rezultă că apelul formulat de pârâtă este nefondat, astfel încât, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., curtea îl va respinge ca atare.
2. În ceea ce privește apelul formulat de reclamant, acesta este fondat sub aspectul alocației de hrană aferentă perioadei iunie – septembrie 2013, anterioară pronunțării sentinței apelate, în considerarea căreia nu pot fi reținute considerentele tribunalului în sensul că parata are posibilitatea, ulterior, de a angaja personal in post de bucătar, astfel incat plata in numerar a alocatiei de hrana sa nu mai fie posibila din punct de vedere legal. Fiind vorba despre o perioadă anterioară pronunțării sentinței și rămânând la fel de valabile premisele acordării alocației de hrană ca și în cazul perioadei aprilie 2012 – mai 2013, deci nefiind angajat un bucătar la bordul navei, se impune reformarea sentinței în sensul obligării pârâtelor și la plata alocației de hrană aferentă perioadei iunie – septembrie 2013, suma de plată fiind de 577,50 lei, astfel cum rezultă din fișele de pontaj depuse la dosar.
3. În ceea ce privește contravaloarea cursurilor urmate la Ceronav de apelantul reclamant, este necontestat că finalitatea lor a fost aceea de prelungire a valabilității certificatului de competență necesar exercitării profesiei de navigator. În lipsa acestei prelungiri, apelantul nu și-ar mai fi putut exercita profesia după expirarea valabilității certificatului de competență.
În acest sens, art. 50 lit. h) C. Mc. prevede că se suspendă de drept contractul individual de muncă de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu și-a reînnoit avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept.
Potrivit art. 11 alin. 3-5 din OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, activitățile de perfecționare obligatorii în domeniu se desfășoară prin Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturile Navale - CERONAV, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, denumit în continuare CERONAV. Pentru activitățile și operațiunile specifice desfășurate, CERONAV percepe tarife aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. Forma de pregătire aprobată pentru obținerea și menținerea valabilității brevetelor și certificatelor personalului navigant reprezintă totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educație, de formare profesională sau de perfecționare, aprobate de Autoritatea Navală Română.
Formarea profesională inițială și periodică necesară pentru obținerea unui aviz, a unei autorizații, a unui atestat, brevet, permis, licență sau orice alt document care conferă dreptul de exercitare a unei profesii sau meserii, cum este cazul celei în speță, excede ipotezei art. 197 C. Mc., care se referă exclusiv la cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de pregătire profesională este inițiată de angajator.
Astfel, participarea salariatului la formele de perfecționare necesare acordării sau păstrării dreptului de profesa nu este inițiată de angajator, întrucât nu depinde de voința acestuia, ci constituie o cerință legală căreia salariatul trebuie să se conformeze, sub sancțiunile prevăzute de art. 50 lit. h) C. Mc., anterior citat.
În aceste condiții, art. 197 C. Mc. nu poate constitui un temei pentru recuperarea de la angajator a contravalorii cursurilor efectuate la Ceronav, necesare prelungirii valabilității certificatului de competență conform Convenției internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, plătite de apelantul reclamant.
4. Chiar dacă suportarea contravalorii acestor cursuri obligatorii, necesare atestării pentru exercitarea profesiei, nu constituie o obligație legală a angajatorului, ea poate fi asumată în cadrul raporturilor de muncă, în temeiul libertății contractuale.
O asemenea obligație poate fi asumată inclusiv prin regulamentul intern, în acest sens fiind art. 242 lit. c) C. Mc.: „regulamentul intern cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții: c) drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților”.
Potrivit regulamentului de organizare și funcționare a SCTMC C. Ferry Boat SA din iulie 2011, partea a II-a, lit. A, pc. 13 și 17, angajatorul „asigură instruirea, examinarea și autorizarea în funcție a personalului propriu”, respectiv „asigură, pentru personalul propriu, instruirea, examinarea și autorizarea în funcție, conform reglementărilor legale”.
SCTMC C. Ferry Boat SA a rezultat în urma unei divizări parțiale a S. C. Marfă SA, iar ulterior emiterii regulamentului de organizare și funcționare a fost absorbită de aceasta, care i-a preluat astfel drepturile și obligațiile.
Anterior înființării SCTMC C. Ferry Boat SA prin divizare parțială, când apelantul era salariatul S. C. Marfă SA, aceasta din urmă a achitat față de Ceronav C. contravaloarea cursurilor efectuate în anul 2007 (necesare prelungirii valabilității certificatului de competență până în 2012), astfel cum rezultă din adresa Ceronav nr._/8.10.2014, coroborată cu certificatul de competență depus la dosar.
Acest fapt confirmă existența unei obligații asumate de angajator în sensul asigurării autorizării în funcție a personalului propriu, ceea ce presupune și suportarea costurilor necesare acestei autorizări, mai ales că o asemenea obligație a și fost executată în anul 2007.
Reținând deci caracterul obligatoriu al obligațiilor asumate de angajator prin regulamentul mai sus menționat, curtea reține că apelantul reclamant este îndreptățit la recuperarea de la pârâte a contravalorii cursurilor efectuate la Ceronav și achitate de acesta, în valoare totală de 3.362 lei, potrivit chitanțelor depuse la filele 56-57 din dosarul de fond.
În consecință, în baza art. 480 alin. 2 C. proc. civ., curtea va admite apelul formulat de reclamant și va schimba în parte sentința apelată în sensul că va obliga pârâtele să plătească reclamantului și sumele de 577,50 lei, reprezentând contravaloarea alocației de hrană aferente perioadei iunie – septembrie 2013, precum și de 3.362 lei, reprezentând contravaloarea cursurilor efectuate la Ceronav, sume care se vor actualiza în funcție de rata inflației la data plății efective. Totodată, va fi respins ca nefondat apelul formulat de pârâtă și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul formulat de reclamant R. N., domiciliat în C., ., . B, apt.16, județul C. - împotriva sentinței civile nr.3990 din 25.10.2013 pronunțate de Tribunalul C. – Secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – C. MARFĂ S.A., cu sediul în București, ..38, sector 1 și sediul procesual ales în C., . nr.2, județul C. și SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ – C. MARFĂ S.A. - Sucursala MUNTENIA DOBROGEA ȘI CENTRUL COMERCIAL C. MARFĂ FERRY BOAT S.A., cu sediul în C., . nr.2, județul C..
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că obligă pârâtele să plătească reclamantului și sumele de 577,50 lei, reprezentând contravaloarea alocației de hrană aferente perioadei iunie – septembrie 2013, precum și de 3.362 lei, reprezentând contravaloarea cursurilor efectuate la Ceronav, sume care se vor actualiza în funcție de rata inflației la data plății efective.
Respinge apelul formulat de pârâta S. C. Marfă SA împotriva sentinței civile nr.3990 din 25.10.2013 pronunțate de Tribunalul C. – Secția I civilă, în dosarul nr._, ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2014.
Președinte, Judecător,
J. Z. M. S.-S.
Grefier,
M. G.
Jud. fond – C.S.A.
Red.dec.-jud.M.S.-S./03.11.2014
Emis 3 .>
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 195/2014.... | Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 94/2014. Curtea... → |
|---|
