Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 515/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 13-10-2015 în dosarul nr. 515/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.515/CM
Ședința publică din data de 13 octombrie 2015
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
Președinte - M. S. S.
Judecător – J. Z.
Grefier - G. I.
Pe rol, pronunțarea asupra apelului civil formulat de apelanții reclamanți PARLEALA N., S. I., M. I., PRUNISOARA M., L. N., D. V., M. C., R. C., M. V., P. P., V. M., E. T.I., B. M., D. D., B. V., T. S., B. V., C. C. C., B. E., C. G., N. S., B. D., G. V., S. C., L. N., A. S., A. I., B. I., C. V., RADACINA D., V. J., S. M., R. P., N. M., CIOBANASU M., O. V., P. V., B. A., D. S. S., A. M., D. I., N. I., N. M., S. A., N. G., T. I., B. M., U. N., U. M., C. F., GEMBASANU S., C. M., O. S., I. S., G. A., I. S., P. D., M. A., AVACARITEI C., G. D., P. R., B. A., M. G., S. R., M. M., P. B., B. C., B. A., D. P., S. G., D. M., T. G., P. G., M. V., S. D., CARLOMANEANU M., S. F., T. I., I. I., I. V., V. D., TRANCUTA A., P. S., C. C., L. M., C. I., STANCUTA C. M., PUSCALARGA V., M., D., Z. M., T. I., M. G. – toți cu domiciliul procesual ales în localitatea O., ., județul C. împotriva sentinței civile nr.2886 din data de 19 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. R. L. SRL – cu sediul în municipiul Ploiești, ., județul Ploiești - având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să depună concluzii scrise și, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 07 octombrie 2015 și data de 13 octombrie 2015, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra apelului formulat de reclamanți, constată următoarele:
I. Sentința apelată:
Prin sentința civilă nr. 2886/19.11.2014, Tribunalul C., secția I civilă, a luat act de renunțarea reclamantului P. P. la judecată, a respins excepțiile inadmisibilității și prescripției dreptului material la acțiune ca nefondate și a respins ca nefondată cererea formulată la 13.06.2013 de reclamanții Parleala N., S. I., M. I., Prunisoara M., L. N., D. V., M. C., R. C., M. V., V. M., E. T.I., B. M., D. D., B. V., T. S., B. V., C. C. C., B. E., C. G., N. S., B. D., G. V., S. C., L. N., A. S., A. I., B. I., C. V., Radacina D., V. J., S. M., R. P., N. M., Ciobanasu M., O. V., P. V., B. A., D. S. S., A. M., D. I., N. I., N. M., S. A., N. G., T. I., B. M., U. N., U. M., C. F., Gembasanu S., C. M., O. S., I. S., G. A., I. S., P. D., M. A., Avacaritei C., G. D., P. R., B. A., M. G., S. R., M. M., P. B., B. C., B. A., D. P., S. G., D. M., T. G., P. G., M. V., S. D., Carlomaneanu M., S. F., T. I., I. I., I. V. în contradictoriu cu pârâta ., prin care au solicitat obligarea acesteia la plata sporului de vechime de 25% începând cu 3 ani înaintea formulării acțiunii până la data concedierii.
În motivarea sentinței, tribunalul a reținut următoarele:
1. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta ., instanța a respins-o deoarece că acțiunea dedusă judecății este una în realizarea dreptului, iar nu o acțiune în constatare, astfel încât să se pună problema respectării caracterului subsidiar al acțiunii, ca și condiție de admisibilitate a acesteia, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art.25 din c.pr.civ. referitoare la acțiunea în constatare.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocat de aceeași pârâta, tribunalul a respins-o având în vedere dispozițiile art. 268 alin. 1 lit. c Codul muncii, potrivit cu care se prescriu în termen de trei ani de la data nașterii dreptului la acțiune pretențiile în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator
Potrivit art. 268 alin. 1 lit. e Codul muncii, se prescriu în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, pretențiile formulate în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În speță, pretențiile ce formează obiectul litigiu se circumscriu sferei drepturilor salariale, întrucât salariul reprezintă potrivit art. 159 Codul muncii contraprestația muncii depuse de către salariat, aceasta cuprinzând - în raport de prevederile art. 160 Codul muncii - salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
În mod evident, excepția vizând incidența art. 268 alin. 1 lit e Codul muncii nu mai subzistă în acest caz, motiv pentru care a fost respinsă ca nefondată, drepturile putând fi pretinse în termenul de trei ani stabilit prin lit. c al aceluiași articol.
Reclamantul P. P. a declarat că renunță la judecată, instanța urmând luând act de manifestarea de voință a acestuia.
2. Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au fost salariați ai . PETROMIDIA SA fiind transferați ulterior la . conform protocolului încheiat la data de 31.10.2001 cu mențiunea că salariați transferați vor beneficia de prevederile Contractului Colectiv de Muncă. Astfel, la momentul formulării acțiunii reclamanții au calitatea de salariați si societății pârâte . și prin acțiunea dedusă judecății se solicită obligarea pârâtei la plata sporului de vechime de 25%, întemeindu-și în drept acțiunea pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de ramură Chimie și Petrochimie.
Conform art.66 alin.3 lit. b din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de R. Chimie și Petrochimie se prevedea obligativitatea acordării sporului de vechime în procent de minim 5 % pentru 3 ani vechime și 25% pentru vechime de peste 20 de ani din salariul de bază tranșele de eșalonare stabilindu-se la nivelul agenților economici prin negociere acolo unde nu au fost introduse în salariu.
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură Chimie și Petrochimie 2010-2012 însă nu îi este aplicabil pârâtei ..R.L. astfel cum rezultă din sentința civilă nr.4793/1.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalului Prahova.
Este adevărat că la data încheierii contractelor individuale de muncă cu PETROMIDIA se prevedea ca element distinct de salarizare sporurile, inclusiv sporul de vechime.
Prin Ordinul 98/2.04.2001 emis la nivelul R. RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA SA s-a dispus ca începând cu 1.02.2001 salariile din cadrul R. Rafinare Complex Petromidia se vor modifica conform Anexei.
Problema de dezlegat în prezenta cauză este cea a includerii sau nu a sporului de vechime în salariul acordat reclamanților în condițiile în care este fără putere de tăgadă că această includere în salariu nu avut loc prin contract colectiv de muncă sau acte adiționale la contractele individuale de muncă.
Este adevărat că potrivit Contractelor Colectiv de muncă la Nivel de unitate până în anul 2013 nu s-a prevăzut în mod expres includerea sporului de vechime în salariul însă pârâta a susținut întemeiat că aceasta s-a realizat în anul 2001 sens în care au fost depuse la dosarul cauzei atât fluturașii de salariu aferenți lunilor ianuarie februarie 2001 în care sporul de vechime era evidențiat în mod distinct și fluturașii de salariu ulterior acestei date unde acest spor de vechime nu mai este evidențiat separat.
Un alt argument în sensul includerii acestui spor în salariu îl reprezintă și „Ghidul angajatului” înscris cunoscut de către reclamanți în luna aprilie 2001 și prin care li se aducea la cunoștință acestora modalitatea de calcul a salariilor, inclusiv prin aducerea la cunoștință a includerii sporului de vechime în salariul de bază, aspect care echivalează cu manifestarea acordului de voință la modificarea salariului.
Tribunalul a reținut că într-adevăr modificarea contractului individual de muncă poate avea loc numai cu acordul părților, iar schimbarea salariului echivalează fără îndoială cu modificarea contractului individual de muncă.
Instanța a reținut că prin ordinul 98/2.04.2001 s-a modificat unilateral contractul individual de muncă însă prin semnarea de către salariați a ghidului salariatului reclamanții și-au însușit cel puțin odată cu semnarea acestuia, aprilie 2001, modificarea contractului, ceea ce echivalează cu manifestarea de voință a acestora la noua modificare.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, instanța a reținut că la nivelul anului 2001, luna aprilie, diferența salarială acordată fiecărui salariat a variat între 107,72% și 339,65% față de luna precedentă.
Totodată în carnetele de muncă ale reclamanților a fost precizat Ordinul 98/2.04.2001 la stabilirea salariului, ordin ce privea așa cum s-a arătat, modificarea salariilor personalului din cadrul R. RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA SA.
Mai mult, instanța a constatat că prin art.89 pct. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate se prevede că” Salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile …În cazul utilizării în contractul colectiv de muncă a cuvântului salariu fără altă precizare acesta se va considera egal cu salariul de bază plus sporurile și adaosurile la salariu, „operând astfel o prezumție a includerii sporurilor în salariu în cazul neevidențierii în mod distinct prin contractele colective de muncă.
Instanța a constatat astfel că la nivelul lunii aprilie 2001, prin ordinul 98/2.04.2001 a avut loc această includere în salariu și a sporului de vechime, act ratificat prin semnătura salariaților a ghidului salariatului .
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură a prevăzut niveluri minimale ale sporului de vechime, însă nu au interzis acordarea unor sporuri mai mari pentru unii salariați și nici asimilarea celor cu vechime mai mică la regimul celor cu vechime mai mare. Astfel, R. RAFINARE COMPLEX PETROMIDIA, la acea dată a inclus un spor de 25% de vechime în salariu fără a diferenția salariații în funcție de tranșele diferite de vechime în care aceștia s-ar fi aflat la nivelul anului 2001.
Mai mult din contractele individuale de muncă încheiate cu salariații ulterior operării transferului nu s-au mai prevăzut sporuri ce trebuia adăugate la salariul de bază astfel cum se prevedea anterior acestui moment.
În altă ordine de idei instanța a apreciat că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate având în vedere dispozițiile sentinței civile nr.4793/1.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Tribunalului Prahova privind inaplicabilitatea Contractului Colectiv la Nivel de ramură Chimie și Petrochimie în cazul pârâtei.
II. Apelul:
1. Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții, solicitând schimbarea în tot a acesteia și admiterea acțiunii.
În motivarea cererii de apel, apelanții reclamanți au arătat că instanța nu a intrat în cercetarea în fond a cauzei pentru 53 de reclamanți, dintre care 12 reclamanți indicați în cererea precizatoare, anume V. D., Trancuta A., P. S., C. C., L. M., C. I., Stancuta C.-M., Puscalarga V., M. D., Z. M., M. G., restul fiind reclamanți care nu aveau raporturi de muncă în anul 2001, data la care s-a făcut analiza introducerii sporului în salariu. Acești reclamanți nu au fost avuți în vedere la efectuarea expertizei, care s-a efectuat pentru 39 din cei 92 de reclamanți. Instanța nu s-a pronunțat individual asupra reclamanților care nu erau angajați în anul 2001 și nu a observat că ordinul nr. 98/2.04.2001 a fost emis în baza procesului-verbal din 29.03.2001 care arată că sporul de vechime nu se introduce în salariu.
Nu există divergență între părți cu privire la cuantumul sporului de vechime de 25% la nivelul întregului grup R.. D. în subsidiar se solicită acordarea sporului de vechime din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură chimie și petrochimie opozabil pârâtei până la data pronunțării sentinței civile nr. 4793/1.10.2012, în acest sens contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru perioada 2009-2012 prevăzând că se completează cu contractul colectiv de muncă la nivel de ramură chimie și petrochimie. Această clauză (art. 194) nu a fost anulată sau înlăturată. În dreptul muncii, nulitatea nu are efect retroactiv. Într-un al doilea subsidiar, se aplică contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi, care a expirat la 31.12.2011.
La negocierile din anul 2001 s-a încheiat actul adițional nr. 10 la contractul colectiv de muncă, potrivit căruia se vor introduce în salariu sporurile pentru condiții deosebite de muncă, sporul de 35% pentru șoferi, contravaloarea ajutorului social. Și potrivit procesului-verbal din 29.03.2001 se arată că sporul de vechime se va adăuga la noul salariu negociat, la fel ca sporurile care nu sunt fixe, respectiv cel de noapte și pentru sâmbete și duminici.
După semnarea actului adițional, nici consiliul sindicatului și nici adunarea generală a sindicatului nu cunoșteau că sporul de vechime ar fi fost introdus în salariu și atunci se pune întrebarea cu cine a avut loc negocierea colectivă ulterioară încheierii actului adițional, despre care se face referire în procesul-verbal fără dată, potrivit căruia „s-a informat consiliul că sporul de vechime se va introduce la toți în salariu, indiferent de vechimea în muncă, la valoarea de 25%”. Înseamnă că după emiterea ordinului nr. 98/2.04.2001 întocmit în baza procesului-verbal de negociere din 29.03.2001 s-au purtat astfel de discuții într-un cadru nonformal.
Rezultă astfel că sumele reprezentând salarii din ordinul nr. 98/2.04.2001 nu cuprind sporul de vechime, astfel că orice creștere salarială identificată de expert la momentul lunii aprilie se datorează unei majorări salariale, majorări având loc și în anul 2000.
Faptul că sporurile nu mai apar în fluturașii de salariu este tocmai premisa introducerii acțiunii.
Expertiza contabilă efectuată în cauză nu poate constitui o probă legală și valabilă, întrucât s-a plecat de la ideea preconcepută că aprilie 2001 este data introducerii sporului de vechime în salariul de bază. Expertul nu mai pleacă de la conținutul actului care a generat majorarea de salariu, respectiv ordinul nr. 98/2.04.2001, încheiat în baza procesului-verbal din 29.03.2001, care arată explicit modul de calcul al noului salariu, sporul de vechime adăugându-se la noul salariu negociat. Faptul că nu există nicio decizie, ordin, protocol prin care să se hotărască pentru toată lumea un spor uniform de vechime de 25% care să fie inclus în salariu denotă faptul că suma de 25% reprezintă o creștere salarială, de aceea fiind și uniformă. Nu există niciun înscris prin care sporul de vechime devine din variabil uniform.
Contractele colective de muncă pe perioadele 2004-2006 și 2009-2010 nu cuprind mențiuni exprese în sensul includerii sporului de vechime în salariu, așa cum a susținut pârâta.
Pe de altă parte, pârâta a susținut că a avut loc o negociere individuală, salariații semnând ghidul angajatului, act unilateral al angajatorului. Acesta nu este însă semnat de angajator pentru a fi un act unilateral ala cestuia, este semnat ulterior pretinsei introduceri a sporului de vechime în salariu. Astfel, este vorba despre o măsură luată cu ocazia consolidării salariilor în dolari.
2. Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază în anul 2001 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare Rafinăria V. SA, iar pentru societățile din cadrul grupului R. la care au fost angajați ulterior s-a stabilit salariul de încadrare în aceleași condiții, astfel confirmat și de partenerii sociali de la nivelul societăților din cadrul grupului. Algoritmul de calcul al salariilor aplicabil în anul 2001 a rămas aplicabil și după transmiterea calității de angajator pentru toți angajații din cadrul grupului R., indiferent de momentul angajării.
Succesiunea în timp a convențiilor intervenite între partenerii sociali concretizate prin actul adițional nr. 10/2001 și procesul-verbal din 29.03.2001, precum și emiterea Ordinului nr. 98/2.04.2001 reflectă că s-a urmărit instituirea unui sistem unitar de salarizare aplicabil începând de la 1.02.2001. Algoritmul de calcul al salariului net a fost adus la cunoștința salariaților în anul 2001 prin intermediul înscrisului intitulat „ghidul angajatului”, reflectându-se în carnetele de muncă și în fluturașii de salariu. Forma scrisă a contractului de muncă în anul 2001 era o condiție ad probationem, înțelegerea părților în sensul introducerii sporului de vechime în salariul de bază rezultând din mai multe mijloace de probă, fiind confirmată de contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate și de raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, ca și de concluziile experților contabili din dosare similare aflate pe rolul Tribunalului C.. De asemenea, înțelegerea este confirmată de procesul-verbal al adunării generale din 28.02.2002 a Sindicatului Liber Petrochimistul, procesul-verbal al adunării generale prin care „s-a informat consiliul sindicatului că sporul de vechime se va introduce la toți salariații în salariul de bază indiferent de vechimea în muncă, la valoarea de 25%”, răspunsurile la interogatoriu ale Sindicatului Liber Petrochimistul formulate în dosare similare.
Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii chimie și petrochimie pe anii 2010 – 2012 nu a fost niciodată aplicabil la nivelul intimatei, potrivit sentinței civile nr. 4793/1.10.2012 a Tribunalului Prahova, iar contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 și-a încetat valabilitatea la 29.12.2010.
3. În cadrul judecății în apel a fost atașat dosarul de fond și au fost depuse la dosar extrase din rapoarte de expertiză contabilă efectuate în dosare considerate de intimată ca fiind similare, extrase din contractele colective de muncă la nivelul altor societăți din grupul R., contractul colectiv de muncă la nivelul Petromidia SA din 1998.
III. Analiza apelului:
1. Cu privire la nepronunțarea de către prima instanță în privința reclamanților V. D., Trancuta A., P. S., C. C., L. M., C. I., Stancuta C.-M., Puscalarga V., M. D., Z. M. și M. G., curtea are în vedere că, pentru ipoteza în care instanța omite să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, art. 444 C. proc. civ prevede posibilitatea completării hotărârii în același termen în care se poate declara apel sau recurs împotriva acesteia.
Acest lucru este în egală măsură valabil și în cazul în care, în contextul unei acțiuni colective, instanța omite să se pronunțe asupra cererii formulate de o parte dintre reclamanți, aceștia fiind îndreptățiți să formuleze cerere de completare a hotărârii.
Potrivit art. 445 C. proc. civ., îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
Pentru a asigura aplicarea acestei interdicții legale exprese, instanța este datoare să dea cererii calificarea corectă. Așadar, orice cerere prin care se tinde la înlăturarea omisiunii instanței de fond de a se pronunța asupra unei cereri trebuie considerată ca vizând completarea acelei hotărâri, întrucât în caz contrar art. 445 C. proc. civ. ar rămâne fără nicio eficiență.
Rezultă astfel că nu se poate valorifica pe calea apelului sau a recursului omisiunea din partea instanței de fond de a se pronunța asupra unei cereri, inclusiv asupra cererii formulate de o parte dintre reclamanții din cadrul unei acțiuni colective, părțile având deschisă doar calea procedurală a completării hotărârii.
În ceea ce privește nepronunțarea primei instanțe în privința reclamanților care au fost angajați ulterior anului 2001, curtea constată că aceștia figurează în dispozitivul sentinței apelate, rezultând că tribunalul s-a pronunțat asupra cererii acestora în sensul respingerii ei ca nefondată. Critica apelanților referitoare la nepronunțare vizează în realitate calitatea motivării soluției de respingere a acțiunii formulate de acești reclamanți, în sensul că prima instanță nu a analizat și situația lor specială constând în ceea că au fost angajați ulterior anului 2001, când se pune problema că ar fi avut loc includerea sporului de vechime în salariu. Curtea va verifica legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe și cu privire la acești reclamanți, iar în cazul în care se va ajunge la concluzia că hotărârea întrunește aceste cerințe, va expune motivele unei asemenea constatări, care vor înlocui considerentele primei instanțe în măsura în care acestea din urmă nu vor fi găsite ca fiind corecte sau suficiente.
2. În mod corect prima instanță a analizat situația de fapt incidentă în speță pornind de la momentul la care se pune problema includerii sporului de vechime în salariu, respectiv începând cu luna februarie 2001, când o parte dintre reclamanți erau salariații R. Rafinare – Complex Petromidia SA, succesoare a . transferați la societatea intimată prin protocolul din 31.10.2001 (fila 184 din volumul 2 al dosarului de apel). Prin acest protocol s-a stabilit că salariații transferați vor beneficia în continuare de prevederile contractului colectiv de muncă, deci raporturile lor de muncă au continuat în raport cu vechiul angajator în condițiile stabilite inițial.
La nivelul R. Rafinare – Complex Petromidia SA a fost încheiat actul adițional nr. 10/2001 la contractul colectiv de muncă, înregistrat sub nr. 5624/30.03.2001, prin care s-a stabilit introducerea în salariul de bază, începând de la 1.02.2001, sporului pentru condiții deosebite, a sporului de 35% pentru șoferi și a contravalorii unui ajutor social. Totodată, s-a convenit ca, „pentru finalizarea negocierii procentuale a salariilor pe anul 2001, părțile stabilesc de comun acord reluarea negocierilor începând cu 1.08.2001”.
Potrivit unui proces-verbal din 29.03.2001 încheiat între reprezentanții Sindicatului Petrochimistul și reprezentanții societății, a fost convenit ca modul de calcul al venitului care se consolidează în dolari să fie următorul: „salariul vechi negociat + sporul de pericol + sporul de muncă grea + suma brută a benzinei pentru o sumă netă de 1.015.000 lei, suma rezultată va fi noul salariu negociat, la care se aplică următoarele sporuri: de vechime, de noapte și pentru sâmbete și duminici lucrate. La suma rezultată de aplică impozitul și rezultă netul consolidat în dolari în fiecare lună.”
Prin ordinul nr. 98/2.04.2001, directorul general executiv al societății, având în vedere procesul-verbal din 29.03.2001, a dispus ca, începând de la 1.02.2001, salariile personalului să se modifice conform Anexei 1, în care s-a stabilit salariul fiecărui salariat.
Prin actul adițional înregistrat sub nr._/4.10.2001 a fost modificat contractul colectiv de muncă la nivel de unitate în sensul majorării salariilor nete ale tuturor salariaților societății cu 5 dolari net, începând cu luna noiembrie 2001.
3. Prin raportul de expertiză contabilă efectuat în fața primei instanțe, vizând situația a 39 de reclamanți, respectiv a acelora care erau angajați la acea dată, s-a reținut că salariul din luna aprilie 2001 include și sporul de vechime, care a fost absorbit în salariul de încadrare începând cu luna februarie 2001. în urma comparării salariului de bază din luna ianuarie 2001 cu cel din luna februarie 2001, s-a constatat că acesta a crescut în medie cu 149,21%. Din anexa nr. 1 a raportului rezultă că procentul de creștere a salariului a fost între 107,72% și 173,43%, existând și un caz în care creșterea a fost mult mai mare, de 339,65% (C. V.).
Potrivit expertului, algoritmul includerii a fost următorul: la salariul de încadrare valabil în luna ianuarie 2001 s-a adăugat sporul de pericol și sporul de muncă grea și contravaloarea ajutorului pentru benzină de 1.547.000 lei. Suma astfel obținută a fost baza de calcul pentru calcularea sporului de vechime de 25% pentru toți salariații, indiferent de vechimea în muncă a fiecăruia, iar la suma astfel calculată a fost adăugată suma de 150.000 lei, contravaloarea buteliei, stabilindu-se noul salariu brut, cu toate sporurile incluse. Astfel, salariul efectiv acordat în luna februarie 2001, după aplicarea algoritmului de includere a sporurilor în salariu, reprezintă salariul calculat conform ghidului intern – procedura de salarizare – semnată de angajați.
Se face în acest sens referire la documentul intitulat „ghidul angajatului privitor la noul sistem de salarizare”, în care se prezintă grafic algoritmul de calcul al salariului net. La dosarul de fond se află altfel de „ghiduri”, întocmite individual pentru salariații care atunci erau salariați ai . Petromidia SA, semnate de aceștia cu mențiunea „am luat la cunoștință și am înțeles modul de calcul”.
Curtea admite că aceste înscrisuri nu constituie prin ele însele convenții, ci atestă doar informarea salariaților referitoare la modul de calcul al salariilor acestora, nepunându-se problema unei acceptări a respectivului mod de calcul în cuprinsul respectivelor „ghiduri”.
4. Din considerentele de mai sus a rezultat că, începând cu luna februarie 2001, salariile personalului . Petromidia SA au fost majorate substanțial prin ordinul nr. 98/2.04.2001 al directorului general executiv al societății. Acest ordin nu cuprinde prevederi referitoare la modul de calcul al salariilor, făcând o unică referire la procesul-verbal din 29.03.2001.
La rândul său, procesul-verbal din 29.03.2001 (fila 178 din volumul 2 al dosarului de apel) prevede „modul de calcul al venitului care se consolidează în dolari”, respectiv „netul consolidat în dolari în fiecare lună”, adică salariul lunar net. Se prevede așadar un algoritm de calcul în care într-o primă fază se determină „noul salariu negociat” prin adăugarea unor sporuri la vechiul salariu negociat, urmând ca asupra noului salariu negociat să se adauge sporul de vechime, sporul de noapte și sporul pentru sâmbete și duminici lucrate, asupra sumei rezultate aplicându-se impozitul și astfel rezultând „netul consolidat în dolari în fiecare lună”.
Se constată astfel că prin procesul-verbal menționat nu s-a stabilit nimic expres în legătură cu includerea sau neincluderea sporului de vechime în salariu, ci doar s-a reglementat modul de calcul al salariului în sensul că sporul de vechime se calculează ca procent asupra unei baze de calcul care include vechiul salariu negociat și alte sporuri, această bază de calcul fiind evident mai mare decât dacă nu ar fi inclus acele sporuri. Faptul că un spor se aplică inclusiv la alte sporuri este de natură să dovedească includerea în salariul de bază a acelor sporuri, dar nu și neincluderea în salariu a sporului aplicat într-o a doua etapă asupra unei baze de calcul lărgite prin includerea în salariu într-o primă etapă a altor sporuri. Altfel spus, procesul-verbal din 29.03.2001 dovedește doar modul de calcul al salariului net, nu însă și includerea sau neincluderea în salariul de bază a sporului de vechime.
A rămas astfel la aprecierea angajatorului ca, cu ocazia punerii în aplicare a înțelegerii dintre partenerii sociali materializată în acest proces-verbal, să stabilească salariile fie incluzând sporul de vechime, fie lăsând ca acesta să fie aplicat ulterior.
Întrucât angajatorul nu a precizat prin ordinul nr. 98/2.04.2001 dacă salariile stabilite în anexă includ sau nu sporul de vechime, rămâne ca lămurirea acestei probleme să se facă prin examinarea cuantumului salariilor atunci stabilite, în contextul oferit de conținutul înscrisurilor încheiate între părți.
5. În sprijinul ideii că sporul de vechime nu a fost inclus în salariul de bază se poate avea în vedere că prin actul adițional nr. 10/2001 la contractul colectiv de muncă s-a hotărât includerea în salariul de bază a unor sporuri, nu și a sporului de vechime, în legătură cu care nu s-a prevăzut nimic.
De asemenea, se poate avea în vedere că prin procesul-verbal din 29.03.2001 s-a stabilit modul de calcul al salariului în două etape, în prima determinându-se noul salariu de bază prin includerea unor sporuri, iar în cea de-a doua rămânând să se aplice sporurile care nu au fost incluse, respectiv cel de vechime, cel de noapte și cel pentru sâmbete și duminici lucrate. Între cele trei sporuri se poate reține asemănarea că prezintă caracter variabil, primul în funcție de vechimea fiecărui salariat, iar celelalte două în funcție de timpul de lucru concret din fiecare lună.
Totuși, aceste argumente nu sunt convingătoare.
Este adevărat că prin actul adițional nr. 10/2001 nu s-a prevăzut nimic cu privire la sporul de vechime, dar aceasta nu înseamnă neapărat că angajatorul nu l-a inclus în salariu, mai ales în condițiile în care i-a informat pe salariați în sensul că l-a inclus.
Pe de altă parte, din chiar motivele de apel rezultă că „nu există o divergență între părți în sensul că acest cuantum a fost stabilit la nivelul întregului grup R. ca fiind de 25%”. În condițiile în care chiar reclamanții susțin că li se cuvine un spor de 25% indiferent de vechime, asemănarea dintre cele trei sporuri aplicate în a doua etapă potrivit procesului-verbal din 29.03.2001, constând în caracterul lor variabil, nu se mai susține.
Așa fiind, reglementarea a două etape de aplicare a sporurilor nu înseamnă nimic cu privire la includerea sau nu a sporului de vechime în salariu, rămânând ca angajatorul, punând în aplicare înțelegerea materializată în procesul-verbal din 29.03.2001, să opteze pentru una dintre cele două variante.
În acest context se interpretează așadar ordinul nr. 98/2.04.2001, respectiv în sensul că, atâta vreme cât creșterea salarială astfel operată începând de la 1.02.2001 este acoperitoare pentru toate sporurile acolo menționate (depășind întotdeauna 100% și neexistând de altfel susțineri în sens contrar, respectiv că majorarea nu ar acoperi inclusiv sporul de vechime), sporul de vechime a fost inclus în salariu. Procedând astfel, angajatorul a pus în aplicare algoritmul de calcul prevăzut în procesul-verbal din 29.03.2001, care includea și sporul de vechime, aplicat asupra sumei conținând și alte sporuri.
6. Argumentul hotărâtor în acest sens ține însă de înțelegerea a ceea ce a reprezentat diferența de salariu acordată în plus în luna februarie 2001, în procent de peste 100%, față de luna anterioară, în contextul în care, din punctul de vedere al cuantumului, aceasta era de natură să acopere și sporul de vechime de 25%.
Sub acest aspect, apelanții au susținut că a fost vorba despre o creștere salarială, invocând și alte creșteri salariale operate de-a lungul timpului.
Această ipoteză nu poate fi reținută datorită faptului că în perioada în care a fost emis ordinul nr. 98/2.04.2001 părțile dialogului social derulau negocieri privind o creștere salarială. Astfel, la finalul actului adițional nr. 10/2001 la contractul colectiv de muncă, înregistrat sub nr. 5624/30.03.2001, s-a convenit ca, pentru finalizarea negocierii creșterii procentuale a salariilor pe anul 2001, negocierile să fie reluate începând cu 1.08.2001. În urma reluării acestor negocieri s-a încheiat actul adițional înregistrat sub nr._/4.10.2001, prin care s-a convenit asupra majorării salariilor nete ale tuturor salariaților cu 5 dolari net, începând cu luna noiembrie 2001.
În condițiile în care la 30.03.2001 partenerii sociali lăsau deschisă negocierea asupra unei creșteri salariale începând cu 1.08.2001, iar la 4.10.2001 au convenit asupra unei asemenea creșteri salariale, nu există niciun temei pentru a considera că prin ordinul nr. 98/2.04.2001 angajatorul a acordat tot o creștere salarială.
Dimpotrivă, ca urmare a încheierii procesului-verbal din 29.03.2001, care viza doar modificarea formulei de calcul al salariului, angajatorul a emis ordinul nr. 98/2001, prin care a efectuat în concret calcului salariului fiecărui angajat. Întrucât salariul astfel rezultat include o sumă corespunzătoare sporului de vechime de 25% pentru fiecare salariat, rezultă că la emiterea ordinului nr. 98/2.04.2001 angajatorul a inclus în salariu inclusiv sporul de vechime. Cealaltă ipoteză teoretic posibilă, respectiv a unei creșteri salariale fără legătură cu includerea sporului de vechime, este infirmată atât de faptul că părțile întrerupseseră temporar negocierile privind o creștere salarială, asupra căreia au convenit ulterior la 4.10.2001, cu efect începând cu 1.11.2001, precum și de faptul că ordinul respectiv a fost emis având în vedere procesul-verbal din 29.03.2001, în care nu era vorba despre creșteri salariale, ci despre reglementarea formulei de calcul a salariului.
Faptul că la includerea sporului de vechime în salariul de bază s-a utilizat procentul maxim de 25%, indiferent de vechimea fiecărui salariat, nu este de natură să infirme concluzia includerii sporului în salariu, întrucât angajatorul nu era obligat să acorde salariaților cu vechime mai mică un spor neapărat mai mic decât cel cuvenit salariaților cu vechime mai mare.
Faptul că în cuprinsul unui proces-verbal al adunării generale a Sindicatului Liber Petrochimistul rezultă că, ulterior emiterii ordinului nr. 98/2.04.2001 s-a relevat o anume confuzie cu privire la faptul includerii sau nu a sporului de vechime în salariul de bază (decurgând din folosirea timpului viitor în cadrul formulei potrivit căreia „sporul de vechime se va introduce la toți în salariu”) nu înseamnă că, în ciuda evidenței mai sus explicate, această includere nu s-ar fi realizat. De altfel, sindicatul respectiv nu a contestat nici până în prezent includerea sporului de vechime în salariul de bază, astfel că, dacă la nivelul acestei entități a existat la un moment dat o confuzie sub aspectul discutat, ea a fost lămurită ulterior.
7. Ca efect al emiterii ordinului nr. 98/2001, a fost instituit un sistem de salarizare unitar care s-a păstrat și la nivelul societății intimate pe de o parte în privința salariaților transferați de la . Petromidia SA, iar pe de altă parte în privința salariaților angajați ulterior, ale căror salarii s-au stabilit după aceleași coordonate. De altfel, prin cererea de chemare în judecată reclamanții angajați ulterior anului 2001 nu au susținut că salariile lor sunt mai mici cu 25% decât ale salariaților care erau angajați în anul 2001 la . Petromidia SA și ulterior au fost transferați la societatea intimată, respectiv că, spre deosebire de aceia care au sporul de vechime inclus în salariu încă din anul 2001 (ceea ce s-a dovedit în cauza de față), noii angajați ar avea un salariu de bază mai mic cu cuantumul corespunzător sporului de vechime. În concluzie, se reține că sporul de vechime este inclus atât în salariul reclamanților care lucrau în aprilie 2001 la . Petromidia SA, cât și în salariul reclamanților angajați ulterior la societatea intimată.
Se confirmă ca urmare caracterul legal și temeinic al soluției primei instanțe de respingere a acțiunii formulate inclusiv de reclamanții angajați ulterior anului 2001, pentru considerentele mai sus expuse, care le completează pe cele din cuprinsul sentinței apelate, sub acest aspect.
Constatând astfel că prima instanță a făcut o corectă aplicare a legii, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, în lumina tuturor considerentelor de mai sus, în baza art. 480 alin. 1 C. proc. civ., curtea va respinge apelul formulat în cauză ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanții reclamanți PARLEALA N., S. I., M. I., PRUNISOARA M., L. N., D. V., M. C., R. C., M. V., P. P., V. M., E. T.I., B. M., D. D., B. V., T. S., B. V., C. C. C., B. E., C. G., N. S., B. D., G. V., S. C., L. N., A. S., A. I., B. I., C. V., RADACINA D., V. J., S. M., R. P., N. M., CIOBANASU M., O. V., P. V., B. A., D. S. S., A. M., D. I., N. I., N. M., S. A., N. G., T. I., B. M., U. N., U. M., C. F., GEMBASANU S., C. M., O. S., I. S., G. A., I. S., P. D., M. A., AVACARITEI C., G. D., P. R., B. A., M. G., S. R., M. M., P. B., B. C., B. A., D. P., S. G., D. M., T. G., P. G., M. V., S. D., CARLOMANEANU M., S. F., T. I., I. I., I. V., V. D., TRANCUTA A., P. S., C. C., L. M., C. I., STANCUTA C. M., PUSCALARGA V., M. D., Z. M., T. I., M. G. – toți cu domiciliul procesual ales în localitatea O., ., județul C. împotriva sentinței civile nr.2886 din data de 19 noiembrie 2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. R. L. SRL – cu sediul în municipiul Ploiești, ., județul Ploiești, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 octombrie 2015.
Președinte, Judecător,
M. S. S. J. Z.
Grefier,
G. I.
Jud.fond – D.I.F.
Red.dec.Jud.M.S.S./10.11.2015
Emis 92 de comunicări/16.11.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 478/2015. Curtea de... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 406/2015.... → |
|---|
