Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 640/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 640/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 640/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 640/CM

Ședința publică din 09 decembrie 2015

Complet specializat pentru cauze privind

conflictele de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE - M. B.

JUDECĂTOR - J. Z.

GREFIER - M. D.

Pe rol pronunțarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți B. M., P. A., D. M., B. S., P. C., I. A., M.–G. NURGHIHAN, R. R., F. C., B. G., C. E., S. V., S. A., M. G., S. I., S. N., S. G. E., B. C. M., R. I., D. I., I. M., G. M., M. (D.) C., P. (M.) E. L., T. G., D. A., M. R., B. D., M. E., I. A., F. I. P., S. V., V. E., S. (M.) R. și A. J., toți cu domiciliul procesual ales în O., ., județul C., la Cabinet de Avocat P. F., împotriva sentinței civile nr. 1161 din 03 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect drepturi bănești, în contradictoriu cu intimații pârâți R. Q. CONTROL S.R.L., cu sediul în Năvodari, ., Pavilion Administrativ, ., județul C. șiS. L. PETROCHIMISTUL, cu sediul în Midia-Năvodari, ., județul C. și intimații reclamanți A. F., C. E., I. M., S. A., G. M. A., R. M., P. C., N. D., P. E., G. D., M. I., E. N., R. A., N. M., C. V., B. M. D., M. A., P. L., F. M., P. A., Z. I., C. C., S. L., D. R., P. I., S. G., F. M., T. M., R. M., B. G., S. M., I. E., N. M., G. E., P. B. O., C. C., S. D., R. I., R. (S.) F., P. G., F. I. P., M. R., T. I., A. M., T. A., D. I. C., M. R., G. A., L. I. M., Ș. M., S. C., P. F., R. C., NEGHINIȚĂ I., B. G., VIȘEN I., A. M., G. D., N. M., C. M., I. E., B. I., I. P., L. A., V. E., C. A. și E. V., toți cu domiciliul procesual ales în O., ., județul C., la Cabinet de Avocat P. F..

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24 noiembrie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Completul de judecată, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02 decembrie 2015 și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 09 decembrie 2015, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre.

CURTEA

Cu privire la apelul civil de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamanții A. F., C. E., I. M., S. A., G. M. A., R. M., P. C., N. D., P. E., G. D., M. I., E. N., R. A., N. M., C. V., B. M. D., M. A., P. L., F. M., P. A., Z. I., C. C., S. L., D. R., P. I., S. G., F. M., T. M., R. M., B. G., S. M., I. E., N. M., G. E., P. B. O., C. C., S. D., R. I., R. (S.) F., P. G., F. I. P., M. R. și T. I., A. M., T. A., D. I. C., M. R., G. A., L. I. M., Ș. M., S. C., P. F., R. C., Neghiniță I., B. G., Vișen I., A. M., G. D., N. M., C. M., I. E., B. I., I. P, L. A., V. E., C. A., E. V., B. M., P. A., D. M., B. S., P. C., I. A., M.–G. N., R. R., F. C., B. G., C. E., S. V., S. A., M. G., S. I., S. N., S. G. E., B. C. M., R. I., D. I., I. M., G. M., M. (D.) C., P. (M.) E. L., T. G., D. A., M. R., B. D., M. E., I. A., F. I. P., S. V., V. E., S. ( M.) R. și A. J. au chemat în judecată pe pârâții S.C. R. Q. Control S.R.L. și S. L. Petrochimistul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige cea dintâi pârâtă la plata către fiecare reclamant a sporului de vechime de 25% cuvenit pentru ultimii 3 ani anteriori formulării acțiunii, precum și în continuare, până la data pronunțării hotărârii, conform art. 66 alin. 3 lit. b din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură petrochimie și art. 41 din contractul colectiv de muncă unica la nivel național.

Totodată, reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a art. 7.2 din Anexa 7 la CCM la nivel de unitate valabil în perioada 2013-2015, prin care se recunoaște introducerea sporului de vechime în salariul de bază, pentru cauză ilicită și obligarea pârâților la înlocuirea acestor dispoziții nule cu dispoziții referitoare la obligativitatea plății sporului de vechime de 25%, pentru o vechime în muncă mai mare de 20 de ani, potrivit art. 142 din Legea 62/2011.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sporul de vechime nu a fost inclus în salariul de bază. Astfel, salariații unei societăți din același grup, respectiv S.C. Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L., societate desprinsă la rândul său din S.C. Petromidia S.A., au formulat o acțiune similară. În cadrul dosarului nr._, aflat pe rolul Tribunalului C., s-a constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că nu s-a făcut dovada introducerii sporului de vechime în salariul de bază, o astfel de mențiune expresă nefiind regăsită nici în contractele individuale de muncă ale reclamanților și nici în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil în anul 2001.

Au mai susținut reclamanții că pentru a preîntâmpina litigii similare, societatea pârâtă a introdus în mod fals pct. 7.2 din Anexa nr. 7 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anii 2013-2015, prin care s-a recunoscut includerea sporului de vechime în salariul de bază al salariaților cu începere din anul 2001. Or, o asemenea prevedere are o cauză ilicită, motiv pentru care se impune constatarea nulității sale și înlocuirea cu dispozițiile legale din contractul colectiv de muncă la nivel superior-de ramură sau național, privind sporul minim de 25% pentru vechime în muncă de peste 20 de ani.

În apărare, pârâtul S. L. Petrochimistul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pentru motivul că nu este angajator al reclamanților și excepția lipsei de interes în formularea acțiunii, întrucât a fost mandatat de către salariați pentru toate negocierile purtate cu pârâta în decursul anilor.

Pe fondul cauzei, pârâtul a învederat că sporul de vechime cuvenit reclamanților a fost inclus în salariul de bază încă din anul 2001, aspect care rezultă din carnetele de muncă depuse la dosar.

În dovedirea celor susținute, pârâtul a depus la dosar înscrisuri: adresa nr. 1438/25.01.2013 emisă de I.T.M. C., contract colectiv de muncă încheiat la nivelul societății pârâte pentru anii 2013-2015, tabel nominal cu salariații consultați în privința semnării CCM la nivel de unitate, decizia nr. 105/12.04.2013 de numire a comisiei de negociere a creșterilor salariale pentru anul 2013.

Pârâta S.C. R. Q. Control S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pe această cale, pârâta a precizat că dispoziția din pct. 7.2. al Anexei nr. 7 la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate confirmă o situație de fapt preexistentă, respectiv includerea sporului de vechime în salariul de bază al salariaților care erau angajați în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare V. S.C. Ploiești începând cu anul 2001, precum și preluarea salariului, în aceleași condiții, de către societățile din cadrul grupului R. care au angajat ulterior acești salariați. O asemenea clauză nu este lovită de nulitate, nefiind întrunite situațiile reglementate în mod expres sub această sancțiune de art. 132 din Legea 62/2011, privind interdicția negocierii unor drepturi sub nivelul prevăzut de lege și de art. 38 Codul muncii, care interzice renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților.

A menționat pârâta că includerea sporului de vechime în salariul de bază, începând cu 1 februarie 2001, a fost evidențiată în carnetele de muncă, în fluturașii de salariu din luna martie 2001, care nu au mai indicat sporurile separat de salariul de bază, precum și în înscrisul intitulat Ghidul angajatului, semnat de fiecare reclamant, în cuprinsul căruia se explică modalitatea de calcul a venitului net, convenit în USD. Au rezultat astfel salarii de bază cu mult mai mari decât valoarea salariului de bază minim la care s-ar fi adăugat sporul pentru vechimea cea mai mare în muncă, iar salariații au luat cunoștință și au semnat în sensul asumării și convenirii cu privire la respectiva modalitate de compunere a drepturilor lor salariale, care a presupus și includerea sporului de vechime în salariul de bază.

Prin încheierea interlocutorie din 13.11.2013, instanța a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului S. L. Petrochimistul, reținând că acesta are calitate de parte în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate a cărui nulitate parțială se invocă prin acțiune. Aceeași soluție a fost pronunțată și cu privire la excepția lipsei de interes în formularea acțiunii, folosul practic urmărit de reclamanți fiind în mod evident acela al realizării unui drept de creanță corelativ unei pretinse obligații a pârâtei, de plată a sporului de vechime.

Procedând la soluționarea cauzei, instanța a încuviințat reclamanților efectuarea unei expertize contabile.

La termenul din 09.04.2014, pârâta a invocat excepțiile inadmisibilității formulării acțiunii și a prescrierii dreptului la acțiune, excepții respinse prin încheierea interlocutorie motivată de la același termen.

Prin sentința civilă nr. 1161/03.06.2015 pronunțată de Tribunalul C. s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților A. F., C. E., I. M., S. A., G. M. A., R. M., P. C., N. D., P. E., G. D., M. I., E. N., R. A., N. M., C. V., B. M. D., M. A., P. L., F. M., P. A., Z. I., C. C., S. L., D. R., P. I., S. G., F. M., T. M., R. M., B. G., S. M., I. E., N. M., G. E., P. B. O., C. C., S. D., R. I., R. (S.) F., P. G., F. I. P., M. R. Și T. I., A. M., T. A., D. I. C., M. R., G. A., L. I. M., Ș. M., S. C., P. F., R. C., Neghiniță I., Vadea G., Vișen I., A. M., G. D., N. M., C. M., I. E., B. I., I. P., L. A., V. E., C. A. și E. V.. S-a respins cererea formulată de reclamanții B. M., P. A., D. M., B. S., P. C., I. A., M.–G. N., R. R., F. C., B. G., C. E., S. V., S. A., M. G., S. I., S. N., S. G. E., B. C. M., R. I., D. I., I. M., G. M., M. (D.) C., P. (M.) E. L., T. G., D. A., M. R., B. D., M. E., I. A., F. I. P., S. V., V. E., S. ( M.) R. și A. J., în contradictoriu cu pârâții S.C. R. Q. Control S.R.L. și S. L. Petrochimistul, ca nefondată și au fost obligați reclamanții în solidar la plata către fiecare pârât a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanții sunt salariați ai societății pârâte, iar prin cererea de față au solicitat obligarea unității la plata sporului de vechime în cuantum de 25% din salariul de bază, pentru ultimii trei anteriori formulării acțiunii.

Apărările formulate de pârâtă față de pretențiile menționate ale reclamanților au investit instanța cu analiza unei chestiuni litigioase esențiale pentru soluționarea cauzei, vizând introducerea sporului de vechime în salariul de bază al reclamanților la nivelul anului 2001 și menținerea acestei componențe a salariului de bază până în prezent.

Pârâta S.C. R. Q. Control S.R.L. este parte a așa-numitului G. R., constituit ca urmare a divizării fostei S.C. Petromidia S.A., devenită ulterior S.C. R. Rafinare-Complex Petromidia S.A..

Din analiza carnetelor de muncă ale reclamanților care au fost angajații S.C. Petromidia S.A. anterior anului 2001, rezultă că S.C. R. Rafinare-Complex Petromidia S.A. și S.C. R. Rafinare S.A. figurează ca unități angajatoare, începând din 21.03.2001, respectiv din 21.03.2003, doar ca urmare a schimbării denumirii angajatorului inițial. Încheierea contratelor individuale de muncă cu societatea pârâtă S.C. R. Q. Control S.R.L. a presupus la rândul său o continuitate a raporturilor de muncă, atât prin data stabilirii noilor raporturi de muncă-respectiv din ziua imediat următoare încetării activității la fosta unitate, pe baza acordului părților, cât și în ceea ce privește funcția ocupată și drepturile salariale acordate, menținute întocmai de pârâtă.

Prin urmare, în cazul reclamanților proveniți de la S.C. Petromidia S.A. se poate vorbi despre păstrarea tuturor drepturilor inițial stabilite cu angajatorul și ulterior divizării acestei societăți, chiar și în cazul în care a intervenit încheierea unor noi contracte individuale de muncă, în baza cărora acești reclamanți au devenit salariați ai societății pârâte.

De altfel, prin protocolul din 01.07.2004 încheiat între S.C. R. Q. Control S.R.L. și S. L. Petrochimistul, înregistrat la Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială C. sub nr. 5450/21.07.2004, s-a convenit ca salariații societății pârâte să beneficieze în continuare de prevederile contractului colectiv de muncă al S.C. R. Rafinare S.A., fosta S.C. Petromidia S.A..

Or, această continuitate a raporturilor de muncă s-a reflectat în mod cert și asupra algoritmului de calcul al salariilor, în sensul că o anume compunere a salariului de bază, convenită la nivelul S.C. Petromidia S.A. a rămas aplicabilă și după încetarea calității de angajator a acestei unități, respectiv după data de 05.07.2004, în lipsa unei dispoziții contrare negociate prin contractele colective sau individuale de muncă.

Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar de ambele părți, rezultă că la nivelul S.C. Petromidia S.A. a fost aplicabil contractul colectiv de muncă înregistrat la D.P.M.O.S. C. sub nr. 288/30.12.1997, modificat prin actul adițional nr. 10 înregistrat la Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială C. sub nr. 2807/02.04.2001.

La art. 10 din acest act adițional, s-a prevăzut modificarea art. 42 din fostul CCM, în sensul includerii în salariu, cu începere din data de 01.02.2001, a sporurilor pentru condiții deosebite de muncă, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă, pentru condiții periculoase de muncă, pentru condiții nocive de muncă și pentru condiții penibile de muncă, enumerate la art. 48 alin. 2 lit. a-d din contractul colectiv de muncă.

Cum în privința sporului de vechime, reglementat prin art. 48 alin. 4 lit. c din CCM la nivel de unitate, nu s-a reglementat în mod expres includerea în salariul de bază, instanța a apreciat că actul adițional nr. 10/2001 la contractul colectiv de muncă aplicabil în cadrul S.C. Petromidia S.A. nu poate constitui temei al stabilirii sporului de vechime ca parte componentă a salariului de bază.

Distinct însă de acest act adițional, între partenerii sociali a intervenit o convenție privind modul de calcul al venitului consolidat în dolari, cuvenit fiecărui salariat și care presupunea stabilirea unui salariu negociat compus din salariul vechi din contractele individuale de muncă, sporul de pericol, sporul de muncă grea și suma brută a benzinei pentru o sumă netă de 1.015.000 lei, la care se adăugau sporul de vechime, sporul de noapte și pentru zilele de sâmbătă și duminică lucrate, rezultând o bază impozabilă din care, după aplicarea impozitului, se stabilea venitul net consolidat în dolari în fiecare lună. Rezultatul acestei convenții a fost consemnat în procesul-verbal încheiat la data de 29.03.2001 între reprezentații S.C. R. Rafinare Complex Petromidia S.A. și cei ai Sindicatului L. Petrochimistul, înscris depus la fila 202 din vol. IX al dosarului.

Prin Ordinul nr. 98/02.04.2001 al directorului general executiv al societății menționate, s-a dispus modificarea retroactivă a salariilor angajaților, respectiv cu începere din data de 01.02.2001, în sensul celor convenite prin procesul-verbal din 29.03.2001.

Față de succesiunea în timp a acestor convenții intervenite între partenerii sociali și concretizate atât printr-un act adițional la contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, cât și printr-un proces-verbal de ședință, instanța a apreciat că în cadrul S.C. R. Rafinare Complex Petromidia S.A. s-a urmărit instituirea unui sistem unitar de salarizare aplicabil cu începere din data de 01.02.2001, care a presupus și includerea unor sporuri în salariul de bază, astfel cum fusese acesta stabilit anterior datei de 01.02.2001, dar și determinarea unui brut impozabil din compunerea căruia făcea parte în mod expres sporul de vechime.

Acest algoritm de calcul al noului salariu net a fost adus la cunoștința fiecărui salariat prin intermediul înscrisului intitulat Ghidul Angajatului, în cuprinsul căruia s-au detaliat toate componentele venitului net stabilit în USD, incluzând și sporul de vechime uniform acordat în procent maxim de 25%.În cursul lunii aprilie 2001, fiecare dintre reclamanții din cererea de față a semnat Ghidul Angajatului, în această modalitate însușindu-și modul de calcul al salariului, pe care nu au înțeles a-l contesta la momentul respectiv.

Modificarea astfel intervenită în determinarea salariului negociat s-a reflectat atât în carnetele de muncă ale reclamanților, unde la data de 01.02.2001 a fost înscrisă stabilirea salariului conform negocierii CCM pe anul 2001 și includerea sporurilor în salariu, cât și în fluturașii de salariu emiși în luna martie 2001, care, fără a mai indica vreunul dintre sporurile anterior acordate, menționează atât câștigul net lunar, calculat în UDS, cât și un total brut mult superior celui plătit în februarie 2011.

Analizând coroborat toate aceste probe, instanța a apreciat că ulterior încheierii actului adițional la contractului colectiv de muncă la nivel de unitate nr. 10/ 2001 și a convenției intervenite între partenerii sociali la data de 29.03.2001, la nivelul S.C. Petromidia S.A., sporurile nu au mai fost evidențiate în mod distinct în documentele doveditoare ale plății salariului, tocmai ca urmare a includerii acestora într-o bază de calcul impozabilă unitar calculată și care a constituit elementul de referință în determinarea venitului net consolidat în dolari.

Câtă vreme există un act decizional al conducerii unității - Ordinul nr. 98/02.04.2001, prin care se statuează asupra unui mod de calcul al venitului net lunar, incluzând și sporul de vechime, precum și înscrisuri semnate de fiecare salariat în parte, de confirmare a însușirii unui algoritm de calcul având printre elemente și sporul de vechime de 25%, nu se poate susține, cu ignorarea acestor manifestări de voință exprese și univoce, că începând din luna februarie 2001, sporul de vechime nu s-a mai regăsit printre drepturile salariale acordate reclamanților.

Concluzia simplistă a reclamanților, în sensul că lipsa unor acte adiționale la contractele colective sau individuale de muncă, prin care să se fi dispus în mod expres în sensul includerii sporului de vechime în salariul de bază, exclude implicit și obligatoriu orice posibilitate a acordării unor sume de bani cu acest titlu, nu a fost însușită de instanță.

Sub acest aspect, trebuie subliniat că până la modificarea adusă Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, contractul individual de muncă a avut natura juridică a unui înscris doveditor al raportului de muncă și al elementelor acestuia, fără ca existența sa, în sens de instrumentum, să reprezinte o condiție de validitate a convenției părților. Concluzia este similară și în privința actelor adiționale la contractul individual de muncă, astfel că nu orice modificare a elementelor esențiale ale raportului de muncă trebuia transpusă, sub sancțiunea nulității, sub forma unui act adițional, forma scrisă fiind cerută ad probationem.

Or, în condițiile în care încheierea în formă scrisă a contractului sau a actelor adiționale la acesta, nu a constituit decât o cerință a cărei nerespectare nu afecta valabilitatea convenției părților, per a contrario, concluzia care se impune este aceea că în lipsa unor asemenea înscrisuri, nu se poate statua, în mod absolut și irefragabil, în sensul inexistenței unei convenții a părților, dacă aceasta rezultă din alte mijloace de probă.

Or, în cauza de față, prin probele administrate și analizate anterior în considerente, s-a dovedit existența unei înțelegeri intervenite între părțile raportului de muncă, în sensul includerii sporului de vechime în baza de calcul impozabilă, în funcție de care s-a calculat venitul net consolidat în dolari, ulterior datei de 01.02.2001. Chiar dacă această înțelegere nu s-a materializat într-un act adițional la contractele individuale de muncă, ci într-un document intitulat Ghidul angajatului, semnat însă și însușit de fiecare salariat, acordul de voință astfel realizat, a fost pe deplin valabil și a produs efecte juridice, prin plata efectivă a unui spor de vechime uniform de 25%, către fiecare dintre reclamanți.

Astfel, prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert Z. V., s-a confirmat includerea sporului de vechime de 25% în brutul impozabil stabilit de S.C. Petromidia S.A. din martie 2001, alături de baza de calcul nouă și valoarea unei butelii. Calculele matematice efectuate comparativ pentru lunile ianuarie și martie 2001, au fundamentat concluzia expertului în sensul că reclamanții au beneficiat în concret de plata sporului de vechime de 25%, care, în ipoteza eliminării lui din algoritmul de calcul al salariului, astfel cum au pretins reclamanții, ar fi determinat în mod cert o diminuare a veniturilor încasate din martie 2001.

Față de toate considerentele expuse, instanța a reținut că după data de 01.02.2001, în cadrul S.C. Petromidia S.A., a fost instituit un sistem nou de salarizare, care a presupus plata sporului de vechime în procentul maxim de 25% pentru fiecare salariat, indiferent de vechimea efectivă în muncă, ca parte a salariului brut impozabil, fără evidențierea separată în statele de plată și fluturașii de salariu. Acest algoritm de calcul al brutului impozabil, ca bază a venitului net consolidat în dolari, a fost menținut de angajator și ulterior schimbării denumirii în S.C. R. Rafinare-Complex Petromidia S.A. și S.C. R. Rafinare S.A., nefiind făcută dovada emiterii unor acte decizionale prin care să se modifice componența salariului stabilită prin Ordinul nr. 98/02.04.2001.

Mai mult chiar, prin Protocolul încheiat la data de 06.06.2002 între Conducerea Grupului R. și sindicatele reprezentative la nivelul societăților care alcătuiau acest grup, s-a convenit aprobarea unui mod unitar de stabilire a salariului, cu începere din data de 01.07.2003, în sensul că salariul net, negociat în USD, a devenit salariul de bază, negociat în USD. Practic, această convenție, impusă de noua definiție a salariului, formulată de art. 155 din Codul muncii aprobat prin Legea 53/2003 și care folosea în mod expres noțiunea de salariu de bază, a consfințit în mod expres voința partenerilor sociali de includere a sporului de vechime în salariul de bază, asimilat pe această cale cu salariul net negociat în USD, din compunerea căruia sporul de vechime făcea parte încă din februarie 2001.

După cum s-a reținut și în concluziile raportului de expertiză contabilă, începând cu luna iulie 2004, când foștii angajați ai S.C. Petromidia S.A. au devenit salariați ai societății pârâte, a fost menținut același nivel al salariului de bază, înregistrat la fostul angajator, fiind păstrat algoritmul de calcul ce a presupus includerea sporului de vechime în salariul de bază.

În ceea ce îi privește pe reclamanții care au fost angajați ulterior divizării S.C. Petromidia S.A. și care nu au avut anterior calitatea de salariați ai fostei societăți, expertul contabil a confirmat aplicarea de către pârâtă a aceluiași algoritm de calcul, fără acordarea distinctă a sporului de vechime.

Este adevărat că în cuprinsul contractelor individuale de muncă încheiate cu acești reclamanți nu a existat o mențiune expresă referitoare la includerea sporului de vechime în salariul de bază, dar această modalitate de calcul a salariului de bază a fost în mod efectiv aplicată de societatea pârâtă, care nu a realizat nicio diferențiere între salariații preluați de la S.C. Petromidia S.A. și cei angajați ulterior, direct în cadrul noii unități.

Pârâta nu a probat existența vreunei negocieri colective sau individuale care să fi avut ca obiect sporul de vechime și nici nu a făcut referire la vreun act de dispoziție unilateral al conducerii societății, prin care să se fi dispus în sensul introducerii sporului de vechime în salariul de bază, pentru salariații încadrați direct în cadrul acestei societăți. Cu toate acestea, din analiza întregii reglementări în materie de salarizare aplicabile la nivelul societății pârâte, rezultă cu claritate stabilirea unui sistem unitar de salarizare, incident atât pentru salariații preluați de la S.C. Petromidia S.A., cât și pentru cei angajați ulterior, direct în cadrul S.C. R. Q. Control S.R.L.

Împrejurarea că sporul de vechime nu a fost prevăzut în mod distinct în contractele individuale de muncă ale reclamanților nou-angajați, coroborată cu aplicarea unui algoritm de calcul al salariului de bază, identic celui avut în vedere pentru salariații preluați de la S.C. Petromidia S.A., confirmă concluzia potrivit căreia pârâta a acordat tuturor angajaților săi salariul de bază stabilit încă din anul 2001, fără a aprecia necesară o nouă reglementare în acest sens.

Prin urmare, reclamanții au beneficiat de plata sporului de vechime în procent uniform de 25%, ca parte a salariului net consolidat în dolari și ulterior ca parte a salariului de bază, în accepțiunea art.155 Codul muncii, astfel că nu mai pot pretinde o nouă plată a aceluiași spor, distinct de salariul de bază achitat de angajator în modalitatea indicată. Prin urmare, pretențiile aferente perioadei 2010-2015 sunt nefondate și fiind respinse ca atare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții B. M., P. A., D. M., B. S., P. C., I. A., M.–G. Nurghihan, R. R., F. C., B. G., C. E., S. V., S. A., M. G., S. I., S. N., S. G. E., B. C. M., R. I., D. I., I. M., G. M., M. (D.) C., P. (M.) E. L., T. G., D. A., M. R., B. D., M. E., I. A., F. I. P., S. V., V. E., S. (M.) R. și A. J..

Instanța de fond a pornit de la o premisă greșită în sensul că pârâta face parte din grupul R., societate rezultată din divizarea fostei S.C. Petromidia S.A.

Astfel instanța de fond reține că „S.C. R. Q. Control S.R.L. este parte a așa-numitului G. R. constituit ca urmare a divizării fostei S.C. Petromidia S.A., devenită ulterior R. Rafinare - Complex Petromidia S.A.”.

Nu există o entitate juridică constituită sub formă de grup iar pârâta S.C. Q. Control S.R.L. este persoană juridică distinctă care nu este continuatorul societății S.C. Petromidia S.A., continuatorul acesteia fiind S.C. R. Rafinare.

Instanța reține că prin protocolul din 01.07.2004 s-a convenit ca salariații pârâtei să beneficieze în continuare de prevederile CCM la nivelul R. Rafinare S.A.

Dacă a reținut acest aspect, atunci instanța era obligată să observe că în CCM la nivel S.C. Petrochimie S.A. și ulterior redenumită S.C. R. Rafinare S.A. sporul de vechime a fost stipulat ca acordându-se distinct de salariu până în anul 2009.

În acest context este în mod vădit greșită susținerea că „această continuitate a raporturilor de muncă s-a reflectat în mod cert și asupra algoritmului de calcul al salariilor în sensul că o anumită compunere a salariului a rămas aplicabilă și după încetarea calității de angajator al acestei unități respectiv după data de 05.07.2004 în lipsa unei dispoziții contrare negociată prin CCM”.

Ori, CCM nr. 288/30.12.1997 valabil începând cu 1998 pentru S.C. Petrochimia S.A. și ulterior S.C. R. Rafinare S.A. și nemodificat până în 2009 - cap III art. 48 alin. 4 lit. c arată că „salariații beneficiază de un spor pentru vechimea în muncă la salariul negociat”.

Acest contract a rămas nemodificat după anul 2001 tocmai având în vedere actul adițional nr. 10 din 30.03.2001 la CCM-ul din anul 1998 încheiat la nivelul Petromidia S.A. poziția 10, act adițional care arată explicit că „începând cu data de 01.02.2001 vor fi introduse în salariu sporurile pentru condiții deosebite de muncă prevăzute la art. 48 alin. 2 lit. a la d adică spor pentru condiții grele, periculoase, nocive și penibile.”

Prezenta acțiune este întemeiată pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă pe R. Chimie și Petrochimie care se aplică pârâtei cuprinsă în mod expres în anexa la acest contract și care a fost prelungit pana la 31.07.2013 conform adresei nr._/691/DDS/17.05._.

Având în vedere că la data negocierii CCM pe unitate acest CCM pe ramură era în vigoare, CCM pe unitate trebuia să prevadă cel puțin aceste drepturi minime din contractul încheiat la nivel superior, astfel că cel puțin până la expirarea CCM pe unitate (în speță 2015) acest spor de vechime trebuie acordat.

În acest context al lipsei continuității pe care au invocat-o pentru toți reclamanții, cu atât mai puțin se poate reține acest argument în ceea ce privește următorii apelanți:

- S. I. - angajat în anul 2006 cu salariul de 1422 lei;

- G. M. - angajată în anul 2004 cu 435 lei;

- M. (D.) C. - angajată în anul 2004 cu 435 lei;

- P. (M.) E. L. - angajată în anul 2007 cu 804 lei;

- F. I. P. - angajat în anul 2004 cu 522,72 lei;

- A. J. - angajată în anul 2006 cu 1166 lei.

Ca urmare acești 6 apelanți înțeleg să formuleze un motiv de apel distinct de colegii lor și solicită ca intimata să facă dovada când și cum le-a introdus sporul de vechime în salariu din moment ce unii au fost angajați ulterior anului 2004 iar alții au salarii de sub jumătate cât colegii lor și cum funcționează în cazul lor raționamentul instanței de fond privind „continuitatea” raporturilor de muncă și „păstrarea algoritmului de calcul din anul 2001.”

Urmează a se observa că din moment ce actul adițional nr. 10 nu poate constitui temeiul introducerii sporului de vechime în salariu, cu atât mai puțin poate constitui acest temei procesul verbal din 20.03.2001 care a stat la baza încheierii actului adițional nr. 10/01.04.2001 și care stipulează expres că sporul de vechime nu se include în salariu ci se adaugă la acesta la fel ca sporurile de sâmbăta și duminica precum și sporul de noapte.

A se vedea în acest sens procesul verbal încheiat în data de 29.03.2001, care arată explicit modul de calcul al noului salariu și anume: salariul vechi negociat + sporul de pericol, sporul de muncă grea + suma brută a benzinei pentru o sumă netă de 1.015.000 lei, suma rezultată va fi noul salariu negociat la care se aplică următoarele sporuri: de vechime, de noapte pentru sâmbete și duminici lucrate.

Astfel, sporul de vechime se va adăuga la noul salariu negociat la fel ca și sporurile care nu sunt fixe (spor de noapte și sâmbete și duminici).

Instanța reține apoi că ulterior încheierii actului adițional nr. 10 și a convenției din 29.03.2001 (nefiind vorba de o convenție distinctă ci de procesul-verbal care a stat la baza acestui act adițional, instanța nefăcând această mențiune, considerându-le acte distincte deși au același conținut pentru a genera ideea unor convenții distincte și succesive) s-a emis Ordinul nr. 98/02.04.2001 prin care se statuează un mod de calcul al venitului net incluzând sporul de vechime.

Cu privire la conținutul Ordinului nr. 98/02.04.2001 care reprezintă în opinia instanței de fond, o convenție/act unilateral, distinctă de actul adițional nr. 10/30.03.2001 și procesul verbal din 29.03.2001, urmează a se reține că el este tocmai transpunerea actului adițional nr. 10 încheiat în baza procesului verbal din 29.03.2001 și poartă expres această mențiune „încheiat în baza procesului verbal din 29.03.2001” astfel că sumele reprezentând salarii din acest ordin nu au cum să conțină inclus sporul de vechime câtă vreme s-a lămurit că procesul verbal de negociere din 29.03.2001 care sta la baza încheierii acestui ordin, menționează expres că acest spor se va adăuga la salariul ce va rezulta din introducerea celorlalte sporuri.

În speță, nu există absolut nici o convenție care să ateste introducerea sporului de vechime în salariu, dimpotrivă există convenții care arată contrariul și pe care instanța de fond le-a înlăturat fără argumente iar mențiunea că sporul de vechime face parte din brutul impozabil este total nepotrivită din moment ce orice venit salarial face parte din brutul impozabil (salariații nu sunt scutiți de impozit pentru sumele de bani reprezentând spor de vechime).

Așa cum au arătat, prezenta acțiune este întemeiată pe dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă pe R. Chimie și Petrochimie care se aplică pârâtei cuprinsă în mod expres în anexa la acest contract și care a fost prelungit până la 31.07.2013 conform adresei nr._/691/DDS/17.05._ (pârâta arătând că nu i se aplică acesta întrucât a notificat în acest sens, evident urmând să se înlăture această susținere întrucât încetarea aplicabilității unui CCM pe ramură se poate face doar în urma unei hotărâri judecătorești). Având în vedere că la data negocierii CCM pe unitate acest CCM pe ramură era în vigoare, CCM pe unitate trebuia să prevadă cel puțin aceste drepturi minime din contractul încheiat la nivel superior, astfel că cel puțin până la expirarea CCM pe unitate (în speță 2015) acest spor de vechime trebuie acordat.

Prin întâmpinare, intimata pârâtă a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că sporul de vechime a fost inclus în salariul de bază în anul 2001 pentru salariații angajați la acea dată în cadrul R. Rafinare Complex Petromidia și R. Rafinare Rafinăria V. S.A., iar pentru societățile din cadrul grupului R. la care au fost angajați ulterior s-a stabilit salariul de încadrare în aceleași condiții, astfel confirmat și de partenerii sociali de la nivelul societăților din cadrul grupului. Algoritmul de calcul al salariilor aplicabil în anul 2001 a rămas aplicabil și după transmiterea calității de angajator pentru toți angajații din cadrul grupului R., indiferent de momentul angajării.

Succesiunea în timp a convențiilor intervenite între partenerii sociali concretizate prin actul adițional nr. 10/2001 și procesul-verbal din 29.03.2001, precum și emiterea Ordinului nr. 98/2.04.2001 reflectă că s-a urmărit instituirea unui sistem unitar de salarizare aplicabil începând de la 1.02.2001. Algoritmul de calcul al salariului net a fost adus la cunoștința salariaților în anul 2001 prin intermediul înscrisului intitulat „ghidul angajatului”, reflectându-se în carnetele de muncă și în fluturașii de salariu. Forma scrisă a contractului de muncă în anul 2001 era o condiție ad probationem, înțelegerea părților în sensul introducerii sporului de vechime în salariul de bază rezultând din mai multe mijloace de probă, fiind confirmată de contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate și de raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, ca și de concluziile experților contabili din dosare similare aflate pe rolul Tribunalului C.. De asemenea, înțelegerea este confirmată de procesul-verbal al adunării generale din 28.02.2002 a Sindicatului L. Petrochimistul, procesul-verbal al adunării generale prin care „s-a informat consiliul sindicatului că sporul de vechime se va introduce la toți salariații în salariul de bază indiferent de vechimea în muncă, la valoarea de 25%”, răspunsurile la interogatoriu ale Sindicatului L. Petrochimistul formulate în dosare similare.

Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii chimie și petrochimie pe anii 2010 – 2012 nu a fost niciodată aplicabil la nivelul intimatei, iar contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 și-a încetat valabilitatea la 29.12.2010.

Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, de probele administrate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată ca apelul este nefondat.

Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că la nivelul S.C. Petromidia S.A. a fost aplicabil contractul colectiv de muncă înregistrat la D.P.M.O.S. C. sub nr. 288/30.12.1997, modificat prin actul adițional nr. 10 înregistrat la Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială C. sub nr. 2807/02.04.2001.

La art. 10 din acest act adițional, s-a prevăzut modificarea art. 42 din fostul CCM, în sensul includerii în salariu, cu începere din data de 01.02.2001, a sporurilor pentru condiții deosebite de muncă, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă, pentru condiții periculoase de muncă, pentru condiții nocive de muncă și pentru condiții penibile de muncă, enumerate la art. 48 alin. 2 lit. a-d din contractul colectiv de muncă.

În art. 66 alin. 3 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de R. Chimie Petrochimie aplicabil în perioada pentru care sunt pretinse drepturile salariale, se arată că sporul de vechime în muncă este de minim 5% pentru 3 ani vechime și maxim 25% pentru o vechime de 20 de ani, urmând a fi negociat la nivelul angajatorului „acolo unde nu au fost introduse în salariu”.

Așadar, acest text din contractul colectiv de muncă avea în vedere și recunoștea situațiile în care, anterior aplicării sale chiar, sporul de vechime a fost introdus în salariu potrivit sistemului de salarizare existent la nivelul angajatorului.

În cazul reclamanților proveniți de la S.C. Petromidia S.A. se poate vorbi despre păstrarea tuturor drepturilor inițial stabilite cu angajatorul și ulterior divizării acestei societăți, chiar și în cazul în care a intervenit încheierea unor noi contracte individuale de muncă, în baza cărora acești reclamanți au devenit salariați ai societății pârâte.

Contrar susținerilor apelanților, pârâta S.C. R. Q. Control S.R.L. este parte a așa-numitului G. R., constituit ca urmare a divizării fostei S.C. Petromidia S.A., devenită ulterior S.C. R. Rafinare- (Anexa 1 la Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de R. Chimie Petrochimie aplicabil, între societățile căreia contractul colectiv de muncă îi este aplicabil).

Potrivit dispozițiilor art. 241 (1) lit. c) din Codul Muncii (în forma anterioară republicării, aplicabilă în cauză) clauzele din contractele colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă. Aceleași prevederi erau cuprinse și în art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 130/1996 (în vigoare și aplicabilă în perioada relevantă).

În acest sens, Curtea Constituțională, examinând constituționalitatea art. art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, statuând prin Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004 și 511/2006 că textele de lege criticate sunt constituționale, în motivare reținând, între altele, că „reprezentativitatea de care se bucură organizațiile sindicale și patronale, datorită numărului de membri stabilit prin lege, le îndreptățește pe acestea să negocieze și să încheie contractele colective de muncă la nivelurile respective, ale căror clauze, referitoare la drepturile minimale, să fie obligatorii la încheierea contractelor colective de muncă la niveluri inferioare, indiferent dacă părțile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu, la organizațiile de la nivelul superior”.

Așadar, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unei ramuri nu se aplica doar angajatorilor care au participat la încheierea lui ci tuturor angajatorilor care desfășurau o anumită activitate, chiar dacă nu au fost reprezentați la negocierea și semnarea contractului colectiv respectiv.

Reținând aplicabilitatea acestui contract colectiv de muncă, instanța a analizat dacă sporul de vechime a fost introdus în salariu, de vreme ce acordarea lui era condiționată de art. 66 alin. 3 din CCM începând cu luna februarie 2001, când o parte dintre reclamanți erau salariații R. Rafinare – Complex Petromidia S.A., succesoare a S.C. Petromidia S.A., ulterior transferați la societatea intimată.

Prin protocolul din 01.07.2004 încheiat între S.C. R. Q. Control S.R.L. și S. L. Petrochimistul, înregistrat la Direcția pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială C. sub nr. 5450/21.07.2004, s-a convenit ca salariații societății pârâte să beneficieze în continuare de prevederile contractului colectiv de muncă al S.C. R. Rafinare S.A., fosta S.C. Petromidia S.A. de unde au fost preluați.

Prin acest protocol s-a stabilit că salariații transferați vor beneficia în continuare de prevederile contractului colectiv de muncă, deci raporturile lor de muncă au continuat în raport cu vechiul angajator în condițiile stabilite inițial.

Aceste aspecte sunt relevante pentru situația sistemului de salarizare existent la nivelul societății pârâte chiar dacă apelanții au fost angajați ulterior.

Astfel, la nivelul R. Rafinare – Complex Petromidia S.A. a fost încheiat actul adițional nr. 10/2001 la contractul colectiv de muncă, înregistrat sub nr. 5624/30.03.2001, prin care s-a stabilit introducerea în salariul de bază, începând de la 01.02.2001, sporului pentru condiții deosebite, a sporului de 35% pentru șoferi și a contravalorii unui ajutor social. Totodată, s-a convenit ca, „pentru finalizarea negocierii procentuale a salariilor pe anul 2001, părțile stabilesc de comun acord reluarea negocierilor începând cu 01.08.2001”.

Potrivit unui proces-verbal din 29.03.2001 încheiat între reprezentanții Sindicatului Petrochimistul și reprezentanții societății, a fost convenit ca modul de calcul al venitului care se consolidează în dolari să fie următorul: „salariul vechi negociat plus sporul de pericol plus sporul de muncă grea plus suma brută a benzinei pentru o sumă netă de 1.015.000 lei, suma rezultată va fi noul salariu negociat, la care se aplică următoarele sporuri: de vechime, de noapte și pentru sâmbete și duminici lucrate. La suma rezultată de aplică impozitul și rezultă netul consolidat în dolari în fiecare lună.”

Prin ordinul nr. 98/02.04.2001, directorul general executiv al societății, având în vedere procesul-verbal din 29.03.2001, a dispus ca, începând de la 01.02.2001, salariile personalului să se modifice conform Anexei 1, în care s-a stabilit salariul fiecărui salariat.

În raportul de expertiză contabilă efectuat în fața primei instanțe s-a arătat de către expertul desemnat că, începând cu luna februarie 2001, în cadrul R. Q. Control S.R.L. „sporul de vechime a fost introdus în brutul salariaților în procent maximal de 25% aplicat la salariul e bază, indiferent de vechimea avuta pentru reclamanți”.

Pârâta a depus un document intitulat „Ghidul angajatului privitor la noul sistem de salarizare”, în care se prezintă grafic algoritmul de calcul al salariului net, exemplare diferite fiind întocmite individual pentru salariații care atunci erau salariați ai S.C. R. Rafinare – Complex Petromidia S.A., semnate de aceștia cu mențiunea „am luat la cunoștință și am înțeles modul de calcul”.

Prin urmare, începând cu luna februarie 2001, salariile personalului . Petromidia SA au fost majorate semnificativ prin ordinul nr. 98/02.04.2001 al directorului general executiv al societății iar faptul că la includerea sporului de vechime în salariul de bază s-a utilizat procentul maxim de 25%, indiferent de vechimea fiecărui salariat, nu este de natură să infirme concluzia includerii sporului în salariu, întrucât angajatorul nu era obligat să acorde salariaților cu vechime mai mică un spor neapărat mai mic decât cel cuvenit salariaților cu vechime mai mare, acesta putând opta pentru realizarea în acest mod a unei majorări salariale corespunzătoare diferenței procentuale și, totodată, pentru egalizarea drepturilor salariale în funcție de criteriul muncii prestate, respectiv a complexității și utilității acesteia și a nivelului de pregătire profesională necesar desfășurării ei.

Totodată, art. 66 alin. 3 din Contractul Colectiv de munca la Nivel de Ramura Chimie Petrochimie prevedea limita minimă și cea maximă a sporului de vechime stabilind că în concret procentul va fi negociat. De vreme ce organizația sindicală nu a procedat la o astfel de negociere se poate de asemenea prezuma că aceasta a înțeles că nu se pune problema unei astfel de negocieri întrucât angajatorul nu se afla în prima ipoteză a textului contractual ci în cea de a doua, respectiv se stabilise anterior includerea în salariu a sporului de vechime.

Ca efect al emiterii ordinului nr. 98/2001, a fost instituit un sistem de salarizare unitar care s-a păstrat și la nivelul societății intimate atât în privința salariaților transferați de la S.C. R. Rafinare – Complex Petromidia S.A., cât și în privința salariaților angajați ulterior, ale căror salarii s-au stabilit după aceleași coordonate. Reclamanții angajați ulterior anului 2001 nu au susținut că salariile lor sunt mai mici cu 25% decât ale salariaților care erau angajați în anul 2001 la S.C. R. Rafinare – Complex Petromidia S.A. și ulterior au fost transferați la societatea intimată, respectiv că, spre deosebire de aceia care au sporul de vechime inclus în salariu încă din anul 2001 (ceea ce s-a dovedit în cauza de față), noii angajați ar avea un salariu de bază mai mic cu cuantumul corespunzător sporului de vechime. Prin urmare, sporul de vechime este inclus atât în salariul reclamanților care lucrau în aprilie 2001 la S.C. R. Rafinare – Complex Petromidia S.A., cât și în salariul reclamanților angajați ulterior la societatea intimată.

Având în vedere ca, reclamanții nu erau îndreptățiți la beneficiul unui spor de vechime aplicat și calculat în mod distinct în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamanților ca nefondată, soluție ce va fi menținută și de instanța de control judiciar prin respingerea apelului conform art. 480 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți B. M., P. A., D. M., B. S., P. C., I. A., M.–G. NURGHIHAN, R. R., F. C., B. G., C. E., S. V., S. A., M. G., S. I., S. N., S. G. E., B. C. M., R. I., D. I., I. M., G. M., M. (D.) C., P. (M.) E. L., T. G., D. A., M. R., B. D., M. E., I. A., F. I. P., S. V., V. E., S. (M.) R. și A. J., toți cu domiciliul procesual ales în O., ., județul C., la Cabinet de Avocat P. F., împotriva sentinței civile nr. 1161 din 03 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți R. Q. CONTROL S.R.L., cu sediul în Năvodari, ., Pavilion Administrativ, ., județul C. șiS. L. PETROCHIMISTUL, cu sediul în Midia-Năvodari, ., județul C. și intimații reclamanți A. F., C. E., I. M., S. A., G. M. A., R. M., P. C., N. D., P. E., G. D., M. I., E. N., R. A., N. M., C. V., B. M. D., M. A., P. L., F. M., P. A., Z. I., C. C., S. L., D. R., P. I., S. G., F. M., T. M., R. M., B. G., S. M., I. E., N. M., G. E., P. B. O., C. C., S. D., R. I., R. (S.) F., P. G., F. I. P., M. R., T. I., A. M., T. A., D. I. C., M. R., G. A., L. I. M., Ș. M., S. C., P. F., R. C., NEGHINIȚĂ I., B. G., VIȘEN I., A. M., G. D., N. M., C. M., I. E., B. I., I. P., L. A., V. E., C. A. și E. V., toți cu domiciliul procesual ales în O., ., județul C., la Cabinet de Avocat P. F., ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 09 decembrie 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

M. B. J. Z.

GREFIER

M. D.

Red.hot.jud.fond A.C.

Tehnored.dec.jud.apel M.B./08.01.2016/6 exp.

← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 637/2015....		Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 478/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 505/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 506/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Acţiune în răspundere patrimonială. Decizia nr. 635/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 637/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 478/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 406/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA