Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 400/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 400/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 8564/63/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 400
Ședința publică de la 25 Februarie 2014
Președinte: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea recursului formulat de contestatorul N. M. D. împotriva sentinței civile nr. 4676/06.09.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. S. DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că prin încheierea de ședință din data de 29.01.2013, judecarea cauzei a fost suspendată în baza dispozițiilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților și că, potrivit referatului întocmit de grefă, la data de 03.02.2014 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;
Instanța a invocat din oficiu excepția perimării recursului formulat în cauză, potrivit dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă, având în vedere că de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a trecut mai mult de un an din vina exclusivă a părților, și a trecut la deliberări asupra excepției.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 4676/06.09.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, s-a respins acțiunea formulată de contestatorul N. M. -D., în contradictoriu cu intimata C. S. de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, București, ca fiind prematur introdusă .
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a formulat prezenta contestație judiciară împotriva deciziei nr._/07 12 2011 privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1/2011 emisă de intimat .
Din datele aflate la dosarul cauzei rezultă că reclamantul a formulat în prealabil contestație împotriva deciziei de revizuire dată în baza OUG nr.1/2011 pe care a adresat-o Comisiei de Contestații din cadrul MAp.N, însă nu s-a emis hotărârea privind modul de soluționare a contestației prealabile adresată acestei comisii.
În aceste condiții, asupra excepțiilor invocate de intimată prin întâmpinare a căror analiză se impune cu prioritate, în raport de art.137 alin 1 Cpciv, instanța a constatat următoarele:
Excepția inadmisibilității formulării acțiunii este neîntemeiată, întrucât, deși în cauza pendinte contestatorul a contestat decizia de revizuire a pensiei, acesta a contestat-o în prealabil la Comisia de Contestații și, prin urmare a înțeles să parcurgă procedura prealabilă obligatorie reglementată de L 263/2010.
Acesta este sensul art. 149 alin 2 din L263/2010, inadmisibilitatea intervenind în situația în care nu s-a uzat de procedura prealabilă, nu și atunci când această procedură este în curs de desfășurare.
Prin urmare, instanța a respins excepția inadmisibilității.
Cu privire la excepția prematurității, din datele aflate la dosarul cauzei rezultă că nu s-a emis hotărârea privind modul de soluționare a contestației prealabile adresată acestei comisii, iar contestatorul nu a așteptat finalizarea procedurii prin hotărârea Comisiei de Contestații pentru a o contesta pe aceasta în instanță.
În conformitate cu prevederile art. 149 alin 1 din Legea 263/2010, împotriva deciziei de pensie se poate formula contestație la Comisia Centrală de Contestații, iar potrivit art.151 din lege, împotriva hotărârii acestei comisii pensionarul se poate adresa instanței de judecată.
După cum se poate observa, această nouă reglementare prevede o procedură administrativă prealabilă, obligatorie.
În cauză, contestatorul a contestat decizia de pensie direct la instanța de judecată, cu toate că acesta a formulat contestație în conformitate cu dispozițiile legale la Comisia de Contestații din cadrul M .> Fără să aștepte hotărârea acestei Comisii, a procedat la contestarea direct în instanță, deși dreptul său de contestare în instanță astfel cum este conferit de lege se naște ulterior comunicării hotărârii Comisiei Centrale de Contestații și numai împotriva acestei hotărâri.
Întrucât instanța de judecată are abilitarea legală de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor Comisiei Centrale de Contestații, iar în speță o asemenea hotărâre nu a fost dată și nici contestată, excepția de prematuritate invocată de pârâtă apare ca fiind întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii .
Într-o astfel de situație în care legea condiționează accesul la justiție de parcurgerea unei proceduri prealabile, nu se poate susține cu temei ca în lipsa precizării unei sancțiuni pentru eludarea acesteia, instanțele sunt îndreptățite să soluționeze în mod direct contestațiile cu care au fost investite, nefiind necesar ca legiuitorul să precizeze în mod expres acest fapt câtă vreme stabilește cu caracter obligatoriu etapele pe care partea care se consideră îndreptățită să obțină un beneficiu trebuie să le parcurgă iar sancțiunea derivă tocmai din neurmarea acestei proceduri.
O astfel de soluție nu este în contradicție nici cu prevederile art.6 din CEDO, practica acestei Curți fiind în mod constant în sensul că prevederea unei proceduri administrative prealabile nu semnifică negarea accesului la justiție cât timp partea are deschisă calea unui recurs efectiv la instanță, după cum nu este în contradicție nici cu art.21 din Constituția României, pentru aceleași considerente, în acest sens fiind și prevederile art.153 din Legea nr.263/2010, potrivit cărora tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind Hotărârile Comisiei Centrale de Contestații si Comisiile care funcționează în cadrul M.. SRI privind deciziile de pensii.
Pentru considerentele mai sus expuse instanța a respins acțiunea ca fiind prematur introdusă .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul N. M. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea punctului său de vedere a invocat prevederile art.153 lit.g din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit căruia, tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind modul de stabilire și plată a pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale.
Procedura administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional instituită prin art.149 din Legea nr.263/2010 nu prevede nicio sancțiune în situația neparcugerii ei și nici nu înlătură analiza și controlul din partea instanței de judecată a deciziei de pensie emisă de C. S. de Pensii a M.. cererea de chemare în judecată nu poate fi apreciată ca prematură numai pe considerentul înscris la art.153 lit.d din același act normativ.
Un alt argument în susținerea punctului său de vedere este că acțiunea sa a fost introdusă după expirarea termenului de 45 zile prevăzut de Legea nr.263/2010.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond .
În drept și-a întemeiat recursul pe prevederile art.3041 Cod procedură civilă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că recursul declarat s-a perimat, având în vedere că că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 29 ianuarie 2013, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părților.
În conformitate cu dispozițiile art. 248 Cod pr. civ., orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. Civ., perimarea se poate constata și din oficiu.
Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, instanța, în baza art.248 și urm. Cod procedură civilă, urmează a constata perimat recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de contestatorul N. M. D. împotriva sentinței civile nr. 4676/06.09.2012, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. S. DE PENSII A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2014.
Președinte, L. M. L. | Judecător, N. D. | Judecător, Florența C. C. |
Grefier, A. P. |
Red.jud.Fl.C.C.
Tehn.mC/2 ex.
Data red.05.03.2014
j.f. G.S.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 1440/2014.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 3619/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
