Obligaţie de a face. Decizia nr. 3619/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3619/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 12855/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3619
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. M.
Judecător - E. S.
Grefier - V. R.
x.x.x
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 17 septembrie 2014, privind judecarea apelului declarat de pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. cu sediul în C., ..14 și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – C. C. DE CONTESTAȚII, cu sediul în Bucuresti, . sector 2 împotriva sentinței civile nr. 1526 din 20 martie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator D. NICUȘOR,domiciliat în ., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părtilor au avut loc în ședința publică de la data de 17 septembrie 2014, au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării de la acea dată, când instanța, potrivit dispozițiilor art. 396 N.C.P.C. a amânat pronunțarea în cauză pentru data de 1 octombrie 2014.
În urma deliberărilor:
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1526 din 20 martie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, s-a luat act că intimata C. Județeana de Pensii D. renunță la invocarea excepției prematurității din întâmpinare.
S-a respins excepția inadmisibilității parțiale invocata de intimata C. Județeana de Pensii D. in întâmpinare.
S-a admis contestația formulată și completată de contestatorul D. Nicușor, în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. și C. C. DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE, București.
S-a dispus anularea hotărârii 6525/09.12.2013 emisă de C. C. de Contestații de pe lângă C. Națională de Pensii Publice și a Deciziei_/16.05.2013 emisă de C. Județeană de Pensii D..
A fost obligată intimata C. Județeana de Pensii D. să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a stagiilor de cotizare din perioadele: 01.06._71, 28.09._99, ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, 06.06._75, perioada satisfacerii stagiului militar, precum și sporul de gestiune din adeverința 458/2006 eliberată de ..
S-a luat act că s-a renunțat la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Centrale de Contestații de pe lângă C. Națională de Pensii Publice să soluționeze contestația nr._/27.05.2013.
Au fost obligate intimatele la 300 lei, onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia de pensie nr._/2006, contestatorului D. Nicușor i-au fost stabilite drepturile de pensie pentru invaliditate, luându-se în calcul un stagiu complet de cotizare din care 23 de ani, 2 luni și 3 zile ca fiind realizați în grupa a II-a de muncă.
Pin cererea înregistrată la intimata C. Județeană de Pensii D. sub nr_/27.05.2013 a solicitat trecerea sa de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare prin luarea în calcul a perioadelor 1.06.1971 – 30.11.1971 și 28.09.1975 – 19.02.1999 ca fiind lucrate în condiții de grupa a II-a de muncă, perioada 6.06.1973 – 12.10.1975 – stagiu asimilat pentru serviciul militar și de asemenea sporul de gestiune din adeverință nr 458/2006.
Pin decizia nr._/16.05.2013 pe considerentul că nu i se mai pot valorifica acestei decizii, întrucât temeiul legal este incomplet.
Potrivit art.248 cod procedură civilă, instanța a soluționat mai întâi excepția inadmisibilității parțiale a formulării contestației invocate de intimata C. Județeană de Pensii D. pe care a respins-o cu următoarea motivare:
Art.149 din Legea nr.263/2010 a stabilit că (1) Deciziile de pensie emise de Casele Teritoriale de pensii și Casele sectoriale pot fi contestate,în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.
(2) Procedura de evaluare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura administrativă prealabilă,obligatorie, fără caracter jurisdicțional".
Contestatorul D. Nicușor a făcut dovada parcurgerii acestei proceduri,iar împrejurarea că a contestat parțial decizia nr._/16.05.2013 nu este de natură să implice admiterea acestei excepții.
Pe fondul cauzei instanța a reținut următoarele:
" Pensia pentru limita de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiția privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate,după caz, prevăzute de prezenta lege "( art.52 din Legea nr.263/2010)
Beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, conform tabelului din art.55 alin 1 lit.a și b.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr.5 ( art 53 din Legea nr. 263/2010).
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei și atingerea lui se realizează în aceleași condiții de eșalonare arătate mai sus.
Art.158 și 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii au menționat:
Art.158(1) perioadele pentru vechimea în muncă realizate în grupele I și II de muncă până la data de 1.04.2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art.30 alin 1, sunt încadrate în condiții speciale.
(2) Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și sau II de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie".
Din documentele depuse de contestatorul D. Nicușor, dar și din înscrisurile luate în considerare de intimata C. Județeană de Pensii D., rezultă că acesta a dovedit perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, iar apărarea formulată de C. Județeană de Pensii D. nu are justificare, întrucât temeiul legal îl constituie Ordinele 50 și 125/1990, atestate și de copiile de pe adresele 96/12.04.1996 și 5782/5.07.1981.
Este nejustificată atitudinea intimatei C. Județeană de Pensii D. care la stabilirea pensiei de invaliditate a contestatorului i-a luat în calcul aceste perioade ca apoi să revină numai pe considerentul că nu există temei legal, deși cunoștea care sunt dispozițiile legale aplicabil, iar actele mai sus menționate nu fuseseră înlăturate printr-o procedură a falsului.
In ceea ce privește perioada stagiului militar înscrisul depus de contestator confirmă cu certitudine că acesta s-a realizat în perioada 6.06.1973 – 11.10.1975, astfel încât instanța a dispus luarea lui în considerare și să înlăture intimatei și această apărare.
Soluția este identică și cu privire la sporul de gestiune stabilit prin adeverința 458/2006 eliberată de . stagiul de cotizare din adeverințele nr.7 și 8/25.01.2011 eliberate de Cabinetul de insolvență M. B. pentru REUT SA C. care este deținătoarea arhivei angajatorului.
Împrejurarea că documentele referitoare la stagiile de cotizare nu au fost predate pe bază de contract unor operatori economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice nu este de natură să ducă la concluzia eliminării lor, ele făcând dovada până la înscrierea în fals.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța a constatat întemeiată contestația formulată, și completată, a admis și a anulat atât decizia_/16.05.2013 emisă de C. Județeană de Pensii D. cât și Hotărârea nr.6525/19.12.2013 a Comisiei Centrale de Contestații de pe lângă C. Națională de Pensii publice, care reia în situația de respingere aceleași argumente ca și C. Județeană de Pensii D..
S-a obligat intimata C. Județeană de Pensii D. să-i emită o nouă decizie cu luarea în calcul a tuturor stagiilor și veniturilor din contestație.
S-a luat act că s-a renunțat la primul capăt de cerere privind obligarea intimatei C. centrală de Contestații de pe lângă C. Națională de Pensii Publice.
In temeiul art.453 cod procedură civilă, intimatele au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C. Județeană de Pensii D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și a formulat totodată critici pe fondul cauzei.
Cât privește excepția inadmisibilității din punctul de vedere al contestării deciziei nr._/16.05.2013, aceasta este întemeiată susține pârâta, pentru că perioada 06.06.1973 – 12.10.1975 ca stagiu asimilat (serviciu militar în termen) și a sporului de gestiune atestat prin adeverința nr.458/2006 emisă de ., întrucât aceste aspecte nu au făcut obiectul contestației soluționate de C. centrală de contestații prin Hotărârea nr.6525/09.12.2013.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta susține că nu poate fi primită motivarea instanței de fond în ceea ce privește luarea în calcul a stagiilor de cotizare din perioadele 01.06.1971 – 30.11.1971, 28.09.1975 – 19.02.1999, ca fiind lucrate în grupa a-II-a de muncă, deoarece documentele avute în vedere de instanță la valorificarea acestei perioade sunt întocmite prin încălcarea unor prevederi legale (adeverința nr.8/2011 emisă de Cabinetul de Insolvență M. B. pentru .), iar pentru altele s-au invocat argumentele următoare:
La determinarea stagiului de cotizare realizat în grupa a –II-a de muncă nu au fost valorificate perioadele atestate prin adeverințele nr.508/1999 eliberată de ./1999 eliberată de ., nr._/1994 eliberată de ., și în înscrisul de la poz.37 din carnetul de muncă întrucât temeiul legal de încadrare este incomplet precizat, nefiind precizate poziția și anexa la ordinul 50/1990 unde se regăsește această activitate.
Pârâta precizează de asemenea că nu a valorificat adeverința nrf-.8/25.01.2011, eliberată de . prin Cabinetul individual de insolvență M. B. deoarece societatea emitentă a fost radiată din data de 03.02.2009 și nu a făcut dovada că deține avizul Arhivelor Naționale.
Apelanta pârâtă face trimitere la art.181, art.12 și 23 din Legea nr.16/1996, legea Arhivelor Naționale, concluzionând că potrivit acestor dispoziții legale creatorii sau/și deținătorii de documente, persoane juridice ,și-au schimbat regimul de proprietate și/sau și-au modificat obiectul de activitate, precum și noii proprietari care preiau patrimoniul pot elibera adeverințe în situația în care depun la Casele teritoriale de pensii actul prin care și-au modificat obiectul de activitate sau protocolul în baza căruia s-a preluat patrimoniul, precum și avizul Arhivelor Naționale sau al Direcțiilor județene al Arhivelor Naționale în acest sens.
Pârâta învederează faptul că nu pot fi primite susținerile contestatorului referitoare la Legea nr.85/2996 întrucât societatea pentru care s-a eliberat adeverința fost radiată din 2009 și nu mai există competențe legale ulterioare radierii.
În ceea ce privește valoarea probantă a actelor existente în dosarul de pensie, pârâta susține că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, exemplificând în acest sens hotărâri ale Curții Supreme de Justiție, în care s-a reținut că în condițiile în care funcțiile ocupate nu figurează printre funcțiile sau profesiile care în sensul HG 1993/1990 și Ordinului nr.50/1990 conferă personalului salariat dreptul la încadrarea în grupa a II-a de muncă cu consecința pensionării înainte de limita de vârstă, nominalizarea făcută de angajator prin hotărâre a Consiliului de administrație contravine reglementărilor legale în vigoare și nu poate constitui temei pentru pensionare cu reducerea vârstei standard de pensionare (decizia nr.755/2000 Curtea Supremă – Secția C. Administrativ).
Totodată, în ceea ce privește valoarea probantă a celorlalte documente depuse de contestator (scrisoarea nr.5782/05.097.1991 și scrisoarea nr.96/12.04.1993), în opinia pârâtei acestea au fost supraevaluate întrucât nu este vorba de o listă nominală a persoanelor prevăzute în grupa a-II-a așa cum prevedeau dispoz.art.6 din Ordinul nr.50/1990 ci de o listă a locurilor de muncă încadrate în condiții superioare de muncă, în aceste acte făcându-se vorbire că se pot încadra în grupa a II-a de muncă respectivele activități, neexistând dovada acestei încadrări a contestatorului.
Greșit s-a valorificat perioada 06.06.1973 – 12.10.1975 ca stagiu militar, ignorându-se faptul că livretul militar prezintă nu numai modificări ci și data contradictorii în ceea ce privește data de încorporare cât și în ceea ce privește durata serviciului militar astfel cum este prevăzută de art.31 din Legea nr.14/1972.
În ceea ce privește valorificarea sporului de gestiune atestat prin adeverința 458/2006, în mod greșit s-a dispus de instanță obligarea pârâtei să-l aibă în vedere la stabilirea dreptului de pensie, întrucât temeiul acordării acestuia nu este corect.
În cauză pârâtul formulează întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
Apelul este fondat.
Prin decizia de pensie nr._/2006, emisă de C. Județeană de Pensii D., contestatorului i-au fost stabilite drepturile de pensie pentru invaliditate, luându-se în calcul un stagiu complet de cotizare de 23 ani, 2 luni și 3 zile ca fiind realizați în grupa a II-a de muncă.
La data de 27.05.2013, prin cererea nr._ contestatorul a solicitat trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare prin luarea în calcul a perioadelor 01.06.1971 – 30.11.1971 și 28.09.1975 – 19.02.1999 ca fiind lucrate în condiții de grupa a II-a de muncă, perioada 06.06.2973 – 12.10.1975 stagiu asimilat pentru serviciul militar și de asemenea sporul de gestiune din adeverința 458/2006.
Prin decizia nr._/6 mai 2013 emisă de C. Județeană de Pensii D. s-a respins cererea de pensionare a contestatorului, născut la 18.02.1953 cu motivarea că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare, că perioada 03.06.1973 – 12.10.1975 nu se valorifică ca stagiu militar deoarece livretul militar prezintă modificări, sporul de gestiune din adeverința 458/2006 nu se valorifică întrucât temeiul legal este incorect, adeverințele 7,8 /2011 eliberate de . valorifică deoarece societatea este radiată din 2009.
Contestatorul a formulat contestație împotriva acestei decizii, iar prin precizarea la acțiune (fila 41 fond), a contestat și Hotărârea nr.6525/09.12.2013 a Comisiei Centrale de Contestații, prin care i s-a respins contestația formulată împotriva deciziei_/16.05.2013.
Tribunalul a fost investit cu soluționarea contestației formulate atât împotriva împotriva deciziei de pensioare nr._/16 mai 2013, cât și împotriva Hotărârii nr.6525/2013 emisă de C. C. de Contestații, soluția tribunalului fiind de admitere a contestației.
În motivele de apel pârâta a invocat excepția inadmisibilității din punctul de vedere al contestării deciziei_/16.05.2013 pentru nevalorificarea perioadei 06.06.1973 – 12.10.1975 ca stagiu asimilat (serviciu militar), și a sporului de gestiune atestat prin adeverința 458/2006 emisă de . întrucât aceste aspecte nu au făcut obiectul contestației soluționate prin Hotărârea Comisiei Centrale de Contestații.
Curtea respinge ca neîntemeiată această excepție din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.149 alin. l din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, deciziile de pensie emise de casele de pensii pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de Contestații, aceasta reprezentând procedura administrativă prealabilă, obligatorie.
Această contestație a fost înaintată spre soluționare, împreună cu dosarul de pensie în original, la C. C. de Contestații din cadrul CNPP care a pronunțare Hotărârea nr.6525/09.12.2013.
Potrivit dispozițiilor Ordinului nr.l453/02.05.2011, ANEXA 1 - REGULAMENT privind organizarea, funcționarea și structura Comisiei centrale de contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice:
ART. 13
(1) C. soluționează contestațiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie.
(2) La soluționarea contestațiilor, comisia verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii contestate de către titulari și urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale în vigoare, precum și stabilirea corectă a drepturilor de pensie.
Deci, C. C. de Contestații este obligată să verifice toate aspectele menționate în cererea adresată Casei Județene de Pensii D., adică și cele două aspecte învederate de apelantă în motivele de apel, chiar dacă nu au fost solicitate prin cererea adresată Comisiei Centrale de Contestații din C. Casei Naționale de Pensii Publice.
Este întemeiată însă critica pârâtei apelante privind interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind procedura stabilirii și încadrării în grupa a II-a a perioadelor menționate în înscrisurile prezentate, și urmează a fi reținută, respectiv valorificarea greșită de tribunal în grupa a II-a de muncă a perioadelor menționate în adeverința 508/1999 eliberată de ., nr.464/1999 eliberată de ., nr._/1994 eliberată de . și înscrisul de la poz.37 din carnetul de muncă.
Pentru luarea în calcul a grupei superioare de muncă, asiguratul sau pensionarul trebuie să prezinte casei teritoriale de pensii unde se află dosarul de pensie, carnetul de muncă ori adeverința eliberată de unitatea la care a lucrat care să ateste că a desfășurat activitatea în grupă superioară de muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Solicitarea de valorificare a adeverințelor menționate de contestator, respectarea cerințelor legale de valabilitate a acestora va fi verificată din perspectiva dispozițiilor Legii 263/2010 ( în vigoare începând cu 01.01.2011) si HG 257/2011 ce aprobă normele de aplicare a acestei legi.
Potrivit art. 126 al.1 din Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, adeverințele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr.14, numai pe baza documentelor verificabile, aflate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor legali de arhive.
Alineatul 2 al textului prevede că adeverințele nevalorificate la stabilirea și/ sau recalcularea pensiilor, întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului Ministrului Muncii nr. 590/2008, prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele I și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile legale de valabilitate, chiar dacă nu sunt conforme cu modelul prevăzut la alin.(1).
Din conținutul acestor dispoziții rezultă că, în acele situații în care asiguratul sau pensionarul deține o adeverință nevalorificată, emisă înainte de septembrie 2008, nu există obligativitatea de a întreprinde demersuri pentru eliberarea unei noi adeverințe care să respecte strict formal modelul din anexa 14 la HG 257/2011, actul putând fi primit cu condiția ca, pe fond să conțină aceleași elemente (date de identificare a solicitantului, denumirea angajatorului, durata contractului de muncă, meseria, grupa de muncă, perioada și procentul lucrat în grupă, actul de nominalizare, temeiul juridic al încadrării în grupă, semnătură emitent, etc ).
Adeverințele în discuție, respectiv 464 /1999 emisă de ., 508/1999 emisă de .,_/1994 emisă de ., nu respectă cerințele prevăzute imperativ de normele legale anterior evocate, din conținutul acestora lipsind actul administrativ de nominalizare al unității, precum și poziția, anexa din temeiul juridic al încadrării, astfel că nu pot fi valorificate.
În mod greșit a fost valorificată adeverința nr.8/2011 emisă de ., prin Cabinet Individual de Insolvență M. B., deoarece aceasta nu conține elementele menționate în modelul din anexa 14 prevăzută de HG 257/2011, respectiv actul administrativ de nominalizare și temeiul juridic al încadrării în grupe. Această adeverință este analizată în raport de normele de aplicare a Legii 263/2010, fiindcă a fost emisă în 2011, mai mult, un alt argument pentru care nu poate fi valorificată este faptul că la data emiterii acesteia societatea emitentă era radiată din registrul comerțului.
Cât privește valorificarea înscrierilor din carnetul de muncă privitoare la perioadele ce se încadrează în grupele I și II de muncă, aceasta se face sub condiția respectării metodologiei de completare a carnetului de muncă prevăzută de art.15 din Ordinul nr.50/1990 și Ordinul 136/1976, în sensul de a fi indicate locul și grupa de muncă, punctul din tabelul anexă la ordinul Ministrului Muncii și Sănătății la care figurează acest loc, timpul cât cel în cauză s-a aflat în această situație în raport cu programul de lucru, mențiuni ce nu se regăsesc în poz.37 din carnetul de muncă, astfel că perioada menționată la această poziție nu poate fi valorificată în grupa a II-a.
Sunt întemeiate și criticile pârâtei privind valorificarea greșită a sporului de gestiune menționate în adeverința nr.458/2006, emisă de . și a perioadei 06.06.1973 – 12.10.1975, în care contestatorul a făcut stagiul militar și urmează a fi reținute.
În anexa 15 la Normele de aplicare a Legii 263/2010, respectiv HG 257/2010, sunt prevăzute sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuție tarifară care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2011 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, sporul de gestiune nefiind prevăzut în această anexă, astfel că în mod greșit a fost valorificat la stabilirea pensiei.
Curtea apreciază că în mod greșit a fost valorificată la pensie perioada în care contestatorul a efectuat serviciul militar, întrucât verificând copia livretului militar depus la fila 59 dosar, se constată că acesta prezintă modificări, ștampila este neclară, totodată lipsește denumirea unității în care contestatorul a efectuat stagiul militar, mențiuni obligatorii ce lipsesc în livretul militar depus la dosar.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază apelul fondat și în baza art.480 alin.1 cod procedură civilă urmează să-l admită, să schimbe sentința în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D. cu sediul în C., ..14 și C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE – C. C. DE CONTESTAȚII, cu sediul în Bucuresti, . sector 2 împotriva sentinței civile nr. 1526 din 20 martie 2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul contestator D. NICUȘOR, domiciliat în ., având ca obiect obligație de a face.
Schimbă sentința, în sensul că respinge contestația.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2014.
Președinte, M. M. | Judecător, E. S. | |
Grefier, V. R. |
Red.jud.M.M.
Tehn.MC/5 ex.
Data red.10.11.2014
j.f. M.F.
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 400/2014. Curtea... | Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 3864/2014.... → |
|---|
