Obligaţie de a face. Decizia nr. 912/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 912/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-03-2014 în dosarul nr. 8838/101/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 912

Ședința publică de la 24 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. L.

Judecător S. P.

Grefier M. V. A.

****************

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M., împotriva sentinței civile nr. 5560 din 03.12.2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M. ÎN NUMELE MEMBRULUI DE SINDICAT P. A., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M. și intimatul pârât C. NAȚIONAL ECONOMIC "T. C.", cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M., având ca obiect obligație de a face L.285/2010 (01.01._11).

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic A. R. pentru apelantul de pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., lipsind intimata reclamantă și intimata pârâtă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care;

Consilier juridic A. R. pentru apelantul de pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., a învederat instanței că nu mai are cererii de formulat și excepții de invocat .

Curtea, constatând că nu mai sunt cererii de formulat și excepții de invocat, în baza art. 392 Noul cod de procedură civilă, raportat la art. 216 Noul cod de procedură civilă și art. 482 Noul cod de procedură civilă, a acordat cuvântul pe fond.

Consilier juridic A. R. pentru apelantul de pârât I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., a solicitat admiterea apelului pentru motivele invocate în cererea de apel.

CURTEA

Asupra apelului de față;

Tribunalul M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin sentința civilă nr. 5560 din 03.12.2013 a admis acțiunea formulată de U. S. Libere din Învățământ M. în numele reclamantului membru de sindicat P. A., în contradictoriu cu pârâții I. Școlar Județean M. și C. Național Economic "T. C.".

A dispus reîncadrarea reclamantului pe perioada 01.01.2011 – 13.05.2011 conform Legii nr. 285/2010 și Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 285/2010 luându-se în considerare salariul de bază din luna octombrie 2010 cuvenit conform sentinței nr. 1800/14.06.2012 pronunțată de Tribunalul M..

A obligat pârâtul I. Școlar Județean M. să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01.2011 – 13.05.2011, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.

A obligat pârâtul C. Național Economic „T. C.” Drobeta Tr.S. să plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01.2011 – 13.05.-2011, în raport de norma didactică realizată, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.

A obligat pârâții să emită decizie conform noii reîncadrări.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Reclamantul membru de sindicat P. A. este personal didactic și în perioada 01.01._11 și-a desfășurat activitatea în funcția de profesor la pârâtul C. Național Economic „T. C.” Dr.Tr.S., conform adeverinței nr. 2424/18.06.2013 emisă de unitatea școlară.

De asemenea în perioada 01.09._12 reclamantul a desfășurat activitate în calitate de inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean M., conform adeverinței nr.5554/20/06.2013 emisă de această instituție.

Prin acțiunea dedusă judecății formulată de USLI în baza art.28 alin.2 din Legea nr.62/2011 a dialogului social în numele reclamantului membru de sindicat P. A. se solicită obligarea pârâților la încadrarea salarială pe perioada 01.01._11, conform Legii 285/2010 și a Normelor metodologice de aplicare a Legii 285/2010 luându-se în considerare salariul de bază din luna octombrie 2010 cuvenit conform sentinței civile nr. 1800/14.06.2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ și emiterea unei noi decizii de reîncadrare precum și plata diferențelor dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01._11, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data plății efective.

Analizând solicitările reclamantului membru de sindicat s-a reținut că potrivit art. 1 alin.1, 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice „Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%; începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15% în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.

Potrivit art. 4 alin.3 din Legea 285/2010 „personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.”

Prin Ordinul 42/77/13.01.2011 al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Finanțelor Publice au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010.

Potrivit acestor norme, Anexa 1 pct. I „În aplicarea art. 33 din Legea - cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și a art. 4 alin.3 din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin act administrativ, personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, corespunzător tranșelor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010, pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute, stabilindu-se clase de salarizare.”

Punctul II din aceleași norme reglementează stabilirea salariilor lunare brute în anul 2011.

În acest sens se prevede că în aplicarea articolului 1 din Legea 285/2010, la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15%, după cum urmează: S= salariul de bază brut corespunzător funcției din luna iunie 2010; S1 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada iulie - decembrie 2010; va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din luna iunie 2010 cu 75% [S1 = S * (1 - 25%)]; S2 = salariul de bază brut corespunzător funcției în perioada ianuarie - decembrie 2011 (salariul de bază la reîncadrare conform Legii nr. 285/2010); va fi stabilit prin înmulțirea salariului de bază brut din perioada iulie - decembrie 2010 cu 115% [S2 = S1 * (1 + 15%)].

În raport de prevederile Legii nr. 285/2010 se constată că I. Școlar Județean M. a emis decizia nr.205 (fila 32 dosar) prin care în temeiul Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010 și normelor metodologice de aplicare a acestei legi, începând cu data de 01.01.2011 a dispus reîncadrarea salarială a reclamantului.

Analizând reîncadrarea salarială dispusă de pârâți, instanța a constatat că nu respectă prevederile legale anterior enunțate.

În acest sens s-a reținut că prin sentința nr. 1800/14.06.2012 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ * irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus reîncadrarea salarială a reclamantului începând cu data de 01.01.2010 potrivit Legii 330/2009 luând în considerare salariul de bază aferent lunii decembrie 2009 rezultat din aplicarea Legii 221/2008.

Referitor la reîncadrarea salarială a reclamantului pe perioada 01.01._10, s- constatat că pârâții nu au procedat la reîncadrarea salarială corectă a acestuia (așa cum rezultă din sentința conform Legii nr. 330/2009).

Față de procedeul adoptat de pârâți referitor la reîncadrarea salarială a reclamantului pe perioada 01.01._10, Tribunalul a reținut că până la data de 31.12.2009 salarizarea personalului din învățământ a fost reglementată de OG 15/2008.

Potrivit art. 1 lit. b și a OG 15/2008 privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008 se stabilea o creștere a coeficientului de multiplicare 1,000, astfel că în anumite intervale de timp se asigură o creștere a drepturilor salariale cu 16 % mai mult față de nivelul din 31 decembrie 2007.

OG 15/2008 a fost aprobată cu modificări prin Legea 221/2008, principala modificare constând în majorarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei începând cu data intrării în vigoare a legii, ceea ce asigură creșteri salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar cu aproximativ 50% față de 31 decembrie 2007.

Referitor la modalitatea de interpretare și aplicare a Legii 221/2008, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3/2011a admis recursul în interesul legii și a constatat că dispozițiile OG 15/2008 astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea 221/2008 constituie temei legal pentru diferențele dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 01.10.2008 – 31.12.2009.

În fapt, nici prevederile Legii 221/2008 și nici dispozițiile sentinței privind Legea nr. 330/2009 nu au fost aplicate.

Așa fiind, la data reîncadrării salariale a reclamantului conform Legii 285/2010, unitatea școlară pârâtă a avut în vedere salariul încasat de reclamant în luna octombrie 2010 și nicidecum salariile cuvenite acestuia ca urmare a reîncadrării conform Legii 330/2009, cu luarea în considerare a salariilor calculate conform Legii 221/2008.

Urmare a reîncadrării conform Legii 330/2009 stabilită prin hotărâre judecătorească irevocabilă, drepturile salariale cuvenite reclamantului care ar fi trebuit să fie avute în vedere de unitatea școlară în aplicarea Legii 285/2010 sunt diferite de cele avute în vedere începând cu data de 01.01.2011.

S-a mai reținut că prin decizia în interesul legii nr. 11/08.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31.12.2009 are dreptul, începând cu data de 01.01.2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

Față de cele expuse s-a dispus reîncadrarea salarială a reclamantului pe perioada 01.01.2011 – 13.05.2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ), conform Legii 285/2010 și a Normelor metodologice de aplicare a legii, luându-se în considerare salariul de bază din luna octombrie 2010, cuvenit conform sentinței nr. 1800/14.06.2012 a Tribunalul M..

De asemenea, au fost obligați pârâții la plata diferențelor dintre drepturile salariale rezultate din noua reîncadrare și salariile efectiv încasate pe perioada 01.01._11.

Pentru o dreaptă și justă despăgubire a reclamantului drepturile bănești datorate de pârâtă urmează a fi actualizate cu indicele de inflație, devalorizarea monetară făcând ca valoarea obligațiilor bănești la data efectuării plății să fie diferită de cea existentă la momentul când drepturile respective erau datorate.

Procedând astfel, se dă satisfacție și respectării dispozițiilor art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție, care prevede că: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional”.

În practica CEDO s-a statuat că noțiunea de „bunuri”, în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenție, cuprinde atât „bunuri actuale”, cât și valori patrimoniale inclusiv în anumite situații bine stabilite creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin o „speranță legitimă” în exercitarea efectivă a dreptului său.

Or, reclamantul căruia i s-au stabilit drepturile salariale prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, poate pretinde cel puțin o „speranță legitimă” cu privire la realizarea drepturilor sale referitor la drepturile salariale.

Mai mult decât atât, în speță, nu s-a dovedit că ingerința în dreptul reclamantului cu privire la respectarea drepturilor salariale s-a făcut în limitele reglementate de art.1 din Protocolul adițional la Convenție.

Astfel, potrivit art.1 din Protocol, privarea de un bun se poate face dacă aceasta este prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile și dacă este impusă de o cauză de utilitate publică.

Pentru ca o ingerință să fie „legală” aceasta trebuie, pe de o parte, să fie prevăzută de lege, asigurându-se astfel principiul supremației legii, principiu fundamental într-o societate democratică, iar pe de altă parte să păstreze un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării dreptului la respectarea bunurilor reclamantului (cauza V. contra României).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Consideră că reîncadrarea petentului conform Legii 330/2009 a fost făcută corect de către ISJ M. și astfel acțiunea acestuia este netemeinică și nelegală, pe considerentul că modul în dare a fost făcută reîncadrarea este realizat în conformitate cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data la care a fost făcută reîncadrarea respectiv data de 01.01.2010.

Arată că la data la care s-a făcut reîncadrarea pe Legea 285/2011, respectiv data de 01.01.2011, nu exista pronunțată hotărârea judecătorească de care face vorbire petentul în acțiunea introductivă.

Recurentul solicită să se observe faptul că instanța s-a pronunțat în data de 14.06.2012 o dată ulterioară datei de 01.01.2011 când reîncadrarea pe legea 285/2010 fusese făcută deja de către ISJ M..

Așadar obligarea apelantului la emiterea unei alte decizii de reîncadrare ar fi neîntemeiată întrucât aceasta a respectat legislația în vigoare când a fost făcută reîncadrarea.

Solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a cererii formulată de reclamantul P. A..

Apelul este nefondat și se va respinge avându-se în vedere următoarele considerente:

Astfel, este real faptul că la data reîncadrării reclamantului conform legii nr.285/2010 nu fusese pronunțată sentința civilă nr.1800/14.06.2012 a Tribunalului M. prin care s-a dispus anularea dec.nr.1136/2010 emisă de ISJ M. în ceea ce-l privește pe reclamantul P. A. fiind obligat acest pârât să emită o nouă decizie în conf.cu dispoz.legii 330/2009 luând în considerare salariul de bază aferent lunii decembrie 2009 rezultat din aplicarea legii nr.221/2008 și să-i plătească acestuia diferențele salariale pe perioada 01.01-31.12.2010, însă odată pronunțată această hotărâre și adusă la cunoștința pârâților aceștia aveau obligația să țină cont de ea având în vedere autoritatea de lucru judecat a acesteia și prin care s-a tranșat situația de fapt a reclamantului și chestiunea de drept aflată în litigiu.

În același timp însă sunt neîntemeiate susținerile pârâtului ISJ M. potrivit cărora reîncadrarea reclamantului s-a făcut în mod corect potrivit legii nr.285/2010 începând cu luna ianuarie 2010 întrucât ICCJ prin Decizia în interesul legii nr.3/2011 a constatat că dispoz.OG. nr.15/2008 astfel cum a fost aprobată și modificară prin legea nr.221/2008 constituie temei legal pentru diferențele dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la 01.10.2008 până pe data de 31.12.2009.

Se constată astfel că în mod întemeiat prima instanță a reținut că în ceea ce-l privește pe reclamant nu au fost respectate prevederile legii nr.221/2008 și nr.330/2009.

De asemenea și prin Decizia în interesul legii nr.11/08.10.2012 ICCJ a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispoz.art.5 alin.6 din OUG nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în sectorul bugetar și ale art.30 din legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31.12.2009 are dreptul, începând cu data de 01.01.2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ aprobată cu modificări prin legea nr.221/2008.

În consecință, față de cele arătate și în raport de prev.art.480 alin.1 din noul cod pr.civilă apelul declarat de pârâtul ISJ M. se privește ca fiind nefondat și se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul I. ȘCOLAR JUDEȚEAN M., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M., împotriva sentinței civile nr. 5560 din 03.12.2013, pronunțată de Tribunalul M. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă U. S. LIBERE DIN ÎNVĂȚĂMÂNT M. ÎN NUMELE MEMBRULUI DE SINDICAT P. A., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M. și intimatul pârât C. NAȚIONAL ECONOMIC "T. C.", cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., Jud. M..

Decizie definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Martie 2014

Președinte,

M. L.

Judecător,

S. P.

Grefier,

M. V. A.

Red.jud.S.P.

Jud.fond M.I.

Teh.red. A.G./4 ex

Data: 27.03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 912/2014. Curtea de Apel CRAIOVA