Obligaţie de a face. Hotărâre din 06-11-2014, Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 06-11-2014 în dosarul nr. 12300/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 4125/2014
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. V.
Judecător F. D.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul reclamant B. I., împotriva sentinței civile nr.2819/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârât C. C. SA PRIN SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, INTRETINERE ȘI REPARATII CF C. – C., ., jud.D., având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant B. I., reprezentat de avocat A. B., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata pârât C. C. SA PRIN SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, INTRETINERE ȘI REPARATII CF C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că apelul a fost declarat și motivat în termen legal, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra apelului de față.
Avocat A. B. pentru apelantul reclamant B. I., a pus concluzii de admiterea apelului, schimbarea sentinței apelante, iar pe fond admiterea cererii așa cum a fost reiterată, cu cheltuieli de judecată. A depus practică judiciară.
CURTEA
Asupra apelului civil de față.
Tribunalul D. prin sentința civilă nr.2819 de la 07.05.2014 a respins acțiunea formulată de reclamantul B. I., cu domiciliul în C., ..1, ..A, ., împotriva pârâtei C. C. SA prin SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII CF C., cu sediul în C., ., jud. D.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul B. I. a fost salariatul unității pârâte Sucursala Centrul Regional de Exploatare întreținere și Reparații CF C. în perioada vizată în cerere: 10.11._09.
Potrivit mențiunilor înscrise în carnetul său de muncă, reclamantul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu data de 01.01.2010, stabilită în condițiile Legii nr. 19/2000.
Reclamantul poate beneficia de recalcularea pensiei prin valorificarea stagiilor veniturilor și/sau stagiilor de cotizare prevăzute de lege nevalorificate la stabilirea pensiei, în condițiile art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 " La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a)salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b)salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
c)salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2)La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare".
În art. 166 din lege se prevede că "La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a prezentei legi, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială".
Instanța a constatat astfel că anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile nete sau brute, după caz – așa cum sunt ele înscrise în carnetul de muncă al beneficiarului.
D. pentru sporurile cu caracter permanent ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare este permisă dovedirea lor prin adeverințe eliberate de angajatori, cu respectarea formei prevăzute de lege.
Conform art. 127 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15".
Anexa 15 preia textul avut în vedere de Legea nr. 49/1992, respectiv de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 și enumără atât sporurile cu caracter permanent care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, întrucât au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, cât și pe cele ce nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Între sporurile din cea de a doua categorie este nominalizat expres sporul pentru ore suplimentare, acesta nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Sporul pentru "zile festive" nu se regăsește între sporurile cu caracter permanent, menționate în anexa 15 la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011.
Singurul spor dintre cele pretinse de reclamant ce a făcut parte din categoria sporurilor cu caracter permanent este sporul pentru munca în timpul nopții, pentru acre este prevăzută chiar și o formă a adeverinței specifică, atât în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 cât și în Legea nr. 263/2010.
Unitatea pârâtă a eliberat reclamantului o adeverință, întocmită în forma prevăzută de lege, încă din data de 28.05.2008 și anume Adeverința nr._ (fila 14).
Ulterior datei de 01.04.2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și mai apoi a Legii nr. 263/2010 (01.01.2011), la calculul punctajelor anuale se au în vedere numai venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
Potrivit art. 134 alin. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 "Pensia poate fi recalculată, la cerere, în cazul depunerii unor declarații rectificative, de natură a modifica veniturile și/sau stagiile de cotizare valorificate inițial la stabilirea acesteia".
Instanța a constatat astfel că, pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001 pârâta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 40 Codul Muncii și Decretul nr.92/1976 completând și eliberând carnetul de muncă al reclamantului, singurul document prevăzut de lege pentru a face dovada asupra salariilor obținute în perioada 10.11.1984 (data angajării) și 01.04.2001 de către reclamant.
Cu privire la sporurile menționate de reclamant, conform dispozițiilor legale enunțate anterior, singurul spor cu caracter permanent realizate de acesta este sporul pentru munca în timpul nopții, pentru care pârâta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 40 lit. c și h Codul Muncii, eliberându-i acestuia adeverința nr. 92/1596/28.05.2008 .
În ceea ce privește perioada ulterioară datei de 01.04.2001 și până la 01.12.2009 (data încetării contractului de muncă), pentru stagiul realizat punctajul anual al pensiei reclamantului se calculează pe baza venitului brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială întocmită de unitatea pârâtă, obligație îndeplinită de aceasta. O rectificare a acestor venituri impune o rectificare a declarației privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat și, implicit, a punctajului anual .
Pentru aceste considerente, instanța a constatat neîntemeiată acțiunea reclamantului, și a respins-o.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. I. solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței apelate, iar pe fond admiterea cererii așa cum a fost formulată.
O primă critică se referă la faptul că hotărârea pronunțată de către Tribunalul D. este nelegală și dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor artt164 alin.2 și3 din Legea 19/2000 care prevăd că la determinarea punctajelor anuale se au în vedere, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
A arătat că orice fost salariat al unei societăți are dreptul de a solicita adeverința de la fostul angajator din care să rezulte toate sporurile și drepturile bănești de care a beneficiat în perioada lucrată.
Susține că instanța de fond in mod greșit a apreciat că pârâta are dreptul să cenzureze ce adeverințe eliberează sau nu, ori ea trebuie să răspundă solicitărilor foștilor sau actualilor angajați, iar pentru acest lucru aceasta trebuie doar să verifice de ce sporuri a beneficiat la acea vreme reclamantul fără a aprecia dacă aceste sporuri/adeverințe vor determina recalcularea pensiei de care beneficiază reclamantul.
Art 40 din Codul muncii prevede obligațiile angajatorului în executarea contractului individual de muncă, art. 40 alin. 2 stabilind care sunt obligațiile acestuia, una din aceste obligații fiind cea prevăzută de art. 40 lit. h și anume: să elibereze la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Această prevedere se aplică tuturor salariaților fie că mai sunt sau nu în activitate la angajator.
Această prevedere stabilește cadrul general prin care salariatul ia cunoștință de activitatea depusă la angajator, de drepturile bănești de care a beneficiat pe perioada desfășurată ca salariat la angajator.
Ca atare, unitatea nu poate refuza eliberarea acestor date reclamantului, eliberarea adeverinței, fiind o obligație legală imperativă.
Art. 4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 nu poate fi decât o aplicare a obligației generale prevăzute de art.40 lit.h din Codul muncii.
Având în vedere că obligația angajatorului de a elibera adeverințe este condiționată de existența dovezii calității de salariat a persoanei în favoarea, căreia se emite, iar în cauză, această condiție este îndeplinită, și luând în considerare faptul că mențiunile înscrise în carnetul de muncă nu fac nici o referire la sporurile de care a beneficiat, instanța in mod greșit i-a respins cererea.
Modul în care au fost acordate sporurile de care a beneficiat de-a lungul activității sale, este o chestiune care urmează a fi avută în vedere de instituția în fața căreia reclamantul urmărește să folosească adeverința solicitată, această instituție urmând a stabili dacă și în ce mod adeverința poate fi valorificată față de prevederile actelor normative aplicabile situației reclamantului.
O astfel de analiză nu intră în competența pârâtei (si nici a instanței de judecata) care trebuie doar să ateste drepturile salariale de care a beneficiat reclamantul în perioada în care și-a desfășurat activitatea în cadrul acestei societăți, și nici nu a făcut obiectul cererii de chemare in judecata pentru ca instanța sa motiveze hotărârea făcând trimitere la valorificarea lor pentru recalcularea pensiei.
Potrivit art. 164 al.l lit.a (din Legea nr. 19/2000. la determinarea punctajelor anuale, până la . prezentei legi se utilizează salariile brute, până la data de 01.07.1977.
Din prevederile art164 alin.2 și 3 din Legea 19/2000 rezultă faptul că la determinarea punctajelor anuale se au în vedere, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Din prevederile art.4 alin.3 din O.U.G. nr. 4/2005 rezulta că sporurile, indemnizațiile si majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. 2 se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori care poarta întreaga răspundere cu privire 1a valabilitatea si corectitudinea acestora.
Aceleași dispoziții sunt imperative prevăzute si de Legea 263/2010.
Din dispozițiile legale invocate mai sus rezulta ca angajatorul are obligația de a elibera conform legii adeverințe cu privire la indemnizațiile, sporurile si majorările de retribuții tarifare la solicitarea fostului salariat.
O altă critică se referă la faptul că instanța a aplicat greșit Legea, făcând o greșita aplicare a principiului contributivității.
Cu referire la interpretarea acestui principiu, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată în recursul in interesul legii, Înalta Curte de Casație si Justiție a statuat ca dispoziția normativă menționata este în contradicție atât cu prevederile anterioare din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece încalcă principiul fundamental al contributivității anterior datei de 1 aprilie 2001.
In același sens este de precizat ca, prin Decizia Curții Constituționale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingându-se excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii prevăzute la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificării veniturilor enumerate in mod exhaustiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusă de plano.
Aplicarea principiului contributivității impune luarea in_calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverința, conform legislației in vigoare, si s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
In aceste condiții, neluarea in considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casație si Justiție si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțata in recurs in interesul legii privind
interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005. ^
Prin această decizie, Înalta Curtea de Casație și Justiție a statuat următoarele: în interpretarea dispozițiilor art.2, lit.e, art. 78 și art. 164 art. 164 alin.l și 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi ale asigurării sociale și ale art.1 și2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, a stabilit că, formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1, lit.a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr.57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuție de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se ca dreptul la alocația de urgenta (pentru care reclamantul plătise contribuția specifica) reprezintă un drept patrimonial in sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, Hotărârea in Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996. In concluzie, principalul element obiectiv apt sa conducă la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
In drept și-a întemeiat prezentul apel pe dispozițiile art.466 și următoarele Cod pr.civilă.
Legal citată intimata a depus, la data de 24.09.2014, întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat de B. I..
Învederează instanței faptul că sporul pentru orele suplimentare lucrate in zile de sâmbăta și duminica precum și în zile de sărbători legale nu se valorifica la recalcularea pensiei,iar cu privire la sporurile menționate de reclamant, singurul spor cu caracter permanent realizate de acesta este sporul pentru muncă în timpul nopții prin care, și-au îndeplinit obligația _ eliberându-i acestuia adeverința nr. 92/1596/28.05.2008.
F. de motivele expuse mai sus, solicită respingerea apelului si menținerea ca temeinica si legala a sentinței nr. 2819/07.05.2014.
Apelul este nefondat.
Hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză, fără a fi susceptibilă de desființare sau schimbare prin prisma dispozițiilor artt.480 și următ. Cod pr.civilă.
Prin acțiunea formulată, reclamantul B. I., a chemat în judecată C. C. SA prin Sucursala Regionala CF C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâtele la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte salariile brute de care a beneficiat în perioada 1984-2009 și sporurile acordate care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, spor de noapte, sporul pentru zile festive și ore suplimentare, sub sancțiunea obligării la plata de daune cominatorii în valoare de 25 lei/zi întârziere.
Sporul pentru orele suplimentare lucrate in zile de sâmbăta și duminica precum și în zile de sărbători legale nu se valorifica la recalcularea pensiei, deoarece conform prevederilor OUG 4/2005 pentru aceste venituri nu se reținea si nu se achita CAS. Acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci sporuri cu caracter temporar sau sporadic si nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual corespunzător perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Cu privire la sporurile menționate de reclamant, singurul spor cu caracter permanent realizate de acesta este sporul pentru muncă în timpul nopții pentru care,în speță unitatea intimată și-a îndeplinit obligația ,fiindu-i eliberată apelantului adeverința nr. 92/1596/28.05.2008.
Reglementările legale în vigoare și incidente în cauză, pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 1992,referitoare la sporul de vechime in muncă, se calculează automat potrivit prevederilor art. 164 alin. 3 din Legea 19/2000 și, în consecință, nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.
Este adevărat că,prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale si pct. V din anexa la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării in vigoare a dispozițiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie s-a stabilit că vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate in carnetul de munca sau in adeverințele eliberate de unități, conform legislației in vigoare, si pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale,în limitele legii.
Însă, cu privire la sporurile menționate de reclamant, conform dispozițiilor legale enunțate anterior, singurul spor cu caracter permanent realizate de acesta este sporul pentru munca în timpul nopții, pentru care pârâta și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 40 lit. c și h Codul Muncii, eliberându-i acestuia adeverința nr. 92/1596/28.05.2008 .
Astfel,după cum corect a reținut și instanța de fond, conform art. 127 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice "Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15".
Anexa 15 preia textul avut în vedere de Legea nr. 49/1992, respectiv de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 și enumără atât sporurile cu caracter permanent care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, întrucât au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, cât și pe cele ce nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Având în vedere toate aceste considerente,prin prisma dispozițiilor art.480 și următoarele Cod Procedură Civilă,Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant B. I., împotriva sentinței civile nr.2819/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant B. I., domiciliat în C., ..1, ..A, ., împotriva sentinței civile nr.2819/07.05.2014, pronunțată de Tribunalul D., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata pârât C. C. SA PRIN SUCURSALA CENTRUL REGIONAL DE EXPLOATARE, INTRETINERE ȘI REPARATII CF C., cu sediul în C., ., județul D..
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Noiembrie 2014
Președinte, I. V. | Judecător, F. D. | |
Grefier, N. D. |
Red.jud.I.V.
4 ex/AS
j.f.D.S.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 149/2014.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
