Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2902/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2902/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 08-07-2014 în dosarul nr. 7659/95/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2902/2014
Ședința publică de la 08 Iulie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Judecător O. C. G.
Grefier D. S. O.
X.X.X.X.X
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI TG J., cu sediul în Tg.J., .. 19, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 56/23.01.2014, pronunțate de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A., cu domiciliul în Tg.J., .. 6, ., . și intimații pârâți C. NAȚIONAL S. HARET, cu sediul în Tg.J., ., nr. 106, județul Gorj și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg.J., .. 6, ., ., având ca obiect „drepturi bănești”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că apelul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care, nemaifiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, Curtea în baza art. 482 raportat la art. 244 NCPC și respectiv art. 394 NCPC, constată terminată cercetarea judecătorească în apel, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 56/23.01.2014, pronunțate de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J., invocată de acest pârât.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean Gorj, invocată din oficiu și s-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului I. Școlar Județean Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei ianuarie 2010-august 2010 formulate în contradictoriu cu pârâții C. Național ,,S. Haret,, Târgu-J. și C. L. Târgu –J., invocată din oficiu și s-a respins acțiunea cu privire la pretențiile menționate, fiind prescris dreptul material la acțiune.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R. E. A., în contradictoriu cu pârâții C. Național ,,S. Haret,, Târgu-J. nși C. L. Târgu-J..
A fost obligat pârâtul C. Național ,,S. Haret,, Târgu-J. să emită o nouă decizie de reîncadrare a reclamantei începând cu data de 01.09.2010, care să aibă in vedere drepturile salariale stabilite prin sentința nr.103/2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011.
A fost obligat pârâtul C. Național ,,S. Haret,, Târgu-J. să calculeze si să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale astfel stabilite și cele deja acordate pentru perioada 01.09._11, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plătii.
A fost obligat pârâtul C. L. Târgu-J. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale.
S-a respins cererea reclamantei privind pretențiile aferente perioadei 14.05._11, formulată în contradictoriu cu pârâții C. Național ,,S. Haret” Târgu-J. și C. L. Târgu-J., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele :
În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond, care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În consecință, a analizat cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Târgu-J. , excepție de ordine publică, invocată de acest parat.
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Reclamanta, în calitate de cadru-didactic, a chemat in judecată pârâtul C. L. Târgu-J., pentru ca aceasta sa fie obligat la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale cuvenite in urma aplicării Legii nr.221/2008 pentru perioada 01.01._11, sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație la data efectivă a plății.
In acest sens s-a retinut că, în baza art.13 din O.U.G. nr.32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale. Această dispoziție legală a fost reiterată și în H.G. nr.538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
De asemenea, potrivit art.16 din H.G. nr. 2192/30.11.2004 privind Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea acestor unități se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Totodată, art.167 alin.1 din Legea nr. 84/1995 prevede că unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În conformitate cu disp. art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată și reactualizată, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive, și, în baza art.36 alin.1 din Legea nr.215/2001, consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, iar potrivit alin. 4 lit. a al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. 2 lit.b, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
Prin Legea educației naționale nr.1/2011, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 09.02.2011, s-a abrogat Legea 84/1995 .
Conform prevederilor art. 104 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Așadar, consiliul local este cel în măsura sa aloce sumele necesare plății drepturilor salariale ale personalului din învățământ, deci excepția lipsei calității procesuale a Consiliului L. Târgu-J., invocată de aceasta, se va respinge.
În legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Școlar Județean Gorj, invocată din oficiu, instanța a reținut că:
Raporturile juridice deduse judecății sunt raporturi specifice dreptului muncii, reclamantul învestind instanța cu soluționarea unui conflict de muncă, așa cum este definit de art.248 Codul muncii - Legea nr.53/2003 în forma în vigoare până la data de 18 mai 2011, respectiv art.231 din Codul muncii republicat, iar, in speță, I. Școlar Județean Gorj nu a avut calitatea de angajator al reclamantei. Acesta nu avut nici de ordonator de credite in raport cu unitatea de învățământ angajatoare, după cum rezultă din dispozițiile mai sus enunțate.
In consecință, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului I. Școlar Județean Gorj, invocată din oficiu.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune cu privire la pretențiile aferente perioadei ianuarie 2010-august 2010, invocata din oficiu, instanța a reținut că, potrivit art.166 din Codul muncii(în forma în vigoare până la data de 18 mai 2011), respectiv art. 171 din Codul muncii republicat, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie in termen de 3 ani de la data de la care drepturile erau datorate. Aceeași regulă privind prescripția dreptului la acțiune in cazul solicitării unor drepturi salariale este prevăzută de art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii in forma in vigoare până la data de 18 mai 2011, respectiv art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii republicat.
Data la care erau datorate drepturile salariale reclamantei este data la care angajatorul avea obligația de a plăti salariul angajatului.
Potrivit anexei la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.86/2005 pentru reglementarea datei plății salariilor la instituțiile publice, în forma in vigoare pentru perioada pentru care reclamantul solicita plata diferențelor de drepturi salariale, data plății salariilor pentru angajații din cadrul Ministerului Educației Naționale și a instituțiilor publice subordonate este data de 14 a lunii următoare celei pentru care se plătește salariul.
Obligația de a plăti salariul are caracter succesiv, salariul plătindu-se în fiecare lună. În cazul obligațiilor cu executare succesivă, pentru fiecare prestație curge o prescripție deosebită(art.12 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, în vigoare la data la care a început să curgă prescripția pentru pretențiile în discuție).
Obligația lunară de plată a salariului este afectată de un termen suspensiv de executare, situație în care prescripția începe sa curgă de la data când s-a împlinit termenul de executare(art.7 alin.3 din Decretul nr.167/1958).
Pretențiile reclamantei vizează perioada ianuarie 2010-mai 2011, iar acțiunea a fost introdusa la data de 30.09.2013, astfel că termenul de 3 ani, ce curge de la data când drepturile salariale erau datorate, respectiv data de 14 a lunii următoare celei pentru care se plătește salariul, s-a împlinit pentru pretențiile aferente perioadei ianuarie 2010-august 2010.
In consecință, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la pretențiile reclamantei aferente perioadei ianuarie 2010-august 2010, invocată din oficiu.
Pe fondul cauzei, instanța retine că reclamanta este cadru didactic al unității școlare pârâte, C. Național ,,S. Haret,, Târgu-J., din data de 01.09.2009, in funcția de profesor, conform adeverinței nr.15/18.01.2014 emisă de aceasta unitate de învățământ(fila 32 din dosar).
Prin sentința nr.103/2012 emisă de Tribunalul Gorj – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011, irevocabilă(filele 9-11 din dosar) au fost obligați unitatea de învățământ parata si C. L. Târgu-J. să calculeze și să plătească reclamantei diferențele dintre drepturile salariale cuvenite în baza Legii nr.221/2008 pentru aprobarea O.G. nr.15/2008 si cele primite pentru perioada 20.12._09, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Ordonanța de Guvern nr.15/2008 aprobată cu modificări prin Legea nr.221/2008 a stabilit valoarea de 400 lei a coeficientului de multiplicare 1,000, utilizat ca valoare de referință pentru stabilirea drepturilor salariale ale personalului didactic din învățământ menționat în anexele nr. 1.2, 2 și 3 ale ordonanței.
De la data de 1 ianuarie 2010, potrivit art.30 alin.3 din Legea nr.330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, reîncadrarea personalului s-a făcut corespunzător transelor de vechime în muncă si pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute în luna decembrie 2009. De asemenea, art.30 alin.5 din Legea nr.330/2009 prevedea că personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul din luna decembrie 2009.
Prin Decizia nr.11/2012, obligatorie pentru instanțele judecătorești în ceea ce privește problemele de drept dezlegate, potrivit dispozițiilor art. 3307 alin.4 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: „(...)în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.5 alin.6 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.1/2010 privind unele masuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar si ale art.30 din Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământ, aflat in funcție la data de 31 decembrie 2009, are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat in raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu Ordonanța Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învătământ, aprobata cu modificări prin Legea nr.221/2008.,,. Deci, personalului didactic i s-au recunoscut drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008, si după data de 01.01.2010.
In aplicarea Legii nr.330/2009, unitatea de învățământ pârâtă a emis o nouă dispoziție prin care a fost reîncadrat reclamanta, fără a tine însă seama de drepturile salariale rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008.
În perioada 01.01._11 salarizarea personalului plătit din fondurile publice a fost reglementă de Legea nr.285/2010.
În conformitate cu art. 1 din acest act normativ:
,, (1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Alineatul 3 al articolului 1 din același act normativ reglementează modalitatea de stabilire a cuantumului brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în anul 2011, ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.În conformitate cu art.1 alin.1 din această lege, începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
De asemenea, potrivit art.4 alin.3 din Legea nr.285/2010 personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.
La data de 14.05.2011 a intrat în vigoare Legea nr.63/2001, care a stabilit un nou sistem de salarizare pentru personalul didactic si personalul didactic auxiliar din învățământ, ce nu a mai avut în vedere drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008, astfel că, pentru perioada ulterioară datei de 13.05.2011, nu se mai justifică acordarea drepturilor salariale solicitate.
Prin urmare, la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei pentru perioada 01.09._11 trebuia sa se țină seama si de drepturile rezultate din aplicarea Legii nr.221/2008.
Potrivit prevederilor art.40 alin.2 lit.c din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă, iar, conform prevederilor art.269 din Legea 53/2003 – Codul muncii, respectiv art.253 din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat, în situația în care aceasta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
În temeiul art.161 alin.4 din Codul muncii(în forma în vigoare anterior datei de 18 mai 2011), respectiv art.166 alin.4 din Codul muncii republicat, se impune actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație la data plății, pentru repararea prejudiciului cauzat prin deprecierea valorii drepturilor bănești datorită devalorizării monedei naționale ca urmare a inflației.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, s-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului I. Școlar Județean Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, s-a respins acțiunea cu privire la pretențiile aferente perioadei ianuarie 2010-august 2010, fiind prescris dreptul material la acțiune, s-a admis în parte acțiunea formulată in contradictoriu cu pârâții C. Național ,,S. Haret,” Târgu-J. si C. L. Târgu-J., a fost obligat pârâtul C. Național,,S. Haret,, Târgu-J. si să calculeze si să plătească reclamantei diferența dintre drepturile salariale stabilite în conformitate cu drepturile recunoscute prin sentința nr.103/2012 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr._/95/2011 și cele deja acordate pentru perioada 01.09._11, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plătii, a fost obligat pârâtul C. L. Târgu-J. la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale și s-a respins cererea reclamantei privind pretențiile aferente perioadei 14.05._11, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul C. L. al Municipiului Tg.J., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel se arată că, prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracter „intuituu personae", presupunând existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Prin definiția dată de art. 10 din Codul muncii „Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumită salariu" și art. 157 (1) din același cod care prevede că „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați și reprezentanți ai acestora" rezultă încă o dată lipsa calității consiliului local in ceea ce privește acordarea drepturilor salariale.
C. local nu are calitatea de a acorda drepturi salariale personalului din învățământ deoarece nu are calitatea de angajator în contractul individual de muncă și nu este nici semnatar al contractului colectiv de muncă, care este, conform art. 236 - „convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, pe de o parte și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizare, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă".
Mai mult decât atât, consiliul local nu are un buget propriu, nu are conturi în bancă, și cu atât mai puțin un patrimoniu, deci nu poate avea capacitate de exercițiu într-o astfel de cauză.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr.53/2003 Codul muncii, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, în speță unitatea de învățământ.
Conform art. 104 din Legea 1/2011 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale pentru:
„a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege precum și contribuțiile aferente acestora.”
În același sens erau și prevederile legislației anterioare, respectiv art. 16 din H.G. nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat și art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Mai mult, art. 167 alin. 13 și 14 din Legea învățământului nr. 84/1995 prevedea:
„(13) Finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se face pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, încheiat între rectorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ. Contractul se încheie în maxim 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanțarea de bază și finanțarea complementară se înscriu în bugetul de venituri și cheltuieli.
(14) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat conform normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar, se aprobă și se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. „
Din prevederile menționate rezultă că obligația de calculare a salariilor revine fiecărei unități de învățământ, consiliul local alocând aceste sume în mod global, în cuantumul solicitat de unitățile de învățământ prin bugetul de cheltuieli prezentat.
Prin urmare, C. L. al Municipiului Târgu Jiu, nu poate plăti drepturi salariate cadrelor didactice sau nedidactice din învățământul preuniversitar, deoarece nu-i incumbă o atare obligație, nici în considerarea unui acord contractual și nici în virtutea legislației în vigoare.
C. L. al Municipiului Târgu Jiu nu poate fi obligat nici să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate, deoarece așa cum s-a mai arătat nu există nici un fel de raport juridic între reclamant și instituția pârâtă, iar potrivit legii contravaloarea acestor drepturi se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Apelul nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995 Legea învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001 și modificate prin HG nr. 174/2003, HG 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt: unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice, fiecare instituție de învățământ are obligația să-și întocmească bugetul propriu ( art.8) .
Bugetele elaborate de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat se prezintă autorității administrației publice locale în baza de elaborare a proiectului bugetului de stat și a proiectelor bugetelor locale ( art. 16 ). După aprobarea legii bugetului de stat, C. Județean repartizează sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrației – teritoriale și în cadrul acestora, pe fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat, după adăugarea sumelor necesare pentru finanțarea complementară, comunică bugetele aprobate conform legii, instituțiilor de învățământ și trezoreriilor la care acestea sunt arondate ( 18 ).
În raport de aceste prevederi legale, primarul are atribuția să întocmească proiectul bugetului local, având în vedere și bugetele înaintate de către unitățile școlare iar consiliul local să aprobe bugetul local în vederea înaintării spre alocare a sumelor datorate cu titlu de salarii de la bugetul de stat și, după primirea sumelor de la bugetul de stat, să îl comunice către unitățile de învățământ și trezoreriile în a căror rază teritorială își au sediul unitățile respective.
Textele de lege invocate de recurent în cererea de recurs, respectiv art. 104 din Legea nr. 1/2011, art. 16 din HG nr. 2192/2004, art. 167 din Legea nr. 84/1995 susțin argumentația anterior expusă.
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local vizează procedura de alocare a sumelor reprezentând drepturile salariale și este conferită de atribuțiile privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, astfel cum au fost ele reglementate de OG nr. 32/2001 care stabilește la art. XIII faptul că finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ – teritoriale, conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea 84/1995. Așa cum se observă, obligația de plată a drepturilor salariale către personalul didactic este o obligație complexă, care cuprinde in conținutul său obligații legale distincte, ce aparțin unor titulari diferiți, fiecare dintre aceștia fiind ținuți de îndeplinirea obligației proprii, în lipsa căreia nu se poate îndeplini rezultatul legal urmărit, plata indemnizației de concediu.
Consiliului local îi revine obligația de a aloca sumele de bani după primirea lor de la bugetul de stat, iar nu de a le plăti efectiv.
În raport de aceste prevederi legale, se constată că are calitate procesuală pasivă în cauză C. L. al Municipiului Tg.J., doar în ce privește obligația de alocare a sumelor de bani necesare drepturilor bănești solicitate.
În altă ordine de idei, se constată că, acțiunea promovată pune în discuție aplicarea dispozițiilor Legii 330/2009 și a Legii 285/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cu privire la modul de aplicare al acestor dispoziții legale personalului didactic, Curtea constată că în apel nu au fost aduse critici sub acest aspect, apelul vizând doar chestiuni legate de calitatea procesual pasivă a consiliului local, astfel că obiectul examinării apelului se limitează la criticile invocate, instanța neputându-se substitui părților pentru o verificare ce nu a fost cerută, pentru că altfel s-ar aduce atingere principiului disponibilității
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, apelul declarat de pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI TG J., cu sediul în Tg.J., .. 19, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr. 56/23.01.2014, pronunțate de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. A., cu domiciliul în Tg.J., .. 6, ., . și intimații pârâți C. NAȚIONAL S. HARET, cu sediul în Tg.J., ., nr. 106, județul Gorj și I. ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, cu sediul în Tg.J., .. 6, ., ., având ca obiect „drepturi bănești”.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Iulie 2014.
Președinte, M. P. | Judecător, O. C. G. | |
Grefier, D. S. O. |
Red.jud. M.P.
Tehn.Red. DO/6 ex./16.07.2014
Jud.fond D.C.P.
| ← Acţiune în constatare. Hotărâre din 13-05-2014, Curtea de... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 2118/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
