Asigurări sociale. Decizia nr. 1005/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1005/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 2786/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1005/2013
Ședința publică de la 26 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. C. M.
Judecător C. B.
Judecător S. P.
Grefier C. L.
S-a luat spre examinare cererea de recurs formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatorul C. I. C. împotriva sentinței civile nr.761 din 20.03.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. B. R. care depune la dosar împuternicire avocațială pentru recurentul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Este primul termen de judecată. Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a depus la dosar concluzii scrise.
De asemenea, din referatul grefierului rezultă că, în conformitate cu art. 98 pct.6 și art. 99 pct.1 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, s-a încheiat procesul verbal nr. 16 din 25.06.2013, prin care s-a procedat la înlocuirea d-nei judecător P. G., președintele completului de judecată Conflicte de muncă și Asigurări Sociale – R1 din data de 26.06.2013, care este în imposibilitate de a se prezenta la serviciu din motive medicale, cu judecătorul stabilit prin planificarea de permanență, respectiv P. S..
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Curtea constată că este primul termen de judecată, recursul de față fiind declarat în termen și motivat.
Av. B. R. pentru recurent învederează instanței că nu mai are de formulat cereri prealabile și nici de depus înscrisuri noi la dosar.
Nemaifiind de depus înscrisuri noi la dosar și nici de formulat cereri prealabile în cauză, Curtea acordă cuvântul la dezbateri.
Av. B. R. pentru recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța, declarând dezbaterile încheiate, în baza art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ /16.03.2012, S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatorul C. I. C., a chemat în judecată pe intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, solicitând anularea deciziei nr._/05.12.2011 de revizuire a pensiei, emisă în baza O.U.G. nr. 1/2011 de către C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale; menținerea deciziei de pensionare nr._/02.07.2004 privind calcularea pensiei de serviciu stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001; obligarea pârâților la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia revizuită de la data de 05.12.2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale; obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, în subsidiar, contestatorul a precizat că formulează contestație împotriva deciziei de revizuire, ca urmare a aplicării greșite a dispozițiilor legale în vigoare, fiind desființat în mod nejustificat statutul său de militar în rezervă.
În motivarea acțiunii s-a susținut că membrii S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere au avut calitatea de militari, polițiști, funcționari speciali, în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, conform deciziilor de pensionare anexate. Prin deciziile contestate s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membrii sindicatului, producându-se o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului. Pensia militarului este o contraprestație pentru sacrificiul pe care acesta era obligat să îl facă atât timp cât era cadru militar activ sau rezervist, pentru privațiunile la care a fost supus de-a lungul timpului, dar și contraprestație pentru soțul care a fost nevoit să-și abandoneze slujba pentru a-l urma pe militar. S-a mai susținut că prin O.U.G. nr. 1/2011 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate și că, din cauza faptului că nu există carnete de muncă, iar adeverințele cu venituri sunt aproape imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor, se încalcă în mod fundamental dreptul la proprietate și se creează un tratament discriminatoriu față de personalul civil care își poate valorifica toate câștigurile prin existența carnetelor de muncă. Astfel, se creează o discriminare între cadrele militare care au lucrat într-o singură unitate și care au putut prezenta adeverințe cu veniturile realizate și celelalte cadre militare care nu mai pot prezenta astfel de adeverințe. De asemenea, se creează o discriminare între cadrele militare și personalul civil care își poate valorifica toate veniturile ca urmare a existenței carnetului de muncă, precum și o discriminare între cadrele militare și magistrații care beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil. Totodată se încalcă principiul dreptului câștigat deoarece pe parcursul anilor, cât reclamanții au fost militari activi, aceștia au câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-au desfășurat activitatea.
S-a mai susținut prin contestație că deciziile contestate și implicit procesul de recalculare sunt nelegale raportat la dispozițiile Constituției României, ale dreptului comun și ale legislației Europene în materie. Legislația europeană are aplicabilitate directă, principiu consacrat de CJUE în cauza V. Gend en Loos, iar în cazul în care instanța de judecată constată că legile interne încalcă pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conținând dispoziții mai favorabile decât acestea din urmă, sunt obligate să ignore aceste prevederi și să facă aplicarea celor din reglementările internaționale. Constatarea de către Curtea Constituțională a României în cuprinsul Deciziei nr. 871/25.06.2010 a faptului că Legea nr. 119/2000 nu încalcă dispozițiile Constituției României nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art. 20 din Constituție și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale. De altfel, chiar Curtea Constituționala prin decizia nr. 1344/09.12.2008 a reținut că „instanțelor judecătorești le revine sarcina de aplicare directă a legislației comunitare atunci când legislația națională este în contradicție cu aceasta”. Plecând de la dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie constatat că membrii Sindicatului beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare fost dispusă de pârâte. Astfel, invocând jurisprudența relevantă în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a precizat că reclamanții dețin un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a drepturilor Omului, însă privarea de proprietate s-a realizat în mod vădit disproporționat în condițiile în care nu s-a realizat nici o despăgubire a membrilor SCMD. Lipsa totală de despăgubiri nu se poate justifica, avându-se în vedere circumstanțele speței, cu atât mai mult cu cât nici o circumstanță excepțională nu fost invocată de Guvern pentru a o justifica.
De asemenea, s-a susținut prin contestație că prin recalcularea pensiilor se creează o discriminare între cadrele militare și personalul civil, încălcându-se disp. art. 14 CEDO. Tot astfel, măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art. 15 alin. 2 din Constituția României. Nu în ultimul rând prin recalcularea pensiilor se încalcă principiul drepturilor câștigate și mai mult se realizează o degradare militară, în condițiile în care art. 6 alin. 4 din H.G. nr. 735/2010 stabilește că „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se fixează salariu mediu brut pe economie din perioadele respective”.
Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la prevederile art. 149 alin. 2 și art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. În motivarea poziției sale procesuale, intimata a susținut că pensia contestatorului a fost revizuită potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2011, iar cuantumul pensiei a fost stabilit prin determinarea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual în conformitate cu Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cuprinsă în anexa 3 la actul normativ. Revizuirea s-a efectuat în baza documentelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar în baza cărora s-au determinat punctajele medii anuale. A mai invocat intimata și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 15.05.2012 pronunțată în cauza Abaluta și alții contra României.
La termenul de judecată din 28.11.2012, instanța de fond a invocat excepția lipsei de interes a contestatorului în contestația formulată împotriva deciziei nr._/05.12.2011 având în vedere faptul că la data de 25.04.2012 intimata a emis în folosul contestatorului o nouă decizie de revizuire a pensiei în temeiul O.U.G. nr. 1/2011, precum și o decizie de recalculare a drepturilor de pensie. La același termen de judecată contestatorul, prin apărător, a precizat că formulează contestație și împotriva noii decizii de revizuire a pensiei, iar prin precizările scrise depuse la dosar, contestatorul a susținut că formulează contestație împotriva deciziilor nr._/25.04.2012 pentru aceleași motive menționate în acțiunea introductivă.
La termenul de judecată din 16.01.2013, instanța de fond, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva deciziilor nr._/25.04.2012, raportat la prevederile art. 149 și urm. din Legea nr. 263/2010.
Prin sent.civ.nr. 761/20.03.2013 ,Tribunalul Iași a hotărât astfel:
Respinge excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva deciziei nr._/05.12.2011, invocată de intimată. Admite excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva deciziilor nr._/25.04.2012 și, în consecință:
Respinge ca inadmisibilă contestația formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C., în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, împotriva deciziilor nr._/25.04.2012.
Admite excepția lipsei de interes în contestația împotriva deciziei nr._/05.12.2011 emisă de către intimată și, în consecință: Respinge contestația împotriva deciziei nr._/05.12.2011, formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C., în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, ca fiind lipsită de interes.
Respinge, ca nefondate, celelalte capete de cerere ale acțiunii formulate de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C. în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Pentru a se pronunța astfel. Tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva deciziei nr._/05.12.2011, invocată de către intimată, instanța de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 22 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cuprinsă în anexa nr. 3 la O.U.G. nr. 1/2011, „împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestație, în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale...”, iar deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Articolul 149 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 prevede că procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional, iar art. 151 alin. 2 din același act normativ prevede că hotărârile emise de Comisia de contestații pensii care funcționează în cadrul M.. atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În speță, contestatorul C. I. C. a urmat procedura prealabilă de contestare a deciziei emise la data de 05.12.2011, formulând contestații administrative la data de 28.01.2012. Prezenta contestație a fost introdusă la data de 13.03.2012, după împlinirea termenului de 45 de zile prevăzut de lege pentru soluționarea contestației de către Comisia de contestații. Având în vedere liberul acces la justiție, ca drept garantat constituțional, precum și faptul că în speță contestatorul a probat faptul că a urmat procedura prevăzută de lege, dreptul litigios neputând fi lăsat nesoluționat, exclusiv ca urmare a conduitei autorității legal învestite, instanța va respinge excepția inadmisibilității, ca nefondată.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității contestației formulate împotriva deciziilor nr._/25.04.2012, instanța de fond a constatat că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit disp. art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. De asemenea, potrivit disp. art. 149 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. 1 sunt definitive.
Potrivit disp. art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, în soluționarea contestațiilor, Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă hotărâri.
Potrivit disp. art. 151 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, se comunică persoanelor în cauză și caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare, iar potrivit alin. 2 al art. 151, hotărârile prevăzute la art. 150 alin. 3 pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Astfel, raportat la dispozițiile legale menționate, obiectul controlului jurisdicțional îl constituie, în noua reglementare, exclusiv hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și nu deciziile emise de casele teritoriale de pensii, care fac obiectul controlului exercitat, în procedura prevăzută de art. 149 alin. 1 și art. 150 din Legea nr. 263/2010, de organismele de verificare, care examinează și hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise și urmăresc aplicarea corectă a legislației referitoare la pensiile publice.
Or, în speță, contestatorul nu a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ci a solicitat direct instanței să verifice legalitatea și temeinicia deciziilor nr._/25.04.2012.
Potrivit art. 159 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești, iar potrivit art. 1591 Cod procedură civilă, necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii.
Pe cale de consecință, întrucât controlul legalității și temeiniciei deciziilor nr._/25.04.2012 este atribuit de legiuitor în sarcina unei instituții fără atribuții jurisdicționale, iar contestatorul nu a învestit instanța în condițiile art. 151 din Legea nr. 263/2010, instanța de fond a constatat că excepția inadmisibilității este întemeiată si a respins ca inadmisibilă contestația formulată împotriva deciziilor nr._/25.04.2012 de către S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C.. În ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată în contestația împotriva deciziei nr._/05.12.2011 emisă de către intimată, instanța de fond a constatat că aceasta este întemeiată. Astfel, interesul este una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile, orice cerere, în sens larg, fiind admisibilă numai dacă aduce reclamantului un folos practic, licit și actual. Contestatorul C. I. C., începând cu anul 2004, a fost beneficiarul unei pensii militare de stat, stabilite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 164/2001, conform deciziei nr._/02.07.2004. Potrivit disp. art. 1 lit. a din Legea nr. 119/2010, pe data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile militare de stat, acordate conform Legii nr. 164/2001, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. Urmare a intrării în vigoare a acestei legi, a fost emisă decizia nr._/31.12.2010 prin care s-a recalculat pensia contestatorului, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare a recalculării pensiei militare de stat pensia contestatorului a fost de 1402 lei brut. Ulterior, prin decizia nr._/05.12.2011, pensia contestatorului a fost revizuită în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2011, potrivit cărora: ,,Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin 4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari”. Prin această decizie, s-a stabilit o pensie în cuantum de 2503 lei brut începând cu data de 01.01.2011. Contestatorul, prin prezenta acțiune, a contestat decizia nr._/05.12.2011, susținând că sunt încălcate atât dispozițiile constituționale, cât și cele ale legislației europene, cu referire la încălcarea dreptului de proprietate. Ulterior, prin decizia nr._/25.04.2012, pensia contestatorului a fost recalculată în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2011, stabilindu-se o pensie în cuantum de 2907 lei brut. Drepturile de pensie au fost stabilite prin decizia nr._/25.04.2012 retroactiv, începând din data de 01.01.2011. De asemenea, tot la data de 25.04.2012 a fost emisă și o altă decizie nr._ privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, drepturile de pensie în cuantum de 3054 lei fiind stabilite prin această decizie începând cu data de 01.08.2011.
Or, în condițiile în care drepturile de pensie ale contestatorului sunt stabilite începând cu data de 01.01.2011 în temeiul deciziei nr._/25.04.2012, pronunțarea unui titlu jurisdicțional având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei deciziei de pensie nr._/05.12.2011 este lipsită de orice finalitate practică. În acest sens, emiterea deciziei nr._/25.04.2012 cu efecte retroactive, din 01.01.2011, lipsește de orice eficacitate juridică decizia de pensie nr._/05.12.2011, astfel că cercetarea valabilității acestei din urmă decizii nu poate aduce vreun folos practic contestatorului. În acest sens, contestatorul are la îndemâna mijloacele procesuale legale de a critica legalitatea și temeinicia deciziei nr._/25.04.2012, emisă în baza aceluiași act normativ O.U.G. nr. 1/2011, în temeiul căreia i-au fost achitate drepturile de pensie începând cu 01.01.2011.
Pe cale de consecință, instanța de fond a admis excepția lipsei de interes în contestația împotriva deciziei nr._/05.12.2011, formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C..
Întrucât, în prezent, drepturile de pensie ale contestatorului sunt stabilite și acordate în conformitate cu decizia de pensie nr._/25.04.2012, prima instanța a reținut că sunt neîntemeiate celelalte capete de cerere referitoare la menținerea deciziei de pensionare nr._/2004 privind calcularea pensiei de serviciu stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001, obligarea intimatei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia revizuită de la data de 05.12.2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale și obligarea intimatei la plata dobânzii legale.
Raportat considerentelor expuse, instanța de fond a respins ca inadmisibilă contestația formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C., în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, împotriva deciziilor nr._/25.04.2012 și a respins contestația împotriva deciziei nr._/05.12.2011 ca fiind lipsită de interes.
De asemenea, instanța de fond a respins, ca nefondate, celelalte capete de cerere ale acțiunii formulate de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere Iași, în numele și pentru contestatorul C. I. C. în contradictoriu cu intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatorul C. I. C., criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Arata recurentul ca prin acțiunea introductiva a solicitat anularea deciziei de revizuire a pensiei emisa conform OUG 1/2011, apreciind ca aceasta este nelegala prin prisma principiilor constituționale si ale CEDO.
In soluționarea cauzei prima instanța a reținut eronat ca, deoarece nu a fost contestata Hotărârea Comisiei de Contestații ci decizia, contestația este inadmisibila. Aceasta incalca liberul acces la justiție, care trebuie sa fie asigurat de Stat concret si efectiv si nu formal.
Amintește recurentul cauza Azrei c.Irlandei, susținând ca pasivitatea Statului de a găsi soluții pentru rezolvarea in timp rezonabil a contestațiilor blochează accesul liber la justiție.
Susține recurentul, el a urmat procedura prealabila dar a formulat si contestație la instanța, după trecerea termenului de 45 de zile in care trebuia sa primească răspuns.
Solicita recurentul admiterea recursului, casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului SCMD.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Analizând actele si lucrările dosarului, exclusiv prin prisma criticilor formulate de contestatorul recurent ce vizează greșita soluționare a contestației împotriva deciziei_/25.04.2012 pe excepția inadmisibilității, văzând si dispozițiile legale incidente, Curtea de Apel constata ca recursul este nefondat.
Așa cum corect a reținut si prima instanța, conform disp. art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la Comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol, procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Potrivit disp. art. 150 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, în soluționarea contestațiilor, Comisia Centrală de Contestații și comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații adoptă hotărâri.
Potrivit disp. art. 151 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, hotărârile Comisiei Centrale de Contestații, respectiv ale Comisiilor de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Ca atare, raportat la aceste dispoziții legale, obiectul controlului jurisdicțional îl constituie, în noua reglementare, exclusiv hotărârile Comisiei Centrale de Contestații și nu deciziile emise de casele teritoriale de pensii.
Ori, in cauza, deși afirma prin cererea de recurs ca a urmat procedura prealabila obligatorie sus menționata in ceea ce privește decizia din 25.04.2012 contestatorul recurent C. I. C. nu a făcut aceasta dovada.
La dosar exista doar dovada contestării, la data de primei decizii de revizuire, emisa la data de 05.12.2011.
Ori, pentru aceasta decizie s-a reținut prin sentința recurata (iar contestatorul nu a criticat in recurs) lipsa de interes in formularea unei contestații, atât timp cat prin decizia din 25.04.2012 drepturile de pensie au fost stabilite retroactiv, cu începere de la 01.01.2011.
Curtea mai retine ca la termenul de judecata din 28.11.2012 (fila 140 dos. fond), apărătorul recurentului, av.B., a solicitat instanței de fond acordarea unui termen pentru „ a preciza daca reclamantul înțelege sa conteste si noua decizie si pentru a face dovada ca s-a urmat si procedura prealabila”.
Este real faptul ca la data de 16.01.2013 s-a depus la dosarul de fond o cerere a contestatorului ,prin care acesta arata ca înțelege sa conteste decizia_/25.04.2012, însa, așa cum s-a arătat anterior, instanța de judecata nu poate analiza direct decizia emisa de intimata ci doar hotărârea emisa de Comisia de Contestații a Casei de P. Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale.
Așa cum rezulta din răspunsul acestei comisii ( fila 152 dos. fond), contestatorul recurent nu a formulat contestație împotriva deciziei din 25.04.2012, aspect ce a fost reținut si de către Tribunal.
Nu pot fi primite argumentele recurentului conform cărora respingerea ca inadmisibila a contestației formulate direct împotriva deciziei din 25.04.2012 ar încălca accesul liber la justiție, atât timp cat procedura prealabila este prevăzuta de legea in vigoare ca fiind obligatorie.
Curtea apreciază ca nu se poate vorbi, in cauza, despre o negare a posibilității concrete de a contesta o atingere adusa drepturilor, ci doar despre respectarea unei proceduri instituita de dispoziții legale imperative, in vigoare, si care nu au fost declarate neconstituționale.
În consecința, Curtea, in baza art.312 al.1 C.proc.civ.,va respinge recursul declarat de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatorul C. I. C. si va menține hotărârea recurata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatorul C. I. C., împotriva sentinței civile nr. 761/20.03.2013 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2013.
Președinte, N. C. M. | Judecător, C. B. | Judecător, S. P. |
Grefier, C. L. |
Red./Tehnored. P.S. ;
2 ex. 09.07.2013
Tribunalul Iași: C. C. E.
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 308/2013. Curtea de Apel IAŞI | Asigurări sociale. Decizia nr. 1340/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
