Asigurări sociale. Decizia nr. 786/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 786/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 29-05-2013 în dosarul nr. 7868/99/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 786/2013
Ședința publică de la 29 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Judecător N. C. M.
Judecător C. B.
Grefier C. L.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - în numele și pentru membrul de sindicat B. Verginiea împotriva sentinței civile nr. 129 din 16.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind C. de P. Sectorială din C. M.A.I, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. B. R. substituie av. C. R. pentru recurentul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - în numele și pentru membrul de sindicat B. Verginiea, lipsă fiind reprezentantul intimatei C. de P. Sectorială din C. M.A.I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare. Este al doilea termen de judecată, cauza fiind amânată pentru comunicarea duplicatului întâmpinării formulate în cauză de intimată.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. B. R. pentru recurentul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - în numele și pentru membrul de sindicat B. Verginiea precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile și nici de depus înscrisuri noi la dosar.
Nemaifiind de depus înscrisuri noi la dosar și nici de formulat cereri prealabile în cauză, curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Av. B. R. pentru recurentul S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - în numele și pentru membrul de sindicat B. Verginiea, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum este formulat și motivat.
Instanța, declarând dezbaterile încheiate, în baza art.150 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași cu nr._, disjunsă din dosarul nr._, S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatoarea B. Verginiea, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Administrației și Internelor prin C. de P. Sectoriala a Ministerului și C. de P. Sectoriala a MAI, solicitând anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii 119/2010 de către C. de P. a Ministerului Apărării Naționale; menținerea deciziilor de pensionare privind calcularea pensiei de serviciu stabilită în temeiul dispozițiilor Legii 179/2004; suspendarea efectelor deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii 119/2010 pe durata soluționării cauzei; obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004 și pensie recalculata conform Legii 119/2010 și H.G. 710/2010 de la data de 01.01.2011 și până la repunerea în plata a pensiei inițiale; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă sumelor reprezentând diferența dintre cele două decizii – decizia privind pensia de serviciu stabilită conform Legii 179/2004 și pensia recalculata conform Legii 119/2010 și HG 735/2010, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că membrii S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în prezent pensionari, sunt beneficiari ai pensiilor de stat ale polițiștilor, conform art. 4 din Legea 179/2004.
Prin deciziile contestate, s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membrii sindicatului, producându-se o diminuare nejustificata a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului. Pensia polițistului este o contraprestație pentru sacrificiul pe care acesta era obligat să îl facă atât timp cât este cadru activ sau rezervist, pentru privațiunile la care a fost supus de-a lungul timpului, dar și contraprestație pentru soțul care a fost nevoit să-și abandoneze slujbele pentru a-l urma pe militar.
S-a susținut că prin Legea nr. 119/2010 și normele de aplicare se încalcă dreptul de proprietate. Din cauza faptului că nu există carnete de munca, iar adeverințele cu venituri sunt aproape imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor, se încalcă în mod fundamental dreptul la proprietate și se creează un tratament discriminatoriu fața de personalul civil care își poate valorifica toate câștigurile prin existența carnetelor de munca.
Totodată, se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor, cât reclamanții au fost polițiști, aceștia au câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-au desfășurat activitatea. Deciziile contestate și implicit procesul de recalculare sunt nelegale raportat la dispozițiile Constituției României, ale dreptului comun și ale legislației europene în materie. Legislația europeana are aplicabilitate directă, principiu consacrat de CJUE în cauza V. Gend en Loos. Este evident că, în cazul în care instanța de judecata constatând că legile interne încalcă pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conținând dispoziții mai favorabile decât acestea din urmă sunt obligate să ignore aceste prevederi și să facă aplicarea celor din reglementările internaționale.
Constatarea de către Curtea Constituționala a României în cuprinsul Deciziei 871/25.06.2010 că Legea 119/2000 nu încalcă dispozițiile Constituției României nu împiedica instanțele de judecata să facă aplicarea dispozițiilor art.20 din legea fundamentala a statului și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale. De altfel, chiar Curtea Constituționala prin decizia 1344/09.12.2008 a reținut „ de altfel, instanțelor judecătorești le revine sarcina de aplicare directa a legislației comunitare atunci când legislația naționala este în contradicție cu aceasta” Plecând de la dispozițiile art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a drepturilor Omului, trebuie constatat că membrii Sindicatului beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare fost dispusa de pârâte. Reluând jurisprudența relevanta în materie a Curții Europene a Drepturilor omului, s-a arătat că reclamanții dețin un „bun” în sensul art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeana a drepturilor Omului, însă privarea de proprietate s-a realizat în mod vădit disproporționat în condițiile în care nu s-a realizat nici o despăgubire a membrilor SCMD. Lipsa totala de despăgubiri nu se poate justifica, avându-se în vedere circumstanțele speței, cu atât mi mult cu cât nici o circumstanța excepționala nu fost invocata de Guvern pentru a o justifica.
De asemenea, prin recalcularea pensiilor se creează o discriminare între polițiști și personalul civil, încălcându-se disp. art.14 CEDO și se încalcă și prevederile art.15 alin.2 din Constituția României conform căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale, mai favorabile”. Nu în ultimul rând prin recalcularea pensiilor se încalcă principiul drepturilor câștigate și mai mult se realizează o degradare militară, în condițiile în care art.6 alin.4 din HG 735/2010 stabilește că „pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se fixează salariu mediu brut pe economie din perioadele respective.”
Intimatul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În susținerea excepției, s-a arătat că prin art.132 din Legea 263/2010 s-a dispus înființarea Caselor sectoriale de pensii în subordinea Ministerului Apărăii Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, ca structuri cu personalitate juridică și cu sediul în municipiul București. O instituție publică poate avea calitatea de pârât în cadrul unui proces civil numai când prin exercitarea atribuțiilor conferite de lege poate leza, cel puțin subiectiv drepturile și interesele legitime ale reclamantului Or, fața de pretențiile reclamantului, acestea nu pot fi dezbătute decât în contradictoriu cu instituția care are atribuții specifice conferite de lege, în acest sens C. de P. Sectoriala a MAI. În consecință, s-a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
A mai susținut intimatul că acțiunea reclamantei este lipsită de obiect, întrucât HG 725/2010 a fost abrogată prin OUG 1/28.01.2011. Prin . OUG 1/28.01.2011 au fost revizuite implicit toate deciziile de pensie emise în temeiul HG 735/2010.
Prin sentința civila nr.1378/22.06.2011 pronunțata de Tribunalul Iași, s-a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și s-a declinat în favoarea Tribunalului București competența de soluționare a cauzei.
Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Gorj, iar prin decizia nr. 6299/16.10.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.
Prin sentința civilă nr. 129 din 16.01.2013, Tribunalul Iași admite excepția lipsei dovezii calității Sindicatului C. Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere de reprezentant al reclamantei B. V., excepție ridicata din oficiu.
Anulează acțiunea formulată de reclamanta B. V. prin Sindicatului C. Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere in contradictoriu cu pârâta C. de P. Sectoriala a Ministerului Administrației și Internelor, pentru lipsa dovezii calității semnatarului cererii, de reprezentant al reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.67 C.pr.civ, părțile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, iar mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.
Dispozițiile art. 28 din Legea 62/2011 stabilesc următoarele:
(1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.
(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres.
Or, în prezenta cauză, deși Sindicatului C. Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere i s-a pus în vedere de a depune la dosar dovada împuternicirii scrise din partea reclamantei pentru introducerea acțiunii și dovada calității de membru de sindicat, aceasta nu a făcut dovada cerută expres de dispozițiile legale.
Potrivit art.161 C.pr.civ când instanța constata lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale a părții sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri; daca lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.
Întrucât, în cauză S. C. Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere nu a făcut dovada împuternicirii primite în condițiile prevăzute de art.28 alin.1 din Legea 62/2011, instanța urmează a admite excepția lipsei dovezii calității Sindicatului C. Militare Disponibilizate, în Rezervă și în Retragere de reprezentant al reclamantei B. V., excepție ridicata din oficiu și, pe cale de consecință, va anula cererea de chemare în judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, în numele și pentru contestatoarea B. V..
În motivarea recursului, se precizează că recurenta a acordat mandat de reprezentare Sindicatului C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, anterior inițierii demersului judiciar, urmând să facă această dovadă.
Intimata C. de P. Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, considerând că în mod corect, raportat la prevederile art. 161 Cod proc. civilă și art. 28 alin. 1 din Legea nr. 62/2011, instanța a dispus anularea cererii de chemare în judecată.
În recurs nu s-au administrat probe noi. În condițiile în care recurenta nu a depus mandatul de reprezentare acordat Sindicatului C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, analizând doar înscrisurile avute în vedere de prima instanță, Curtea constată că reprezentantul părții nu face dovada calității sale, așa încât recursul este nefondat.
În consecință, având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - în numele și pentru contestatoarea B. Verginiea, împotriva sentinței civile nr. 129 din 16.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2013.
Președinte, G. P. | Judecător, N. C. M. | Judecător, C. B. |
Grefier, C. L. |
Red. / Tehnored. B.C.
2 ex. – 26.06.2013
Tribunalul Iași: F. E. C.
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 793/2013. Curtea de Apel IAŞI | Asigurări sociale. Decizia nr. 407/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
