Asigurări sociale. Decizia nr. 4/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-09-2013 în dosarul nr. 1212/89/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4/2013
Ședința publică de la 11 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător G. P.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale privind apelul declarat de apelanta C. Județeană de Pensii V. împotriva sentinței civile nr.405/09.05.2013 pronunțată de Tribunalul V., intimată fiind S. C., având ca obiect contestație privind respingerea înscrierii la pensie
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând stadiul procesual al dosarului, care se află la primul termen de judecată; că s-a parcurs procedura prealabilă prevăzută de noul Cod de procedură civilă; că intimata a depus întâmpinare, duplicatul comunicându-se apelantei; și că potrivit art.223 Cod proc. civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, apreciază că nu sunt motive de amânare și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr.405 din 09.05.2013 Tribunalul V. respinge excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de pârâta C. Județeană de pensii V..
Admite acțiunea formulată de reclamanta S. C., domiciliată în ., în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii V., cu sediul în mun. V., .. 22, județul V. și, în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr. 2032 din 13 februarie 2013 emisă de pârâta C. Județeană de Pensii V..
Obligă pârâta C. Județeană de Pensii V. să emită reclamantei o nouă decizie prin care să valorifice perioada atestată ca vechime în muncă în procesul verbal privind reconstituirea vechimii în muncă nr. 125 din 15 decembrie 2009, emis de Consiliul Județean V. – Comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen și motivat, intimata C. Județeană de Pensii V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivează apelanta că procesul verbal nr.34 din 01.10.2009, eliberat de Consiliul Județean V. - Comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă, nu a fost valorificat la stabilirea vechimii în muncă nefiind în acord cu dispozițiile ale Legii nr. 80/1992 și ale Legii 5/1977.
Motivează apelanta că timpul util la pensie se stabilește în ani, prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă. Timpul util la pensie nu poate depăși numărul de ani calendaristici în care volumul de muncă a fost prestat. Timpul util Ia pensie pentru agricultori di zonele necooperativizate se determină pe baza carnetului de asigurat și reprezintă numărul de ani în care s-a achitat contribuția minimă prevăzută de Legea nr. 5/1977.
Prin urmare, calculul timpului util se efectua doar în cazul membrilor cooperatori pentru care fostele adunări generale stabileau volumul de muncă anual exprimat în norme ( diferențiate pentru fiecare sector - vegetal, zootehnic, horticol, etc). Acest volum de norme trebuia efectiv realizat în funcție de aceasta efectuându-se retribuirea cooperatorilor și stabilirea drepturilor de pensie,
Drepturile de retribuire pentru personalul care îndeplinea funcții de conducere și de execuție tehnice, economice, de altă specialitate, administrative, de servire și pază se acordau cu condiția ca acestea să execute, în raport cu mărimea și complexitatea unității, lucrări agricole reprezentând 25 - 50% din volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucrau nemijlocit în producție, potrivit hotărârii adunării generale, fară a primi, pentru aceste lucrări, o retribuție distinctă față de cea cuvenită pentru funcția îndeplinită.
Totodată, pentru îndeplinirea funcției de președinte, vicepreședinte scos din producție, șef de fermă sau de brigadă, membri cooperatori care nu erau retribuiți de stat, primeau o indemnizație lunară din partea statului: de 450 - 520 lei pentru președinte și 210 - 260 lei pentru celelalte funcții.
Potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 10/1972 Codul Muncii, raporturile de muncă din cooperativele agricole de producție se stabilesc pentru membrii cooperatori prin statute proprii.
Retribuția suplimentară pe care o primea personalul contractual din cadrul cooperativelor agricole de producție, în general, ca formă de participare la beneficii nu a făcut parte din baza de calcul a pensiei anterior anului 2001, la aceasta nu s-a datorat contribuția de asigurări sociale și nici contribuția personală pentru pensia suplimentară de 10,15 sau 20 lei specifică agricultorilor.
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/ 1977 și cel al Legii nr. 80/1992 rezultă că vechimea în muncă și respectiv timpul util se calcula pentru normele efectiv lucrate nu și pentru cele atribuite.
Astfel, timpul util la pensie realizat de către agricultor se exprimă în ani și se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor.
Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor art. (2), nu poate depăși numărul anilor calendaristici în care asiguratul a prestat muncă în fosta unitate agricolă cooperatistă.
Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor și informațiilor conținute în carnetul de pensii și asigurări sociale și/sau în alte acte doveditoare eliberate de primăria care deține arhiva fostelor unități agricole cooperatiste întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare.
În sistemul public, stagiul de cotizare este constituit din perioadele pentru care s-a datorat contribuția Ia bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații cu declarație de asigurare socială sau cu contract de asigurare socială, precum și din perioadele în care persoanele asigurate au plătit contribuții de asigurări sociale în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale Ia care România este parte.
Constituie stagiu de cotizare și, respectiv timp util la pensie realizat de agricultori, respectiv perioada în care foștii cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole sau au achitat contribuția minimă prevăzută de Legea nr. 5/1977, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992, republicată.
Mai motivează apelanta că în conformitate cu prevederile art. 14 alin (1) din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, în cazul în care se dovedește cu acte că arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, în condițiile decretului menționat, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de muncă, funcția, meseria, sau specialitatea. Prin urmare, pot solicita reconstituirea situațiilor prevăzute Ia art. 14 alin (2) numai persoanele care depun activitate pe baza unui contract de muncă, cadrele permanente ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne și membrii cooperativelor meșteșugărești.
În consecință, consideră că, pentru persoanele care au avut calitatea de membru cooperator nu se pot reconstitui perioadele în care au realizat un volum de muncă în fostele cooperative de producție în baza prevederilor art. 14 alin (2) din Decretul nr. 92/1976
În drept, cererea de apelanta este întemeiată pe dispozițiile art. 466-482 Cod procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefundat.
Nu au fost depuse înscrisuri noi în faza apelului.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate prin cererea de apel, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Curtea apreciază că apelul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
În limitele de devoluțiune fixate prin ceea ce a judecat prima instanță, Curtea apreciază că în mod legal și temeinic a fost stabilită în sarcina apelantei - pârâte obligația de a ține seama la stabilirea drepturilor de pensie și de procesul verbal nr. 34/2009.
Astfel cum reține și instanța de fond, prin procesul verbal nr. 34/01.10.2009 întocmit de Comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă din cadrul Consiliului Județean V. a fost „reconstituită vechimea în muncă” pentru perioada 1969 - 1975, „cu normele stabilite prin Legea nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu disp. art. 160 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul juridic de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare”.
Este evident faptul că procesul-verbal nr. 34/01.10.2009 a fost întocmit în cadrul unei proceduri speciale, derogatorie, anume aceea reglementată de dispozițiile art. 14 și urm. din Decretul nr. 92/1978 privind carnetul de muncă, procedură care statuează și asupra regulilor de contestate în justiție a actului, în condițiile prescrise de art. 17 alin. 2, potrivit cu care „împotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucrează acesta se va putea adresa cu plângere, judecătoriei în a cărei rază teritorială funcționează comisia, în termen de 15 zile de la comunicare, hotărârea judecătoriei fiind definitivă”.
Pe de altă parte, este necontestat în proces faptul că fundamentul dreptului afirmat intră în câmpul de aplicare al timpului util la pensie concept care este, de asemenea, supus unor reguli speciale de recunoaștere și valorificare în procesul stabilirii drepturilor de pensie.
Astfel, potrivit disp. art. 17 alin.3din legea 263/2100 ( sub imperiul căreia a fost emisă decizia contestată) „(3) Constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001” iar potrivit art.159 alin.1 din aceeași lege “ Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) și art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege”.
Curtea mai are în vedere și faptul că prin decizia nr. 223/2002 a Curții Constituționale au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 „în măsura în care anumite categorii de persoane sunt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă, în condițiile reglementate prin acest decret”, în considerentele căreia „Curtea reține de asemenea, și încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție prin îngrădirea liberului acces la justiție, deoarece condiționarea strictă de textul de lege examinat a posibilității cetățenilor de a cere reconstituirea activității depuse pe bază de contract de muncă îngrădește exercițiul unor categorii de cetățeni de a solicita și de a obține realizarea unor interese legitime prin intermediul justiției”.
În lumina acestor prevederi legale și a principiilor jurisprudențiale statuate prin decizia instanței de contencios constituțional, Curtea remarcă faptul că este necontestat și prin urmare acceptat de către apelantă că intimata, în calitate de membru cooperator, a realizat un volum de muncă, în accepțiunea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 80/1992, pe o durată semnificativă de timp de 10 ani. Este de observat că dovada volumului de muncă nu a putut fi făcută cu adeverința eliberată de primărie dintr-o împrejurare care nu-i este imputabilă intimatei-reclamante, și prin urmare nu-i poate afecta drepturile de asigurări sociale. Mai mult, este de remarcat și împrejurarea că procesul verbal nr. 60/2009, nefiind contestat în justiție, nu poate fi lipsit de orice forță probantă în privința recunoașterii muncii prestate în perioada „1969 - 1975, cu normele stabilite prin Legea nr. 80/1992”.
Nu în ultimul rând, în raport cu garanțiile dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 par. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea are în vedere că dreptul de acces la justiție trebuie să fie unul concret și efectiv, în sensul că refuzul unei instituții publice, în speță apelanta casa de pensii, de a da efectivitate unui drept sau interes legitim recunoscut intimatei printr-un act emanând de la o altă entitate publică, în speță procesul verbal nr. 60/2009 întocmit de Comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă, se impune să fie supus sub aspectul legalității și corectitudinii controlului unui organ judecătoresc cu depline competențe.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.480 (1) Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de C. Județeană de Pensii V., prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.405 din 09.05.2013 pronunțată de Tribunalul V., sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.09.2013.
Președinte, D. P. | Judecător, G. P. | |
Grefier, M. H. |
Red/tehnored.P.D.
2 ex, 07.10.2013
Tribunalul V. – A. C.
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 407/2013. Curtea de Apel IAŞI | Asigurări sociale. Decizia nr. 308/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
