Asigurări sociale. Decizia nr. 490/2013. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 490/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 4646/99/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 490/2013

Ședința publică de la 25 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. B.

Judecător A. E. A.

Judecător N. C. M.

Grefier I. P.

S-a luat spre examinare recursul formulat de către S.C. T. I. S.R.L. Iași împotriva sentinței civile nr._ pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr._, intimată fiind C. - C. de Asigurări de Sănătate Iași, având ca obiect asigurări sociale.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 20 martie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, și când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 25 martie 2013.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ /02.05.2012, reclamanta S.C. „T. I.” S.R.L. Iași a chemat în judecată pe pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate – C. de Asigurări de Sănătate Iași, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 14.749 lei reprezentând indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS pentru lunile august, septembrie, octombrie 2011, refuzate la plată în mod nejustificat. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, prin adresa nr. 3965/23.03.2012, CJAS Iași i-a comunicat refuzul de plată al sumelor solicitate cu titlu de indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011, cu privire la care au drept de recuperare din bugetul FNUASS. Motivul refuzului de plată constă în faptul că ar fi depus cererile cu depășirea termenului de 90 de zile impus de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005.

A mai susținut reclamanta că argumentele pârâtei sunt nefondate, nelegale și abuzive. Astfel, a formulat cererile de recuperare lunar, atât în luna august 2011, cât și în lunile septembrie și octombrie 2011, însă cererile au fost respinse pe motiv că certificatul de atestare fiscală nu ar fi fost eliberat la zi (deși atașase certificatul de atestare fiscală nr._/12.07.2011). La data de 20.02.2012 a obținut un nou certificat de atestare fiscală, nr._/20.02.2012, astfel încât s-a prezentat din nou la sediul pârâtei cu cererile de recuperare pentru perioada august 2011 – octombrie 2011. Împreună cu cererea de reînregistrare, a depus și certificatele de atestare fiscală nr._/12.07.2011 și nr._/20.02.2012, cererile de recuperare nr. 2428/23.09.2011, nr. 2708/25.10.2011 și nr. 2971/25.11.2011, centralizatoarele nr. 2428/23.09.2011, nr. 2708/25.10.2011 și nr. 2971/25.11.2011, declarații privind evidența obligațiilor de plată către Bugetul FNUASS pentru concedii și indemnizații pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011 – anexa 1, declarații privind evidența nominală a asiguraților care au beneficiat de concedii și indemnizații pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011 – anexa 2, declarațiile unice D112 pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011, certificatele medicale pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011, eroarea din data de 23.02.2012 emisă de pârâtă. Or, de această dată, cererile pentru lunile august și septembrie 2011 au fost refuzate pe motivul nerespectării termenului de 90 de zile. A solicitat reînregistrarea cererilor de recuperare, având în vedere faptul că la data 12.07.2011 nu avea datorii la buget și că, începând cu luna august 2011 și până în prezent, nu a avut decât de recuperat de la FNUASS. În ceea ce privește luna octombrie 2011, refuzul de înregistrare a cererii s-a datorat neacceptării de către sistemul informatic al CJAS a tuturor certificatelor medicale depuse, pe motiv că unul dintre acestea (certificatul medical . nr._) ar fi depășit numărul de 90 de zile/an, fără a avea avizul medicului expert. Or, a precizat reclamanta că întârzierea în depunerea cererii de recuperare aferentă lunii octombrie 2011 se datorează faptului că declarația rectificativă pentru luna octombrie 2011 s-a realizat în urma corecției efectuate în data de 29.02.2012 de către medicul specialist care a eliberat certificatul, dar nu poate afecta dreptul său de a primi sumele cuvenite de la FNUASS.

În consecință, a susținut reclamantă că pârâta ar trebui să fie obligată la plata sumelor pretinse având în vedere, pe de o parte, faptul că neînregistrarea cererilor nu s-a datorat lipsei de diligență a societății, ci refuzului sistemului informatic al pârâtei de înregistrare, pentru rațiuni nelegale, iar pe de altă parte, faptul că termenul de 90 de zile pretins nerespectat se referă la cu totul altă situație. În acest sens, reclamanta a invocat prevederile art. 38 – 40 din O.U.G. nr. 158/2005 și ale art. 77 – 78 din Ordinul MS nr. 60/2006, precizând că restricția depunerii cererii în 90 de zile se referă la situația beneficiarului (respectiv asiguratului) și nu poate fi extrapolată la solicitarea sa de recuperare a sumelor plătite în plus față de ce datora la FNUASS. De asemenea, reclamanta susține că refuzul de primire a cererilor pe motiv că nu ar fi fost depus certificatul de atestare fiscală la zi este abuziv, atât timp cât actele solicitate nu se regăsesc între cele impuse de dispozițiile legale, iar în perioada în cauză societatea avea doar de recuperat sume de la FNUASS.

Pentru toate aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii.

Pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii. În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că potrivit O.U.G. nr. 158/2005 și Normelor de aplicare, indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă se achită salariatului în mod direct de către angajator în baza certificatelor medicale depuse, având ca bază media veniturilor salariale pe ultimele 6 luni. În același timp, angajatorul are obligația achitării contribuției de 0,85% asupra fondului total de salarii către CAS Iași. Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate se depunea lunar la CAS Iași până în anul 2010 inclusiv, iar din anul 2011 aceasta se regăsește integrată în declarația 112 depusă la ANAF. Dacă nivelul indemnizației achitate de către angajator salariaților este mai mare decât contribuția de 0,85% datorată pentru luna în curs, diferență ce este evidențiată în declarația de impunere, această diferență poate fi solicitată de la C. de Asigurări de Sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație. În acest sens, se depune la compartimentul de specialitate al CAS Iași solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa 12 din ordinul MS/C./_ astfel cum a fost modificat prin Ordinul MS/C./_ . Solicitarea poate fi depusă în termenul de 90 de zile potrivit prevederilor art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005. Depunerea declarațiilor de către angajator nu conduce automat la crearea unei obligații de plată în sarcina CAS, fiind necesar a fi respectate și prevederile privind solicitarea în termen a sumelor.

Pârâta a invocat și prevederile art. 82 din Ordinul nr. 430/2010 și a susținut că, pentru solicitările reclamantei aferente lunilor anterioare lunii noiembrie 2011, nu este îndeplinit criteriul de depunere în termenul de 90 de zile expres prevăzut de lege, neexistând astfel posibilitatea legală de restituire a sumelor respective. De altfel, dispoziții similare se regăsesc și în O.U.G. nr. 36/2010.

În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că restricția depunerii cererii în termenul de 90 de zile se referă la situația beneficiarului (asiguratul) și nu poate fi extrapolată la solicitarea angajatorului de recuperare a sumelor, pârâta a susținut că acestea sunt neîntemeiate, invocând prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 158/2005.

Pentru toate aceste motive, pârâta a solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 3357/12.12.2012, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. „T. I.” S.R.L., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate – C. de Asigurări de Sănătate Iași.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea introductivă, reclamanta S.C. „T. I.” S.R.L. Iași a solicitat obligarea pârâtei C. Națională de Asigurări de Sănătate – C. de Asigurări de Sănătate Iași, la plata sumei de 14.749 lei reprezentând indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS pentru lunile august, septembrie, octombrie 2011, refuzate la plată în mod nejustificat.

Potrivit disp. art. 4 alin. 2 din O.U.G. nr. 158/2005, „cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este de 0,85%, aplicată la fondul de salarii ... și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”. Potrivit art. 5 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 158/2005, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cota de contribuție prevăzută la art. 4 alin. 2 se datorează și se achită de către angajatori pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. 1 lit. A și B (deci și pentru asigurații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă).

Potrivit art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, persoanele juridice prevăzute la art. 5 au obligația să calculeze și să vireze la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, persoanele prevăzute la art. 5 lit. a și b au obligația de a depune lunar declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate.

De asemenea, potrivit disp. art. 36 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 158/2005, plata indemnizațiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. 1 lit. A și B, iar potrivit disp. art. 38 alin. 2 din același act normativ, „sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate”. În același sens, în art. 77 alin. 1 din Ordinul nr. 60/2006 se prevede că „sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație”, iar în alin. 2 al aceluiași articol se prevede că „pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizații achitate care depășesc obligația lunară de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se atașează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical prevăzut în anexa nr. 18, precum și, după caz, dovada achitării contribuției pentru concedii și indemnizații, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea”. Potrivit art. 77 alin. 3 și 4 din același act normativ, cererea este analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, care întocmește un referat de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, după caz, de respingere cu motivarea acesteia, iar acest referat, semnat de directorul executiv al Direcției management și economică, este supus aprobării președintelui-director general. Pe baza referatului aprobat se întocmesc ordonanțarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 14 sau, după caz, comunicarea de respingere a plății prevăzută în anexa nr. 15, iar în termen de 30 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurări de sănătate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a plății.

Potrivit disp. art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005, indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite. În același sens, în art. 82 din Ordinul nr. 60/2006, „indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical”.

În consecință, față de toate dispozițiile legale menționate, tribunalul a reținut că termenul de 90 de zile prevăzut de art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 reprezintă termenul în care angajatorul poate solicita de la C. de Asigurări de Sănătate recuperarea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de angajator în luna respectivă. De asemenea, raportat la disp. art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 și la art. 77 din Ordinul nr. 60/2006, prima instanță a reținut că sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează în baza solicitării scrise a angajatorului, solicitare ce trebuie depusă la casa de asigurări de sănătate în termenul de 90 de zile prevăzut de dispozițiile legale menționate.

Or, în speță, tribunalul a reținut că reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi solicitat pârâtei, în termenul legal de 90 de zile, recuperarea sumelor reprezentând indemnizații plătite salariaților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de angajator, pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei adresele nr. 2971/25.11.2011, nr. 2708/25.10.2011 și nr. 2428/23.09.2011 prin care solicita pârâtei virarea sumelor de 7946 lei, de 3832 lei și de 2971 lei, reprezentând diferența dintre suma indemnizațiilor cuvenite și contribuția de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pe lunile august – octombrie 2011. Prima instanță a reținut însă că reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi depus aceste cereri la pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași, în termenul de 90 de zile prevăzut de lege.

În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că a formulat cereri de recuperare a sumelor cuvenite lunar, atât în lunile august 2011, cât și în lunile septembrie și octombrie 2011, însă pârâta a refuzat înregistrarea acestor cereri, tribunalul a reținut că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, în situația în care pârâta ar fi refuzat înregistrarea cererilor reclamantei de recuperare a sumelor, reclamanta avea posibilitatea comunicării acestora prin alte mijloace, pentru a putea proba respectarea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.

Pe cale de consecință, constatând că reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi solicitat, în termenul legal de 90 de zile, în scris, conform art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005 și art. 77 din Ordinul nr. 60/2006, restituirea sumelor datorate, prima instanță a reținut că este neîntemeiată cererea acesteia de obligare a pârâtei la plata sumei de 14.749 lei reprezentând indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS pentru lunile august, septembrie, octombrie 2011.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta .” SRL Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se susține că, prin adresa nr. 3965/23.03.2012 CJAS Iași i-a comunicat refuzul de plată al sumelor solicitate cu titlu de indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS, pentru lunile august, septembrie și octombrie 2011, cu privire la care are drept de recuperare din bugetul FNUASS, motivul refuzului de plată constând în aceea că ar fi depus cererile cu depășirea termenului de 90 de zile impus prin art. 40 din OUG 36/2010.

Susține recurenta că termenul de 90 de zile se calculează, conform art. 26 din Ordinul 470/2010, astfel: „Indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite".

Anexa nr. 7 Cap. I alin. 2 din HG 1397/2010 statuează că termenul de depunere a declarației (Declarația 112) este „lunar, până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul pe venit și contribuțiile sociale ".

Așadar, de la acest termen curg cele 90 de zile prevăzute de art. 40 din OUG 36/2010, astfel cum este reglementat de către Ordinul 470/2010 prin art. 26.

Astfel, cererea privind recuperarea indemnizațiilor plătite de angajator asiguraților pentru sumele care depășesc suma contribuțiilor pentru luna octombrie 2011 trebuia depusă cel mai târziu până la data de 25 februarie 2012 (25 noiembrie la care se adaugă 90 de zile).

Ori, susține recurenta, a făcut dovada că a depus în termen declarațiile (până pe data de 25 a lunii următoare) și că a anexat acestora toate înscrisurile justificative, conform prevederilor legale.

Consideră că în mod greșit prima instanță a reținut că cererile de recuperare pentru indemnizațiile aferente lunilor august, septembrie și octombrie au fost depuse cu depășirea termenului de 90 de zile, în condițiile în care a arătat că cererile sale nu au fost primite la Registratura CASS Iași motivat de împrejurarea că nu ar fi depus odată cu acestea și un Certificat de atestare fiscală la zi, care să ateste lipsa debitelor către bugetul de stat.

Această solicitare abuzivă, neprevăzută de actele normative în vigoare, nu a fost negată de către pârâtă, apărările acesteia arătând doar faptul că cererile au fost înregistrate tardiv, nu și faptul că susținerile sale privind refuzul de înregistrare ar fi neadevărate.

Arată recurenta că a solicitat administrarea probei testimoniale pentru a dovedi refuzul CASS de a primi aceste cereri în lipsa unui Certificat de atestare fiscală, dar prima instanță i-a respins cererea.

În aceste condiții, a demonstrat cu înscrisuri faptul că aceste cereri au număr de înregistrare în Registrul de ieșiri al unității cu mult înainte de împlinirea termenului de 90 de zile și că nu ar fi avut nici un motiv să întârzie cu peste 90 de zile depunerea lor.

De asemenea, a depus la dosarul cauzei Certificatul de atestare fiscală nr._/20.02.2012, fapt care vine să confirme o dată în plus că cererea sa de recuperare din 23 februarie a fost primită de reprezentanții CASS Iași doar în contextul în care a făcut dovada deținerii unui astfel de certificat.

Ori, toate aceste prezumții nu au fost avute în vedere de către instanța de fond.

În al doilea rând, susține recurenta, a făcut dovada că a depus în termen legal cererea pentru recuperarea indemnizațiilor la care avea dreptul pentru luna octombrie 2011.

Practic, aceasta putea fi depusă până pe data de 25 februarie 2012 (Declarația până pe 25 noiembrie 2011, după care curge termenul de 90 de zile pentru depunerea cererilor de recuperare, respectiv 25 februarie 2012). La dosarul cauzei a fost depus refuzul CASS Iași din data de 23 februarie 2012, respectiv un înscris printat din baza de date a acestei instituții, care demonstrează faptul că fișierul de date care cuprindea toate certificatele medicale depuse pentru luna octombrie 2011 nu a putut fi procesat, deoarece unul dintre aceste certificate nu întrunea condițiile prevăzute de lege.

În acest context, refuzul de plată al indemnizațiilor aferente celorlalte concedii medicale care erau corespunzătoare și depuse în termen este nejustificat, neputându-se refuza plata acestora ca urmare a inflexibilității programului informatic prin care sunt gestionate aceste date.

Practic, nu poate fi invocată nici o prevedere legală care să justifice refuzul la plată a indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu de sănătate care corespundeau din punct de vedere legal și erau depuse în termen.

Însă, susține recurenta, instanța de fond nu a motivat în nici un fel înlăturarea acestor susțineri probate prin înscrisuri, care fac dovada în mod indirect, dar fără putință de tăgadă că cererea privind recuperarea indemnizațiilor la care avea dreptul pentru luna octombrie 2011 a fost depusă în termen legal.

Ca urmare, solicită recurenta admiterea recursului și a acțiunii, iar în subsidiar, admiterea în parte a acțiunii, respectiv obligarea intimatei la plata sumei de 7.946 lei reprezentând indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS, pentru luna octombrie 2011.

În drept, au fost invocate disp. art. 304 ind. 1 Cod proc.civ.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.

În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul declarat de reclamanta .” SRL Iași este nefondat.

Potrivit art. 38 alin. 2 din OUG 158/2005 ,,Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate”,iar potrivit art. 40 alin. 1 din același act normativ ,, Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite”.

Art. 77 din Ordinul nr. 60/27.01.2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005 OUprivind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate detaliază procedura ce trebuie urmată în vederea recuperării sumelor din bugetul FNUASS, și anume: ,,(1) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație. (2) Pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizații achitate care depășesc obligația lunară de plată a contribuției pentru concedii și indemnizații, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se atașează Centralizatorul privind certificatele de concediu medical prevăzut în anexa nr. 18, precum și, după caz, dovada achitării contribuției pentru concedii și indemnizații, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea. (3) Cererea va fi analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, care va întocmi referatul de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, după caz, de respingere cu motivarea acesteia, referat avizat de personalul împuternicit să exercite viza CFP. (4) Referatul prevăzut la alin. (3), semnat de directorul executiv al Direcției management și economică, va fi supus aprobării președintelui-director general, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13. (5) Pe baza referatului aprobat se întocmesc: ordonanțarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 14 sau, după caz, comunicarea de respingere a plății prevăzută în anexa nr. 15. În termen de 30 zile de la depunerea cererii de restituire, casa de asigurări de sănătate va efectua plata sumelor aprobate sau va transmite solicitantului comunicarea de respingere a plății. (6) După efectuarea plății, dosarul se arhivează la compartimentul de specialitate”.

În speță, prima instanță a reținut corect că, deși a depus la dosarul cauzei adresele nr. 2971/25.11.2011, nr. 2708/25.10.2011 și nr. 2428/23.09.2011 prin care solicita pârâtei virarea sumelor de 7946 lei, de 3832 lei și de 2971 lei, reprezentând diferența dintre suma indemnizațiilor cuvenite și contribuția de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pe lunile august – octombrie 2011, reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi depus aceste cereri la pârâta C. de Asigurări de Sănătate Iași.

Ori, dovada depunerii acestor cereri scrise nu se poate face cu proba testimonială, cu numărul de înregistrare în Registrul de ieșiri al unității ori cu prezumții, așa cum solicită recurenta.

La data depunerii cererilor scrise ( întocmite conform modelului prevăzut în anexa 12 la Ordinul 60/2006) la registratura CASS Iași, acestea trebuiau să primească un număr de înregistrare și o dată certă, iar în cazul refuzului de înregistrare, așa cum a reținut și prima instanță, reclamanta avea posibilitatea comunicării acestora prin alte mijloace (poștă, fax, e-mail etc.) pentru a proba respectarea termenului și a procedurii legale.

În condițiile în care recurenta-reclamantă nu a făcut dovada depunerii la o dată certă a cererilor de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații plătite salariaților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de angajator, nu se mai poate pune problema datei de la care începe să curgă termenul de 90 zile, astfel cum se invocă prin cererea de recurs.

Așa-zisul refuz al CASS Iași din data de 23 februarie 2012, invocat de recurentă, respectiv un înscris printat în care se face mențiunea că fișierul de date nu a putut fi procesat, deoarece un certificat medical nu era întocmit conform legii (fila 26 dosar fond) nu echivalează cu comunicarea de respingere a plății prevăzută în anexa nr. 15,așa cum prevede art. 77 din Ordinul 60/2006, comunicare ce urma a fi făcută după depunerea cererii scrise de recuperare a sumelor, potrivit procedurii cuprinse în dispozițiile legale enunțate anterior.

Ori, în situația în care nu există dovada depunerii la pârâta-intimată a cererilor de recuperare a sumelor (nici măcar pentru luna octombrie 2011), urmată de comunicarea de respingere motivată, nu se poate analiza îndreptățirea/neîndreptățirea reclamantei la plata sumei reprezentând indemnizații de concediu medical plătite angajaților asigurați, care depășesc sumele contribuțiilor datorate bugetului FNUASS.

Pentru toate considerentele expuse, constatând că nu sunt incidente motivele invocate, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., Curtea de Apel va respinge recursul declarat de reclamanta .” SRL Iași și va menține sentința atacată, ca fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta .” SRL Iași împotriva sentinței civile nr. 3357 din 12.12.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2013.

Președinte,

C. B.

Judecător,

A. E. A.

Judecător,

N. C. M.

Grefier,

I. P.

Red./Tehnored. M.N.C.

18.04.2013 - 02ex.

Tribunalul Iași – C. C. E.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia nr. 490/2013. Curtea de Apel IAŞI