Asigurări sociale. Decizia nr. 543/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 543/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 4794/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 543/2013
Ședința publică de la 10 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. B.
Judecător N. C. M.
Judecător D. P.
Grefier M. H.
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale privind recursurile declarate de recurenta C. T. de Pensii Iași și C. Națională de Pensii Publice împotriva sentinței civile nr.300/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, intimată fiind S. V., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că este primul termen de judecată; prin cererea de recurs se solicită judecata cauzei în lipsă.
Președintele completului constată că este prima zi de înfățișare și dă citire raportului asupra celor două recursuri, potrivit căruia ambele sunt declarate în termen și motivate.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și având în vedere că se solicită judecarea cauzei în lipsă, instanța rămâne în pronunțare asupra celor două recursuri.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr._ /07.05.2012, reclamanta S. V. a chemat în judecată pe pârâtele C. T. de Pensii Iași și C. Națională de Pensii Publice București, solicitând obligarea acestora la calcularea cotei de 5,5% reprezentând contribuția de asigurări de sănătate doar pentru suma ce depășește 740 lei și nu pentru întreg cuantumul pensiei. De asemenea, reclamanta a solicitat și obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei lunar, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării hotărârii, în cuantum actualizat cu rata inflației.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că este înscrisă la pensie din anul 2010, iar începând cu luna ianuarie 2011 i-au fost reduse drepturile de pensie, procentul de 5,5% fiind aplicat de către pârâtă pentru cuantumul total al pensiei și nu doar pentru câtimea care depășește 740 lei. Or, acest mod de calcul este eronat, fiind încălcate prevederile O.U.G. nr. 117/2010. Astfel, potrivit disp. art. 2969 Cod fiscal, modificat prin O.U.G. nr. 117/2010, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 lei. Contribuția lunară se aplică asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei. În consecință, față de aceste dispoziții legale, a susținut reclamanta că reținerea cotei CASS de 5,5% din întregul cuantum al pensiei este nelegală. Mai mult, reclamanta a precizat că, prin reținerea cotei CASS din întregul cuantum al pensiei, s-a creat o dublă discriminare, atât între pensionarii care încasează o pensiei de până la 740 lei și pensionarii care încasează o pensie mai mare de 740 lei, cât și între pensionarii ale căror pensii sunt situate în intervalul 741 – 780 lei și pensionarii ale căror pensii sunt situate peste 780 lei.
Reclamanta a invocat și disp. art. 8, secțiunea III din Legea nr. 286/2010, precum și deciziile nr. 223 și nr. 224 din 13.03.2012 ale Curții Constituționale.
Pârâta C. T. de Pensii Iași a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prematurității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și inadmisibilă.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor și că instanțele judecătorești aplică deciziile Curții Constituționale numai în cauzele pendinte la momentul publicării acestora, cauze în care disp. art. 259 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 sunt aplicabile, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data menționată. De asemenea, s-a susținut că raporturile juridice stabilite între asigurat și stat în legătură cu contribuțiile la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate deja reținute până la data publicării deciziei Curții Constituționale, constituie, din perspectiva deciziilor nr. 223 și nr. 224 din 13.03.2012, facta praeterita și nu pot face obiectul unor cereri de restituire formulate ulterior publicării acestor decizii.
Pârâta C. Națională de Pensii Publice București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în motivarea acestei excepții, invocând prevederile art. 256 alin. 2, art. 267 și art. 271 din Legea nr. 95/2006. Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, invocând prevederile art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 17/2012 și ale art. I și II din O.U.G. nr. 15/2012.
Din oficiu, tribunalul a invocat excepția prematurității în capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării hotărârii.
Prin sentința civilă nr. 300/30.01.2013, Tribunalul Iași a dispus:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Națională de Pensii Publice București.
A admis excepția prematurității introducerii acțiuni, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării hotărârii și, în consecință:
A respins, ca prematură, cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării hotărârii.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S. V. în contradictoriu cu pârâtele C. T. de Pensii Iași și C. Națională de Pensii Publice București.
A obligat pârâtele la actualizarea sumelor pe care le datorează reclamantei conform O.U.G. nr. 17/2012 cu rata inflației aplicabilă de la data scadenței fiecărei sume de plată până la data plății efective, plată care se va efectua eșalonat potrivit O.U.G. nr. 17/2012 și H.G. nr. 850/2012.
A respins cererea reclamantei de obligare a pârâtelor la calcularea cotei de 5,5% reprezentând contribuția de asigurări de sănătate doar pentru suma ce depășește 740 lei și nu pentru întreg cuantumul pensiei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată. Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, calitatea procesuală este titlul legal care îndreptățește o persoană să fie parte în procesul civil. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cat și pe cea pasivă. În cauza de față interesul reclamantului se poate realiza față de C. Națională de Pensii Publice, legiuitorul desemnând expres această instituție ca instituție ce face respectivele restituiri. În acest sens, conform disp. art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 17/2012, „sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie…”, iar conform art. 2 din același act normativ, „restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se face, din oficiu, de către C. Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, …”. Pe cale de consecință, raportat la dispozițiile legale menționate, prima instanță a constatat că este neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice.
Referitor la excepția prematurității, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reținute lunar reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei. Astfel, potrivit disp. art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 17/2012, sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie astfel: pentru sumele reținute în perioada ianuarie – martie 2011, restituirea se realizează în tranșe lunare egale în perioada iunie – august 2012; pentru sumele reținute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, până la data de 25 august 2012, Guvernul aprobă prin hotărâre graficul și modalitatea de restituire a sumelor prevăzute la alin. 1 lit. b, respectiv a sumelor reținute în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012. La data de 21.08.2012 a fost publicată în Monitorul Oficial H.G. nr. 850/2012 pentru aprobarea graficului și modalității de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, în art. 1 precizându-se că sumele prevăzute la art. 1 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 17/2012 se restituie lunar în perioada septembrie 2012 – septembrie 2013, conform unui grafic anexat.
Prin art. 1 din O.U.G. nr. 17/2012 s-a reglementat obligația de restituire a sumelor reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei.
Condițiile de exercițiu ale unei acțiuni civile sunt: afirmarea unui drept, interesul, capacitatea și calitatea procesuală. Interesul, ca una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile, presupune că orice cerere de chemare în judecată poate fi promovată numai dacă aduce reclamantului un folos practic, născut și actual, proteguit de lege. Or, față de dispozițiile legale menționate, tribunalul a reținut că interesul în promovarea acțiunii nu este actual, obligația de restituire la care se solicită condamnarea pârâtelor fiind afectată de termenul suspensiv legal cert, stabilit prin disp. art. 1 din O.U.G. nr. 17/2012.
În consecință, prima instanță a reținut că cererea având ca obiect obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reținute lunar reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei, este prematur introdusă față de reglementarea legală ce fixează atât termenele, cât și condițiile restituirii sumelor solicitate prin prezenta acțiune. D. în condițiile încălcării de către pârâte a dispozițiilor normative, reclamanta va avea deschisă calea acțiunii directe pentru realizarea dreptului său, cu respectarea prevederilor legale.
Pe fond, tribunalul a reținut că, prin acțiunea introductivă, reclamanta S. V. a solicitat obligarea pârâtelor C. T. de Pensii Iași și C. Națională de Pensii Publice București la calcularea cotei de 5,5% reprezentând contribuția de asigurări de sănătate doar pentru suma ce depășește 740 lei și nu pentru întreg cuantumul pensiei și la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei lunar, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării hotărârii, în cuantum actualizat cu rata inflației. În ceea ce privește cererea având ca obiect obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5% aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% aplicată la veniturile ce depășesc plafonul de 740 lei lunar, începând cu luna ianuarie 2011, tribunalul a reținut ca întemeiată excepția prematurității.
Potrivit disp. art. 2969 alin. 1 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin O.G. nr. 15/2012, pentru persoanele cu venituri din pensii care depășesc 740 lei, prevăzute la art. 296^3 lit. d, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește nivelul de 740 lei.
În consecință, având în vedere aceste dispoziții legale, precum și faptul că pârâtele, la momentul pronunțării prezentei, calculau cota de 5,5% în conformitate cu dispoziții legale menționate, tribunalul a constatat că este neîntemeiată cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtelor la calcularea cotei de 5,5% reprezentând contribuția de asigurări de sănătate pentru suma ce depășește 740 lei și nu pentru întreg cuantumul pensiei.
În ceea ce privește cererea reclamantei privind actualizarea cu indicele de inflație a diferențelor de pensie, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată. Astfel, prin O.U.G. nr. 17/2012 și H.G. nr. 850/2012 s-a prevăzut restituirea eșalonată, în perioada iunie 2012 – septembrie 2013, a sumelor reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei.
Or, actualizarea diferențelor de pensie cuvenite reclamantei cu rata inflației reprezintă o despăgubire pentru devalorizarea monedei naționale, indicele de inflație reprezentând un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la actuala lor putere de cumpărare. Prin actualizarea debitului se urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data scadenței și până la data plății efective a sumei datorate, actualizarea constituind o modalitate de reparare a pierderii suferite de creditor.
În consecință, pentru acoperirea prejudiciului suferit de către reclamantă, pentru asigurarea respectării principiului restitutio in integrum, tribunalul a constatat că este întemeiată cererea privind actualizarea cu indicele de inflație a diferențelor de pensie.
Raportat tuturor considerentelor expuse mai sus, tribunalul a constatat că este întemeiată în parte acțiunea formulată de reclamanta S. V. în contradictoriu cu pârâtele C. T. de Pensii Iași și C. Națională de Pensii Publice București.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele C. Națională de Pensii Publice și C. T. de Pensii Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului său, C. Națională de Pensii Publice susține că în mod eronat instanța de fond nu s-a pronunțat asupra calității procesuale pasive a CNPP și a obligat-o la actualizarea sumelor datorate conform OUG nr. 17/2012.
Redând prevederile art. 256 alin. 2 și art. 267 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și prevederile art. 18 lit. e din HG nr. 118/2012 care a aprobat statul CNPP, recurenta susține, pe de o parte, că drepturile de asigurări sociale, inclusiv drepturile de pensie, sunt stabilite și plătite de către casele teritoriale de pensii, instituții cu personalitate juridică, iar, pe de altă parte, că beneficiarul contribuției de asigurări sociale, calculate, reținute și virate de C. Județeană de Pensii Iași, este C. de Asigurări de Sănătate Iași, doar această instituție putând fi obligată la actualizarea sumelor.
Mai susține recurenta că instanța de fond s-a pronunțat fără să constate că cererea reclamantei este lipsită de obiect, protecția dreptului subiectiv sau a interesului fiind soluționată de către legiuitor, prin OUG nr. 15/2012 și OUG nr. 17/2012. Astfel, instanța de fond nu a constatat că, până la data soluționării litigiului, s-a reglementat restituirea CASS, care se face lunar potrivit OUG nr. 17/2012, iar acțiunea reclamantei este „neîntemeiată și lipsită de obiect.”
Ca atare, se solicită admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, iar pe fond ca fiind neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041 Cod proc. civ.
În motivarea recursului său, C. T. de Pensii Iași susține că în mod greșit prima instanță a admis cererea de actualizare cu indicele de inflație pentru drepturile bănești prevăzute de OUG nr. 17/2012.
Arată recurenta, redând prevederile Legii nr. 95/2005 privind reforma în domeniul sănătății, astfel cum a fost modificată și completată prin OUG nr. 107/2010, că, începând cu 1.01.2011, Guvernul a hotărât ca și pensionarii care au venituri de peste 740 lei să plătească 5,5% contribuție la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
În consecință, contribuția de asigurări sociale se calcula, în mod temeinic și legal, asupra întregului cuantum al pensiilor care depășesc 740 lei, așa cum însăși instanța de fond s-a pronunțat, prin respingerea contestațiilor, până la apariția deciziilor Curții Constituționale nr. 223/2012 și 224/2012.
Mai susține recurenta că reținerea cotei de 5,5% nu a fost operată la nivelul Casei Teritoriale de Pensii Iași, ci de către Oficiul Central de Plată a Pensiilor București ce funcționează în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, acest oficiu fiind un intermediar în reținerea sumelor din pensii cu titlul de contribuție de sănătate, virate către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în calitate de beneficiar, buget administrat de C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Ordinul emis de CNPP menționează că restituirea sumelor reprezentând diferența dintre contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reținute de la data de 1.01.2011 până la data de 30.04.2012 rezultate prin aplicarea procentului de 5,5% asupra întregului cuantum al pensiei și contribuțiile rezultate prin aplicarea procentului de 5,5% doar asupra părții din pensie care depășește 740 lei se face prin diminuarea veniturilor Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și se evidențiază la o poziție distinctă de venituri bugetare.
În concluzie, actualizarea cu indicele de inflație are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani, însă recurenta apreciază, având în vedere că nu a făcut decât să aplice prevederile legale în vigoare la acea dată, precum și faptul că sumele reținute au fost virate bugetului asigurărilor sociale de sănătate, că nu poate fi obligată la actualizarea sumelor respective.
În consecință, se solicită admiterea recursului și respingerea cererii de actualizare cu indicele de inflație.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041 Cod proc. civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursurile declarate de pârâtele C. Națională de Pensii Publice și C. T. de Pensii Iași sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Intimata-reclamantă este pensionară, având o pensie al cărei cuantum depășește suma de 740 lei. În perioada 01.01._12, i-a fost reținută din pensie contribuția de asigurări sociale de sănătate, în procent de 5,5 aplicat la întregul cuantum al pensiei.
Temeiul legal al reținerii contribuției de 5,5% l-a constituit prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările aduse prin OUG nr. 107/2010.
Astfel, potrivit art. 257 alin. 22 din acest act normativ, „Pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).” Potrivit dispozițiilor art. art. 259 alin. 2, „Contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Prin urmare, toți pensionarii cu venituri din pensii care depășeau 740 lei au fost contribuabili ai sistemelor de asigurări sociale, astfel cum rezultă din prevederile art. 213 alin. 2 lit. h din Legea nr. 95/2006, care exceptează de la plata acestei contribuții pensionarii cu venituri din pensie mai mici de 740 lei, cât și din dispozițiile art. 2963 lit. d din Codul fiscal, așa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 117/2010, care nominalizează pensionarii cu venituri din pensie mai mari de 740 lei la categoria plătitorilor contribuției de asigurări sociale de sănătate.
În ceea ce privește modul de calcul al „contribuției datorate de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei”, a existat o interpretare diferită a acestor dispoziții legale, fie în sensul aplicării cotei de 5,5 % doar asupra diferenței dintre cuantumul pensiei și suma deductibilă de 740 lei, fie, dimpotrivă, asupra întregului cuantum al veniturilor din pensie, cum s-a procedat în cazul intimatului.
Prin deciziile nr. 223/2012 și 224/2012 publicate în Monitorul Oficial nr. 256/18.04.2012, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 259 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății „sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 de lei”.
Este de remarcat că în dispozitivul deciziilor sus-menționate, Curtea Constituțională a hotărât, în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d din Constituție, că numai o anumită interpretare este conformă cu legea fundamentală; altfel spus, a menținut prezumția de constituționalitate a textului în interpretarea redată mai sus și a exclus din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile.
Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. 4 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, așa încât nu pot fi primite susținerile recurentei C. T. de Pensii Iași privind modul de calcul al contribuției de asigurări sociale, în sensul aplicării cotei de 5,5 % asupra întregului cuantum al pensiei intimatei.
Având în vedere aceste decizii ale Curții Constituționale, faptul că un număr mare de pensionari s-au adresat instanțelor de judecată solicitând restituirea sumelor reprezentând contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, blocând activitatea acestora, precum și necesitatea protejării veniturilor din pensii pentru categoria pensionarilor recunoscută a fi defavorizată, a fost adoptată OUG nr. 17/2012, care prevede, la art. 1 alin. 1, că sumele reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferența dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, se restituie, iar la art. alin. 1 prevede că restituirea acestor sume se face, din oficiu, de către C. Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și de către casele de pensii sectoriale și cele aparținând sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii.
Față de aceste prevederi legale și având în vedere obiectul acțiunii formulate de intimat, astfel cum a fost precizat, (obligarea ambelor recurente pârâte să restituie sumele de bani reținute în mod nelegal, reprezentând diferența dintre sumele reținute lunar cu titlu de cotă CASS de 5,5 % aplicată la întreg cuantumul pensiei și cota CASS de 5,5% începând cu luna ianuarie 2011 și până la data pronunțării sentinței, în cuantum actualizat cu rata inflației), nu sunt pertinente susținerile recurentei C. T. de Pensii Iași vizând operatorul acestor rețineri, respectiv Oficiul Central de Plată a Pensiilor București, ce funcționează în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice și este doar un intermediar în reținerea sumelor din pensii cu titlul de contribuție de sănătate, și nici susținerile recurentei C. Națională de Pensii Publice vizând lipsa calității sale procesuale pasive în condițiile în care drepturile de pensie sunt stabilite și plătite de către casele teritoriale de pensii, instituții cu personalitate juridică. De asemenea, în prezenta cauză, nu interesează raporturile dintre recurente, pe de o parte, și C. Națională de Asigurări de Sănătate ori C. Județeană de Asigurări de Sănătate Iași, pe de altă parte.
Contrar celor susținute de recurenta C. Națională de Pensii Publice, prima instanță a avut în vedere tocmai prevederile OUG nr. 17/2012, prin care legiuitorul a reglementat restituirea, de către recurentă însăși, prin casele teritoriale de pensii, a sumelor reținute de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012. De altfel, prima instanță a obligat-o pe recurenta C. Națională de Pensii Publice, alături de cealaltă recurentă-pârâtă, doar la plata drepturilor bănești reprezentând indexarea cu indicele de inflație a sumelor reținute lunar, nu la restituirea lor, această cerere fiind respinsă.
În condițiile în care, potrivit legii, C. Națională de Pensii Publice, prin casa teritorială de pensii, este titularul obligației principale, de restituire către pensionari a diferenței dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei și pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuție de asigurări sociale de sănătate asupra părții din pensie care depășește nivelul de 740 lei, același subiect este și titularul obligației accesorii obligației principale, respectiv a indexării sumelor cu indicele de inflație, având calitate procesuală pasivă în cauză.
Recurenta C. T. de Pensii Iași, care critică sentința prin prisma admiterii cererii de indexare cu indicele de inflație, nu contestă că “actualizarea cu indicele de inflație are ca finalitate păstrarea valorii reale a sumei de bani”, însă apreciază că nu a prejudiciat-o pe intimată, deoarece nu a făcut altceva decât să-și îndeplinească obligațiile legale, iar sumele reținute au fost virate bugetului Fondului Național Unic de asigurări sociale de sănătate.
Or, prin reținerea în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012, ca urmare a unei interpretări a legii diferite de cea dată de Curtea Constituțională, a unor sume de bani care ar fi trebuit plătite intimatei, sume care urmează a-i fi restituite în perioada iunie 2012-decembrie 2013, intimata a suferit un prejudiciu reprezentat de devalorizarea monedei naționale, prejudiciu ce trebuie acoperit de titularul obligației principale.
La adoptarea OUG nr. 17/2012 nu s-a avut în vedere și repararea prejudiciilor suferite de pensionari ca urmare a devalorizării monedei naționale și a lipsei de folosință a sumelor reținute lunar, ci doar acele elemente menționate în preambulul actului normativ, care vizează interesul general public și constituie situații extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată.
Aspectele invocate de recurenta C. T. de Pensii Iași, respectiv “sumele derizorii” rezultate la actualizare și îngreunarea activității de evidență și plată a pensiilor, nu constituie motive de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii pronunțate de prima instanță. În consecință, constatând că nu sunt incidente motivele invocate, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, Curtea de Apel va respinge recursurile și va menține sentința atacată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele C. Națională de Pensii Publice și C. T. de Pensii Iași împotriva sentinței civile nr 300 din 30.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2013.
Președinte, C. B. | Judecător, N. C. M. | Judecător, D. P. |
Grefier, M. H. |
Red./Tehnored. M.N.C.
18.04.2013 - 02 ex.
Tribunalul Iași - C. E. C.
| ← Asigurări sociale. Decizia nr. 613/2013. Curtea de Apel IAŞI | Asigurări sociale. Decizia nr. 490/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
