Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 957/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 957/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 347/35/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 957/LM/2014
Ședința publică din 18.11.2014
PREȘEDINTE: S. M. - judecător
asistent judiciar: P. C.
ASISTENT JUDICIAR: T. A.
GREFIER: P. M.
Pe rol, fiind soluționarea acțiunii civile în primă instanță înaintată de reclamantul G. A. A., în contradictoriu cu pârâta .., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că la termenul de judecată din data de 11.11.2014 părțile prezenta au pus concluzii pe fond și când în vederea deliberării și a depunerii de concluzii scrise a fost amânată pronunțarea pentru acest termen.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Constata ca prin acțiunea formulata si înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 18 aprilie 2013, sub dosar nr._ ,scutita de taxa de timbru in temeiul art.270 din Codul Muncii, reclamantul G. A. A. a solicitat in contradictoriu cu pârâta .., obligarea pârâtei la plata drepturilor neîncasate si anume, contravaloarea concediului de odihnă legal neefectuat,aferent anului 2011,indexat si actualizat până în momentul efectiv al plății, sporul de noapte fără cazare în cuantum de 35% lună calculat pentru perioada 21.05._12,spor prevăzut de art.42 alin 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramura transporturi nr. 722/03/24.01.2008 și raportat la mențiunile de la lit. j alin 2 lit. a din Contractul individual de munca nr.5 din 20.05.2011,suma ce urmează a fi indexată si actualizată până în momentul efectiv al plății; sporul pentru zilele de sâmbăta –duminică ,sporul de repaus săptămânal neefectuat si sporul pentru orele suplimentare lucrate in procent de 100% lună calculat pentru perioada 21.05._12 conform prevederilor art.10 alin 4,art.42 alin 1 lit. a si lit. c, art. 42 alin 5 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramura transport nr.772/2008coroborate cu prevederile art. 122,art.123 si art. 137 alin 4 si alin 5 din legea nr.53/2003 raportat la mențiunile de la lit.j alin 2 lit.a din contractul individual de munca nr.5/20.05.2011 ,suma ce urmează a fi indexată si actualizată până în momentul efectiv al plății; diurna pentru perioada lucrată in lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2012, suma de 374 euro rest diurna pentru luna octombrie 2012, suma de 1087 euro diurna pentru luna noiembrie 2012, suma de 557 euro diurna pentru luna decembrie 2012, total diurnă acordata 2015 euro ,actualizata cu dobânda legala calculata începând cu data de 01.01.2013 si până la momentul efectiv al plății, restituirea sumei de 1000 euro reținuți cu titlu de garanție de către pârâtă din sumele remunerative realizate, in perioada 21.05._12,suma ce urmează a fi actualizată cu dobânda legala calculata începând cu data de 01.01.2013 si până la momentul efectiv al plății.; cu cheltuieli de judecata .
In motivarea cererii, reclamantul a arătat ca, a fost angajatul unitații intimate, din data de 20.05.2011, conform contractului individual de muncă nr. 5/20.05.2011, pe funcția de șofer autocamion/mașină de mare tonaj efectuând activitatea de muncă pe teren în proporție de peste 90% pe teritoriul Comunității Europene. Astfel, repausurile obligatorii respectiv sâmbetele și duminicile se afla în traseu, activitatea de condus prestând-o atât ziua cât și noaptea conform graficelor și termenelor stabilite de angajator pentru încărcare/descărcare.
Odată cu încheierea Contractului individual de muncă, a luat la cunoștință de fișa postului, a semnat de primire mijlocul auto pe care și-a desfășurat activitatea de muncă, autovehiculul marca VOLVO cu Nr._ având 213.480 Km. la bord.
Conform înțelegerii și negocierii avute cu angajatorul, a convenit ca să fie remunerat cu salariu fix înscris în contractul individual de muncă iar pentru cursele pe care le efectua, pe traseu, să fie remunerat cu suma de 10 Euro/100 de kilometri parcurși, suma reprezentând diurnă, în această modalitate încasând-o de la angajare și până în luna octombrie 2012 când angajatorul nu i-a mai plătit-o.
Se mai arata de către reclamant ca ,în activitatea de transport rutier de mărfuri această modalitate de plată este o practică constantă, angajatorii evitând a trece diurna în contractul individual de muncă pentru a nu fi nevoiți să achite după sumele ce se realizau obligațiile reglementate prin lege pentru veniturile remunerative aferente muncii în regim de angajare (salariul).
Suplimentar, angajatorul i-a reținut lunar procentual la valoarea diurnei realizate, sume de bani până la concurența sumei de 1000 Euro, aceasta reprezentând după susținerile angajatorului, suma din care în caz de prejudicii sau de amenzi să existe de unde să fie acoperite. Precizează că, pentru aceste rețineri nu i s-au comunicat nici un fel de acte, mai mult, după ce și-a dat demisia, și a solicitat această sumă, angajatorul a susținut că nu o datorează.
Reclamantul, învederează ca primele probleme cu pârâta au început în luna noiembrie 2012, când, i s-a a achitat doar o parte din diurnă și anume suma de 1017 Euro din totalul de 1391 Euro, salariul fix nemaiachitându-1,situație care a continuat si in luna decembrie 2012.
In ce privește plata remunerațiilor aferente perioadei lunii noiembrie și restul neachitat din octombrie, angajatorul nu i le-a achitat.
D. urmare, la data de 18.12.2012, a notificat pârâta cu privire la obligațiile sale pentru munca prestată, la această notificare neprimind răspuns. Ca urmare a indolenței angajatorului și a refuzului acestuia de a-i achita remunerațiile pentru munca prestată până inclusiv la 12.12.2012, a formulat plângere la ITM Bihor, înregistrată sub nr._/14.01.2013.
După controlul ITM Bihor, pârâta i-a achitat prin mandat poștal nr. 4099/13.02.2013 și nr. 120/25.02.2013 suma de 1821 lei, însa nu rezulta ce reprezintă, din justificarea pârâtei trecută la locul pentru corespondență fiind indicate generic contravaloare diurnă, salar, sporuri, concediu, diurnă.
Din conținutul răspunsului ITM la sesizarea sa, reiese că societatea pârâtă nu i-a achitat diurna pentru luna decembrie 2012, nu au fost evidențiate corect foile de prezență, nu s-a făcut dovada calculării sporurilor la salar pentru activitatea prestată în zilele de sâmbătă și duminică și nici în pentru zilele de sărbători legale, adică, pârâta este în culpă pentru drepturile solicitate și neachitate de aceasta.
Tot cu privire la pretențiile bănești cuantificate și care reprezintă drepturi remunerative pentru munca prestată de reclamant, la data de 14.01.2013 numește o comisie de constatare a pagubelor la autocamionul_ și care stabilește că acesta a fost avariat de acesta, comisia stabilind că valoarea prejudiciului este de 34.543,28 Iei. In urma acestui proces verbal, pârâta a emis și Decizia de Imputare nr. 001/17.01.2013 prin care a stabilit și i-a imputat suma de 34.543,28 lei, documente care sprijină temeinicia pretențiilor sale, documentele emise de pârâtă nefiind altceva afară de acte nelegale decât justificarea și motivul pentru care pârâta nu vrea să-i achite drepturile remunerative.
În drept au fost invocate prevederile: Art. 266 și Art. 269 din Legea nr. 53/2003 republicată coroborat cu prevederile Art. 210-211 din Legea nr. 62/2011; Art. 10 alin.4, Art. 24 alin .l și 2, Art. 41 alin.l lit. C și D, Art. 42 alin.l lit.a și lit.c, Art. 42 al.5 din C.C.M. Unic la nivel ramura Transporturi nr. 772/03/24.01.2008, art.122,art.123 si art.137 alin 4 si 5 din Legea nr.53/2003, Codul civil Român si Cod procedura civila.
Pârâta prin întâmpinare solicită respingerea acțiunii ca netemeinica si nefondata ,cu cheltuieli de judecată.
In motivarea poziției sale procesuale, unitatea pârâtă a arata ca, reclamantul a fost angajat în perioada 23.05._13, în baza contractului individual de munca nr. 5/20.05.2011. Raporturile de muncă au încetat ca urmare a acordului părților conform deciziei nr. 16 din 17.01.2013. Chiar daca la început activitatea de muncă a reclamantului a fost decentă, pe parcursul derulării relațiilor de muncă, a înțeles să nu își îndeplinească în totalitate obligațiile de serviciu, ori să și le îndeplinească în mod defectuos, ba mai mult, aproape de finalul colaborării contractuale, a generat importante prejudicii atât patrimoniului cât și imaginii societății comerciale .
Referitor la primul capăt de cerere, pârâta solicita respingerea acestuia, întrucât aceste sume de bani au fost achitate conform statelor de plata anexate prezentei și semnate de dumnealui în conformitate cu prevederile art.168 din Codul Muncii.
Conform statelor de plata salariați, aferente lunilor noiembrie si decembrie 2011 reclamantul a încasat contravaloarea celor 12 zile de concediu neefectuat în suma de 418 lei (166 lei/noiembrie reprezentând 5 zile de concediu plus 252 lei/decembrie reprezentând 7 zile de concediu), aspect dovedit prin semnătura salariatului pe statele de plata.
În ceea ce privește sporul de noapte, se solicita sa se aibă, în vedere prevederile art. 125 alin 1 lit. b din Codul muncii. Totodată, face mențiunea că reclamantul este într-o gravă eroare legislativă, întrucât își întemeiază acest capăt de cerere pe prevederile Contractului Colectiv de Muncă la Nivel de R. - transporturi nr. 772/008, întrucât, pe de o parte, acest act nu mai era valabil raportat la perioada în care reclamantul a fost angajatul unității, iar pe de altă parte, acel contract colectiv era abrogat prin modificările aduse în legislația muncii care statuau obligativitatea contractului colectiv doar la nivel de unitate și numai în condițiile existentei unui număr minim de 21 de salariați.
Prin urmare, textele de lege invocate de reclamant genera consecințe juridice, în prezenta speță fiind incidente în prevederile art. 125 alin 2 lit. b din Codul muncii în raport de care se impune a fi efectuat un calcul procentual al numărului orelor de noapte prestate de reclamant, raportat la numărul total de ore de muncă prestate de același angajat, demonstrându-se în acest mod daca s-a depășit sau nu procentul de 30% din timpul sau lunar de lucru, fapt de natura a genera dreptul la plata a sporului de noapte.
La întocmirea acestor două centralizatoare ale totalului orelor lucrate/lună, respectiv ore de noapte/lună prestate de reclamant, s-au avut în vedere foile colective de prezență aferente fiecărei luni,descărcărilor diagramelor tahograf ale salariatului în cauză,foi de parcurs - doar pentru luna decembrie 2012,state de plata de unde rezultă numărul de ore lucrate de salariat confirmat de către acesta prin semnătura olografă.
În urma analizei documentelor se poate constata în mod facil că reclamantul nu a realizat în nici una din lunile în care a prestat muncă pentru subscrisa un număr de ore de muncă de noapte care să depășească procentul de 30% din numărul total de ore lucrate. Față de acest aspect ,pârâta arata ca este evident faptul că nu datorează plata unui spor de noapte reclamantului
Raportat la punctul 3 din cererea reclamantului, prin care se solicită sporul pentru zilele de sâmbătă si duminică lucrate, sporul de repaus săptămânal, sporul pentru orele suplimentare, pârâta solicita să se constate că reclamantul persistă a se afla în aceeași eroare legislativă, întemeindu-și pretențiile pe dispoziții legale care nu pot fi aplicabile prezentei spețe. Legea dialogului social nr. 62/2011, a schimbat complet abordarea contractelor colective de muncă, eliminând contractul colectiv la nivel național dar și contractele colective la nivel de ramuri.
Sporul pentru zilele de sâmbătă si duminică este de 1% din salariul de bază și a fost plătit reclamantului prin mandatul poștal nr. 100/25.02.2013. Sporul pentru zilele de sărbători legale este de 100% din salariul de baza, acest spor care a fost calculat și plătit reclamantului, prin același mandat poștal nr. 100/25.02.2013 întrucât acesta nu a efectuat ore suplimentare de muncă, fiind de prisos orice analiză a unui astfel de spor întrucât este nedatorat în mod evident.
Conform statului de plata a pârâtei aferent lunii ianuarie 2013 și a chitanței nr. 7391 emisă de Poșta Română la data de 25.02.2013, reclamantului i-a fost plătită prin mandat poștal suma de 215 lei cu titlu de sporuri, în prezent, pârâta nedatorând reclamantului alte sume de bani,se mai arata prin întâmpinare.
Totodată, Regulamentul de Ordine Interioara al unității dezvoltă unele din drepturile acordate de către societatea angajaților săi, însă reclamantul emite solicitări total netemeinice, în condițiile în care a luat la cunoștință și i s-a și remis un exemplar din Regulamentul de ordine internă a unității cu ocazia instruirii individuale de la momentul angajării lui, conform fisei de instruire individuală ce-i poartă semnătura olografă.
La punctul 4 din cerere ,reclamantul solicită a i se plăti diurna aferentă lunilor octombrie, noiembrie, decembrie 2012.
Conform art 7 alin (1) din HG nr. 518 din 10 iulie 1995 diurna in valuta (diurna externa) se diferențiază pe doua categorii si se acorda la nivelul prevăzut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea, potrivit anexei." Reclamantul a efectuat transporturi rutiere de marfă, după cum urmează: Ungaria, Austria, Germania, Franța, Belgia unde diurna minimă este de 35 euro/zi.
Conform art 9 din HG nr. 1860/2006 privind drepturile si obligațiile personalului autorităților si instituțiilor publice pe perioada delegării si detașării in alta localitate, precum si in cazul deplasării, in cadrul localității, in interesul serviciului „Persoana aflata in delegare sau detașare . la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care își are locul permanent de munca primește o indemnizație zilnica de delegare sau de detașare de 13 lei, indiferent de funcția pe care o îndeplinește si de autoritatea sau instituția publica in care isi desfășoară activitatea."
Pornind de la cele două texte de lege pârâta arata ca este cu plata la zi a diurnei datorate reclamantului, aferentă perioadei de 3 luni reclamată de acesta, fapt ce reiese din foile de parcurs aferente transporturilor efectuate de reclamant în aceeași perioadă, precum și dispozițiile de plată către caserie
S-a procedat în acest fel cu o singură excepție și anume diurna aferentă lunii decembrie 2012 în cuantum de 768 lei diurnă externă - echivalentul a 175 euro - și respectiv 78 lei diurnă internă, sume care au fost plătite reclamantului prin mandat postai conform chitanței nr. 2368 emisă de Poșta Română la data de 13.02.2013.
Unitatea pârâta mai menționează ca, potrivit Deciziei interne nr. 41 din 31.10.2012, a fost modificata diurna acordata reclamantului începând cu data de 01.11.2012 .
Cu privire la restituirea sumei de 1000 euro pretinsă de reclamant că ar fi fost reținută de pârâta cu titlu de garanție, aceasta arata prin intampinare ca nu a pretins și nici nu a reținut o asemenea sumă de la reclamant.
Cu toate că prezenta realitate ar pretinde necesitatea reținerii unor garanții mult mai mari în sarcina reclamantului, având în vedere pagubele materiale generate în patrimoniul unității prin faptele culpabile ale acestuia, pârâta nu a reținut cu titlu de garanții suma pretinsă de către reclamant.
Se mai învederează, ca reclamantul a provocat din culpa exclusivă a acestuia, două accidente rutiere din care au rezultat serioase avarii ale ansamblului de transport aflate în proprietatea unitații, cele doua incidente nefiind sigurele constatate în decursul raporturilor contractuale cu reclamantul. Daunele produse în urma acestor incidente rutiere au fost evaluate de terți la suma de 3.546 lei - incidentul rutier din 21 noiembrie 2012 - și respectiv la suma de 34.543 lei - incidentul rutier din 12 decembrie 2012. Urmare a producerii acestui ultim eveniment rutier, s-a deschis dosarul de daună nr. BH 1012CA002424 - CASCO însă compania de asigurări nu a efectuat plata daunei, nici măcar parțial.
In drept au fost invocate prevederile Legii nr.53/2003, Codul Muncii, Legea nr.62/2011, HG nr.518/1995. HG nr.1860/2006, Codul Procedură Civilă.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a învederat ca descrierea decenta a modului de îndeplinire a activității o considera o apreciere subiectiva generata de nemulțumirile pârâtei pentru simpla revendicare a drepturilor pe cale legala iar prejudiciile la care face referire pârâta nu au fost imputate in nici o formă.
Reclamantul menționează, ca pârâta, se află in eroare, solicitarea fiind in relaționare cu actele de control ale ITM Bihor, ca poziția pârâtei față de contractul colectiv de muncă o considera o pură subiectivitate in interpretarea prevederilor de drept, legiuitorul stabilind neobligativitatea existentei contractului colectiv de muncă, insa nu a exclus aplicarea lui din punct de vedere a Legii nr.62/2011.
Cu privire la teoria pârâtei privind diurna si alte drepturi de natura remunerativa datorate pentru munca prestata, reclamantul arata ca solicita proba cu expertiza contabila.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Între părțile în litigiu au existat raporturi juridice de muncă în temeiul contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 5 din 20.05.2011, reclamantul îndeplinind în cadrul unității pârâte funcția de șofer, activitatea desfășurându-se la sediul unității si pe teren, in perioada 23.05.2011 până la data de 17.01.2013, când au încetat raporturile contractuale in temeiul art. 81 alin 7 din Codul Muncii.
Drepturile salariale sunt stipulate în contractul individual de muncă încheiat între părți, anume salariul lunar plătibil la finele lunii, în situația în care salariatul este trimis în delegare va beneficia de drepturile de transport, cazare și diurnă conform decontului.
Astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată drepturile salariale reprezentând diurna pe perioada noiembrie si decembrie 2012, restituirea garanției reținute, au fost solicitate de reclamant prin notificarea transmisa unitatii pârâte in 18.12.2012.
Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 1 lit. c din Codul Muncii angajatorul are în principal, atribuția de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și contractele individuale de muncă, iar in conformitate cu prevederile art. 44 alin. 2 Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizație de delegare, in condițiile prevăzute de lege sau de contractul de muncă aplicabil.
In conformitate cu art.125 din codul muncii, munca prestatã între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. Salariatul de noapte reprezintă, după caz salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru, salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru. Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.
Conform art. 126 din Codul muncii salariații de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectuează cel puțin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scăderea salariului de baza, fie de un spor pentru munca prestata in timpul nopții de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Astfel, conform acestor prevederi salariații beneficiază de un spor de 25 % din salariul de baza pentru munca prestata in timpul nopții, daca timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
Potrivit art.137 din Codul Muncii repausul săptămânal se acorda in doua zile consecutive, de regula sâmbăta si duminica. In cazul in care repausul in zilele de sâmbăta si duminica ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normala a activității, repausul săptămânal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
În aceasta situație, salariații beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, după caz, prin contractul individual de munca (art.137 alin.3).
Conform art.120 din Codul Muncii, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca săptămânal ,prevăzut la art.112,este considerata munca suplimentara.
În situația ,in speța, sporul de week-end este de 1% din salariul de baza iar la pct 5 se menționează ca orele suplimentare se plătesc majorat cu 75%, si sunt prevăzute in Regulamentul Intern al unitatii pârâte.
De asemenea ,instanța mai retine din actele dosarului, ca prin Decizia interna nr.41 din 31.10.2012, începând cu data de 01.11.2012 ,s-a modificat diurna acordata reclamantului la nivelul minim stabilit de lege astfel ,diurna interna se reduce de la 28 lei /zi la 13 lei/zi iar diurna externa se reduce de la 70 euro /zi la 35 de euro /zi, in situația in care acesta se deplasează in țări precum Ungaria ,Austria, Germania, Franța, Belgia si Italia.
Conform art. 43 din Codul Muncii, delegarea reprezintă exercitarea temporară din dispoziția angajatorului de către salariat a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu înafara locului său de muncă, iar potrivit art. 44 al. 2 din Codul Muncii, pe durata delegării salariatul are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare ,precum si la o indemnizație de delegare ,in condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de munca.
Prin esența, "diurna" reprezintă o indemnizație plătita in perioada detașa rii, zilnic, pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere suplimentare; este fixa, stabilita zilnic si face parte din cheltuielile de detașare care, alături de cheltuielile de transport si cazare, nu intra in noțiunea de salariu
Potrivit art. 5 alin.1 lit. a din HG nr. 518 din 10 iulie 1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, dispozițiile acestui act normativ aplicându-se ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice, precum si altor instituții publice, personalului din regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se deplasează temporar in străinătate, reiese că personalului trimis în străinătate în condițiile acestei hotărâri i se acordă, în străinătate, o indemnizație zilnică în valută, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea, aceasta trebuind să fie achitată de angajator în avans conform art.12, iar cuantumul acesteia este 35 euro/zi calendaristică în cazul în speță –țările Uniunii Europene, conform anexei ce face parte integrantă din actul normativ.
În H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării, în cadrul localității, în interesul serviciului se menționează in art.9 anexa 1: persoana aflată în delegare sau detașare într-o localitate situată la o distanță mai mare de 5 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă primește o indemnizație zilnică de delegare sau de detașare de 13 lei, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea.
Dealtfel si in anexele la procesul verbal de control nr.702 din 07.02.2013 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Munca al Județului Bihor ,s-a reținut faptul ca in perioada ianuarie 2012-decembrie 2012 reclamantul a desfășurat activitate in zilele de repaus săptămânal, ca nu s-a acordat spor la salariu pentru munca depusa in zilele de repaus săptămânal, nu s-a acordat sporul de noapte si nu a fost calculat si achitat sporul la salariu de cel puțin 100% pentru munca prestata in zilele de sărbătoare legala.
Potrivit art.159 alin 1 din Codul Muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca iar plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plata ,precum si prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariat conform dispozițiilor art.168 alin 1 din Codul Muncii.
Prin raportul de expertiza contabila efectuat în cauză de expert contabil J. R. E. s-a calculat cuantumul drepturilor cu titlu de diurnă acordate reclamantului de către pârâtă in euro si in lei pentru perioada octombrie ,noiembrie si decembrie 2012, sporul de noapte cuvenit pentru perioada 21.05._12, sporul pentru zilele de sâmbăta ,duminica si sporul pentru orele suplimentare pentru perioada 21.05._12,drepturile salariale plătite si eventuala diferența rămasa de achitat.
Expertul a procedat la recalcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantului pe perioada în litigiu ținând cont de prevederile contractului individual de muncă, Codul Muncii ,arhiva card șofer emis de Tahonan Service, pontaje societate, centralizator societate pe anul 2012, regulament unitate,decizia interna nr.41/31.10.2012, foile de parcurs ale reclamantului, situație centralizatoare pe lunile octombrie ,noiembrie si decembrie 2012 ,statele de plata pentru perioada mai –decembrie 2012, concluzionând că reclamantul in luna iunie 2012 a avut 30% din munca prestata noaptea si a lucrat in data de 18 iulie 2012 un timp de 3 ore si 12 minute noaptea i se cuvine un spor de noapte in cuantum de 3 lei, ca in perioada 21.05._12 reclamantul a avut un spor de week-end de 1% din salariul de baza in cuantum lunar de 7 lei, respectiv de 56 lei si un spor de ore suplimentare de 75% in luna iulie pentru un număr de 10 ore suplimentar, respectiv 31 lei conform tabelului calcul anexa la raportul de expertiza.
Cu privire la diurna, instanța retine, ca potrivit deconturilor din anexele la expertiza pe luna octombrie 2012, a rezultat un total de 1260 euro si 168 lei achitați ,reclamantului prin dispozițiile de plata nr.1040 si nr.1037 din 17.11.2012, pe luna noiembrie 2012 a rezultat un total de 560 euro si 91lei achitați ,reclamantului prin dispozițiile de plata nr.1083 si nr.1085din 13.12.2012, pe luna decembrie 2012 a rezultat un total de 175 euro si 78 lei achitați ,reclamantului prin mandatul poștal nr. 5815 din 13.02.2013.
De asemenea ,instanța mai retine, ca prin mandatul poștal nr.5815 din 13.02.2013,s-a achitat reclamantului si drepturile aferente indemnizație de concediu pentru numărul de zile efectiv lucrate, respectiv un număr de 11 zile de concediu de odihna, fapt ce reiese din statul de plata aferent lunii decembrie 2012.
De asemenea, instanța mai retine, din înscrisurile anexe la raportul de expertiza contabila ,ca reclamantului i-au fost achitate drepturile salariale astfel: prin mandatul poștal nr.5815 din 13.02.2013 ,salariul aferent lunii decembrie 2012, prin dispoziția de plată nr.1038 din 17.11.2012 salariul aferent lunii octombrie, dispoziția de plată nr.1084 din 13.12.2012 salariul aferent lunii noiembrie.
Referitor la capătul de cerere privind restituirea sumei de 1000 euro reținuți de pârâta cu titlu de garanție, instanța retine din concluziile expertului contabil ca nu exista nici un document justificativ privind constituirea unei asemenea sume cu acest titlu. De asemenea nu s-a făcut dovada reținerii de către unitatea pârâtă a acestei sume cu titlu de garanție conform susținerilor reclamantului și nici dovada încheierii între cele două părți a unui contract de garanție materială.
În perioada în litigiu,respectiv 21.05._12, instanța retine ca nu are aplicabilitate, Contractul Colectiv de Munca nr. 722 din 24 ianuarie 2008 la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010, care potrivit art.4 alin 1 se aplica pana la data de 31.12.2010.
În contextul considerentelor mai sus reținute și in temeiul dispozițiilor legale mai sus arătate precum și a prevederilor art. 39 alin 1 lit a coroborat cu art 40 alin 2 lit.c din Legea nr.53/2003, instanța apreciază acțiunea formulată ca fiind în parte întemeiată urmând să o admită ca atare și pe cale de consecință, va dispune obligarea pârâtei la plata sporului de noapte in procent de 25% si sporul pentru munca prestat in zilele de repaus săptămânal ,aferent perioadei 21 mai 2013-13 decembrie 2012 ,drepturi bănești ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective ,pentru o justa si completa despăgubire,va respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Având in vedere solicitarea expertului contabil depusa la dosar in data de 7 noiembrie 2014, nota de evaluare privind justificarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei si văzând ca s-a achitat de către reclamant doar un avans onorariu expert provizoriu in cuantum de 600 lei, așa cum reiese din chitanța nr._/1 din 24.02.2014, instanța in temeiul art.451 din Cod procedura Civilă, urmează a obliga reclamantul la plata sumei de 900 lei, in favoarea Biroului Local de expertiza Bihor pe seama expertului contabil J. R. E. reprezentând diferența onorariu expertiza.
Pârâta fiind în culpă procesuală si având in vedere admiterea in parte a pretențiilor, instanța în temeiul art. 453 alin.2 din codul de procedură civilă o va obliga în favoarea reclamantului la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale reprezentând onorariu de avocat și onorariu expert justificate cu chitanțele de plată depuse la dosar.
Asistenții judiciari – participând la constituirea completului de judecată în condițiile art. 55 alin 1 din Legea nr.304 /2004 cu vot consultativ - au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul G. A. A. - CNP_ cu domiciliul procesual ales in O., ..3, . la Cabinet Avocațial M. O. B. în contradictoriu cu pârâta .. cu sediul în localitatea O., ., nr.2, județul Bihor, CUI RO26128780 și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantului sporul de noapte în procent de 25% si sporul pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, aferent perioadei 21 mai 2011–13 decembrie 2012, drepturi bănești actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge restul pretențiilor.
Obligă reclamantul să plătească in favoarea Biroului Local de Expertiză Bihor pe seama expertului contabil J. R. E. suma de 900 de lei reprezentând diferență onorariu expertiză.
Obligă pârâtul în favoarea reclamantului la plata sumei de 700 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bihor.
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2014.
PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER
S. M. P. C. P. M.
T. A.
r. SM
d. PM
4 ex/17.12.2014
2 .>
.
| ← Anulare act. Hotărâre din 08-01-2014, Curtea de Apel ORADEA | Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... → |
|---|
