Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 17-09-2014, Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 385/111/2014/a1
ROMÂNIA | |
CURTEA DE APEL ORADEA | |
- Secția I civilă - | |
completul II recurs nr. operator de date cu caracter personal: 3159 | |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 343/2014-A
Ședința publică din data de 17 septembrie 2014
Președinte : | D. M. | - judecător |
A. P. | - judecător | |
A. B. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant O. Z. J., CNP_, domiciliat în comuna Cetariu, ., nr. 190, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. R. UILEACU DE M., cu sediul în Uileacu de M., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 202/LM din 26 martie 2014, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, având ca obiect: ordonanță președințială.
La apel nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 10 septembrie 2014, dată la care părțile prezente au pus concluzii asupra apelului declarat și care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 17 septembrie 2014.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 202/LM din 26 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul O. Z. J., în contradictoriu cu pârâta P. R. UILEACU DE M. .
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
Între reclamant și pârâta P. R. Uileacu de M. s-a încheiat contractul individual de munca nr. 1/31.07.1997, reclamantul având meseria de preot, ocupând in această calitate și casa parohială a Parohiei Reformate Uileacu de Cris.
Prin Hotărârea Comisiei de Disciplină a Eparhiei Reformate Bihor din data de 29.10.2013, s-a dispus suspendarea provizorie a reclamantului din preoție pentru o perioadă de 3 ani.
Aceasta hotărâre a fost atacata cu apel de către reclamant la forul bisericesc ierarhic superior, iar prin Hotărârea nr. 24/2014 dată de Comisia de disciplina a Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, apelul reclamantului a fost respins, hotărârea fiind definitivă, fără drept de recurs.
Ca urmare a suspendării din funcția de preot i s-a pus in vedere reclamantului să părăsească si casa parohiala, conform procesului verbal întocmit de Oficiul Protopopial Reformat Oradea.
Întrucât prin cererea de ordonanță președințială reclamantul a solicitat a se dispune numai suspendarea măsurii evacuării sale, ca urmare a suspendării din funcția de preot pe o perioada de 3 ani, instanța nepronunțându-se asupra răspunderii disciplinare a reclamantului, excepția de necompetenta generală întemeiata pe disp. art. art. 26 din Legea nr. 489/2006, a fost respinsă.
Tribunalul a mai reținut că potrivit art. 996 Cod de procedură civilă, instanța, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, este în măsură să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Din acest text legal se desprind următoarele condiții cumulative pentru admisibilitatea ordonanței președințiale: aparența dreptului reclamantului, neprejudecarea fondului și urgența măsurii pentru a se păstra un drept, a se preveni o pagubă sau a se înlătura piedicile unei executări silite.
De asemenea, s-a mai reținut că atunci când o cerere de ordonanță președințiala nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre părți, dar pentru ca soluția sa nu fie arbitrara, va cerceta aparenta dreptului, legea dându-i dreptul sa pipăie fondul, pentru a vedea de partea cui este aparenta dreptului.
Totodată, chiar daca cererea de ordonanță președințiala se judecă de urgenta, aceasta nu înseamnă ca reclamantul este scutit de a face dovada pretențiilor afirmate.
Raportând reglementările incidente la situația de fapt din speță, instanța a apreciat că nu este întrunită condiția aparenței dreptului reclamantului. Astfel imobilul casa parohiala din loc. Uileacu de M. este proprietatea Parohiei Reformate Uileacu de M., aspect necontestat de părți. Acest imobil a fost ocupat de reclamant, cu titlu gratuit, in temeiul relațiilor de serviciu pe care le-a avut cu pârâta.
Prin Hotărârea Comisiei de Disciplină a Eparhiei Reformate Bihor din data de 29.10.2013 reclamantul a fost suspendat din exercitarea meseriei de preot pentru o durata de 3 ani, aceasta hotărâre a rămas definitiva prin respingerea apelului de către forul bisericesc ierarhic superior, Eparhia R. de pe lângă Piatra Craiului.
În consecință, față de cele reținute instanța de fond a apreciat că aparenta dreptului nu poate fi in favoarea reclamantului. Nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitatea prev. de art. 996 Cod de procedură civilă, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pe de alta parte s-a reținut că institutia ordonantei presedintiale nu-si gaseste aplicarea în cazul conflictelor de munca, situatia urgentei si neprejudicierii prin întârziere fiind reglementata de legea speciala, caz în care dreptul comun nu mai este aplicabil.
Astfel, procedura de solutionare a conflictelor de munca (conflicte de munca si conflicte de interese) este cea reglementata de Legea nr. 62/2011 si de Codul muncii, care stabilesc în mod clar si fara echivoc ca solutionarea acestor actiuni se face în regim de urgenta, prin aceasta avându-se în vedere tocmai caracterul special al drepturilor deduse judecații si neprejudicierea niciunei parti.
Potrivit dispozițiilor art. 271 Codului muncii, „cererile referitoare la conflictele de muncă se judecă în regim de urgență”. Prin instituirea unui regim special de urgență legiuitorul a avut în vedere tocmai caracterul special al drepturilor deduse judecății și neprejudicierea nici uneia dintre părți. Mai mult, suportarea unui prejudiciu de către angajat este înlăturată de dispozițiile aceluiași cod, care prevăd că în cazul în care se constată nevinovăția angajatului suspendat, salariatul își reia activitatea, iar angajatorul va fi obligat la despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și cu celelalte drepturi de care a fost lipsit salariatul pe perioada suspendării.
Tribunalul a reținut că acesta este motivul pentru care invocarea urgenței întemeiată pe prev. art. 996 Cod procedură civilă nu se impune în condițiile în care chiar Codul muncii o prevede.
Față de cele de mai sus, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată, cu luare cheltuielilor de judecată în vedere la soluționarea cauzei în fond.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul O. Z. J. solicitând admiterea apelului, casarea sentinței cu consecința admiterii cererii de ordonanță președințială, fără cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel arată apelantul că instanța a interpretat greșit cauza și probațiunea dosarului.
Astfel, în considerentele sentinței instanța analizează litigiu său de muncă, însă aspectele susținute au fost doar incidentale pentru a justifica împrejurarea că această ordonanță președințială are ca și obiect suspendarea temporară a consecințelor deciziei de sancționare disciplinară, respectiv evacuarea sa din locuința parohială în condițiile în care nu există nici un document care să ateste întreruperea sau desfacerea raporturilor sale locative- raport civil care derivă din raportul de muncă.
Subliniază că a primit o somație de evacuare în condițiile în care nu a fost notificat asupra desfacerii raportului locativ, nefiind emis nici măcar un preaviz în acest sens.
Referitor la reținerea instanței cum că nu există aparența de drept arată că împrejurarea că locuința e proprietatea Parohiei, imobilul fiind ocupat cu titlu gratuit, nu modifică natura raportului juridic civil de locațiune care e un raport bilateral și care poate fi desfăcut fie prin acordul părților, fie unilateral în condițiile prevăzute de legea civilă, aspecte care nu au fost însă respectate.
Referitor la reținerea instanței cum că aceste cazuri nu ar fi de competența instanțelor civile arată că acest fapt e contrazis de prevederile art. 11 alin. 3 din Statutul Bisericii reformate din România care prevede expres că în cazul hotărârilor definitive, persoanele interesate se pot adresa instanțelor civile.
În plus, subliniază că acesta nu e un litigiu de muncă, ci doar derivă din el, natura raportului juridic fiind civilă pentru că această locuință nu apare ca una de serviciu în contractul de muncă.
Ori, Protopopiatul Reformat Bihor trebuia ca pe baza deciziei comisiei de disciplină să emită decizia de suspendare din funcție și de desfacere a raportului de muncă, iar pe baza acesteia P. trebuia să emită o decizie de desfacere a raportului locativ, însă niciuna din aceste acte nu există.
Prin urmare, arată că e neîntemeiată și susținerea cum că cererea de suspendare pe procedura ordonanței președințiale nu ar face obiectul unui litigiu de muncă pentru că în speță e vorba de un litigiu civil derivat din cel de muncă.
Intimata P. R. Uileacu de M. nu a depus la dosar întâmpinare însă și-a precizat poziția procesuală prin intermediul reprezentantului acesteia solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor invocate instanța constată a fi nefondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit art. 996 al. 1 Cod procedură civilă instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea prejudiciilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din conținutul textului se reține așadar că pe lângă condiția urgenței, a vremelniciei și a neprejudecării fondului se cere și condiția ca aparența dreptului să fie în favoarea reclamantului, condiție care se impune a fi analizată în mod prioritar de către instanță.
Ori, în speța de față, corect prima instanță a reținut că această cerință nu e îndeplinită în condițiile în care imobilul constituie proprietatea Parohiei Reformate Uileacu de M., fiind ocupat de reclamant în virtutea raportului său de muncă avut cu pârâta, iar acesta a fost suspendat din funcție pentru o perioadă de trei ani prin Hotărârea Comisiei de Disciplină a Eparhiei Reformate Bihor din data de 29.10.2013, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Eparhia R. de pe lângă Piatra Craiului, punându-i-se totodată în vedere acestuia să părăsească Casa Parohială potrivit procesului-verbal întocmit de Oficiul Protopopial Reformat Oradea.
Analiza criticii referitoare la cele reținute de instanța de fond cu privire la inaplicabilitatea instituției ordonanței președințiale în cazul conflictelor de muncă este inutilă, în condițiile în care instanța a supus analizei cererea reclamantului și prin prisma dispozițiilor art. 966 Cod procedură civilă, reținând neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate reglementate de acest text.
Apoi aspectele legate de natura civilă a raportului juridic de locațiune și de posibilitatea desfacerii acestuia în condițiile prevăzute de legea civilă privesc fondul litigiului, neputând fi analizate în procedura specială a ordonanței președințiale în cadrul căruia se face doar un examen sumar al cauzei, pentru a se putea stabili în favoarea cărei părți există aparența de drept, care justifică menținerea stării de fapt sau de drept până la soluționarea litigiului pe calea acțiunii de drept comun.
Tot astfel, și susținerile legate de necesitatea emiterii deciziei de suspendare din funcție, de desfacere a raportului de muncă și a raportului locativ, pe baza deciziei Comisiei de Disciplină constituie aspecte de fond a căror analiză se va omite pentru cele arătate în alineatele de mai sus.
Față de cele anterior expuse, se apreciază a fi nefondate criticile invocate la adresa hotărârii apelate, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 480 al. 1 Cod procedură civilă se va respinge apelul ca nefondat.
Întrucât cheltuielile de judecată solicitate de către intimat nu au fost dovedite nu i se vor acorda .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant O. Z. J., CNP_, domiciliat în comuna Cetariu, ., nr. 190, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. R. UILEACU DE M., cu sediul în Uileacu de M., județul Bihor, împotriva sentinței civile nr. 202/LM din 26 martie 2014, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
D. M. A. P. A. B.
- judecător fond – N. B.
- redactat decizie – judecător D. M. – 18.09.2014
- dactilografiat grefier A. B. – 18.09.2014 – 4 ex.
comunicat 19.09.2014- 2 ex.
-O. Z. J., CNP_, domiciliat în comuna Cetariu, ., nr. 190, județul Bihor
-P. R. UILEACU DE M., cu sediul în Uileacu de M., județul Bihor
| ← Contestaţie decizie de concediere. Hotărâre din 03-12-2014,... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 735/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
