Acţiune în constatare. Decizia nr. 3612/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3612/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 5167/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 3612
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2013
Președinte - C. P.
Judecători - V. D.
- M. G.
Grefier - C. O.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul B. G., cu domiciliul ales pentru comunicare actelor de procedură la C.. Av. N. R., Ploiești, .. 33, ., Prahova, împotriva sentinței civile nr. 524 pronunțată la data de 20 februarie 2013 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . SA, cu sediul în Ploiești, Piața 1 Decembrie 1918, nr.1, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant B. G. asistat de avocat N. R. din Baroul Prahova, lipsind intimata-pârâtă . SA Ploiești.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează părțile asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este motivat și declarat în termen.
Avocat N. R. pentru recurent solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune la dosar opis cu înscrisuri.
Curtea, încuviințează proba cu înscrisuri conform art. 305 Cod pr.civilă, apreciază că nu se impune comunicarea acestora, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat N. R. pentru recurent solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii și celui de-al doilea capăt de cerere, privind acordarea condițiilor speciale și după 01.04.2001 până la 17.06.2006.
Critică sentința instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, susținând că în mod greșit s-a reținut faptul că reclamantul a lucrat ca lăcătuș și pregătitor completator, întrucât el a lucrat ca lăcătuș în secția de forjă, iar intimata a fost de acord cu admiterea acțiunii în totalitate.
Arată că, instanța de fond reținând greșit funcția reclamantului, a constatat în mod greșit și care sunt activitățile desfășurate și a trecut cu ușurință peste înscrisurile din ,, ruta profesională”, depusă la dosar de pârâtă, unde se precizează că reclamantul în perioada 01.04._04 a lucrat ca lăcătuș, ceea ce relevă faptul că și după 2004 acesta nu și-a schimbat locul de muncă, iar prin Avizul nr. 69/08.07.2005 al Ministerului Muncii, secția în care a lucrat a fost avizată pentru încadrarea acestor locuri de muncă în condiții speciale, activitatea reclamantului regăsindu-se în cea prevăzută de poz. 26 Anexa 2 din Legea 263/2010.
De asemenea, arată că, instanța de fond a nesocotit și concluziile raportului de expertiză, cu privire la acest capăt de cerere.
Precizează că, toți muncitorii suferă de o boală profesională, secția de forjă fiind una din cele mai grele, marea majoritate a salariaților datorită condițiilor și-au pierdut capacitatea de muncă cu 20%.
Depune la dosar concluzii scrise și practică judiciară.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ , la data de 06.07.2012 reclamantul B. G. a chemat în judecată pârâta S.C U. 1 M. SA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a fost angajat al societății pârâte în funcții si a lucrat efectiv în grupa a I a de muncă în procent 100% și condiții speciale
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că funcțiile deținute; lăcătuș, pregătitor completator sunt prevăzute explicit în Ordinului 50/1990 cât si de H.G nr.559/1990, art.1.
La termenul din data de 01.11.2012, pârâta a depus întâmpinare prin care solicită admiterea acțiunii.
La termenul din 20.02.2013, reclamantul si-a precizat acțiunea în sensul că solicită acordarea condițiilor speciale așa cum reiese din raportul de expertiză A. C..
In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri si cu expertiza specializare normare salarizare A. C..( pag.32).
Prin sentința civilă nr. 524 pronunțată la data de 20 februarie 2013, Tribunalul Prahova a admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâta S.C U. 1 M. SA.
A constatat că reclamantul beneficiază de grupa a I a de muncă în procent de 100% pentru perioadele 26.07._01 conform raportului de expertiză A. C., a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a lucrat ca lăcătuș în cadrul Atelierului Forjă.
In interiorul halelor nu sunt asigurate condiții minime de microclimat, sisteme de ventilație corespunzătoare, sisteme de încălzire,spatiile de acces sunt neetanșe, zgomot. Totodată numeroși alți factori concură la stabilirea fără echivoc a grupelor de muncă pentru reclamanți, astfel tehnicitatea și gabaritul produselor realizate în cadrul societății, diversitatea si complexitatea lucrărilor, nivelul ridicat de securitate al instalațiilor și zona geografică unde erau livrate produsele, condiții improprii de microclimat în care se lucra.
Activitățile specifice in Atelierul forjă au fost prelucrări mecanice prin așchiere pe mașini de mare gabarit, debitare oxigaz-oxiacetilenică, debavurare, ajustură și control piese, construcții metalice, suduri piese si subansamble specifice (confecții remorci auto), control general, montaj pe subansamble, probe tehnologice, degresări, chituiri și vopsiri.
In cadrul secției amintite condițiile de lucru erau improprii organismului uman ridicate vara si scăzute iarna, iar legat de atribuțiile de serviciu ale reclamanților, prin specificul meseriei, strungarii, frezorii si rectificatorii sunt afectați de pulberile metalice si de vaporii lichidului de răcire degajați în timpul procesului de așchiere, utilajele nefiind dotate cu aspiratoare de praf si vapori, iar lichidul de răcire folosit in cadrul secțiilor, are in componenta elemente iritante pentru ochi și piele, astfel încât locul de muncă și activitatea desfășurată de reclamant, se încadrează în prevederile Ord.50/1990 republicat, Anexa 2 pct.3,7 coroborat cu poz.107 din Anexa 1 a Ordinului 50/1990.
Conform Ord.50/1990 “ beneficiază de încadrarea în grupele I si II, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului personalului care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștrii, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 si 2 “.
Prin art. 20 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2001, s-au prevăzut locurile de muncă în condiții speciale, alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin. (1) putând fi stabilite numai prin lege, aș cum prevede alin. (2) al aceluiași articol.
În temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, a fost adoptată H.G. nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, act normativ la a cărui apariție s-ar fi născut, conform susținerilor recurentului, dreptul salariaților membri de sindicat de a beneficia de încadrarea în grupa de muncă „condiții speciale”.
Așa cum s-a arătat, dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, act normativ care a abrogat, într-adevăr, Ordinul nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, a activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupele I și îi în vederea pensionării, nu reglementează încadrarea salariaților în grupe de muncă, ci locurile de muncă în condiții speciale, în timp ce art. 19 din același act normativ reglementează locurile de muncă în condiții deosebite.
Pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele criterii prevăzute în art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2004: încadrarea locurilor de munca în grupa I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001; desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă definite la art. 1 lit. a); existența la locurile de muncă în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; efecte asupra capacității de muncă și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de muncă, pe perioada ultimilor 15 ani.
În ceea ce privește metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, aceasta include mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2004, aceste etape fiind: nominalizarea locurilor de muncă care se solicită a fi încadrate în condiții speciale, efectuată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii; solicitarea de verificare a activităților cuprinse în lista locurilor de muncă în condiții speciale, initiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratului Teritorial de munca pe raza căruia se află locul de muncă respectiv sau Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților O.; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților O. a locurilor de muncă nominalizate, din punct de vedere al îndeplinirii măsurilor tehnico-organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale prevăzute de legislația privind protecția muncii ori în normele fundamentale de securitate radiologica, după caz, confirmată prin procesul-verbal întocmit conform anexei nr. 2.1, respectiv anexei nr. 2.2 la hotărâre; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificării factorilor de risc care nu pot fi înlăturați, conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), precum și a efectelor asupra persoanelor, definite conform criteriului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit.d); efectuarea expertizei medicale, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în munca ori cu responsabilul cu protecția muncii, în vederea identificarii și interpretării datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, al structurilor medicale de medicina muncii și al comisiilor de expertizare a capacității de munca, pentru confirmarea criteriului stabilit la art. 2 alin.1 lit.e.
Niciuna dintre aceste etape nu a fost parcursă, iar simpla susținere a recurentului, în sensul că activitățile din cadrul societății ar corespunde încadrării în grupa de muncă “condiții speciale”, potrivit art. 37 lit. a) și b) din H.G. nr. 1025/2003, (probabil că recurentul a dorit să se refere la pct. 31 lit. a) și b din Anexa 1 a H.G. nr. 1025/2003, care prevede lista locurilor de muncă în care se desfășoară activități ce pot fi încadrate în condiții speciale, cu respectarea prevederilor acestei hotărâri), nu atrage încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale. În absența îndeplinirii cumulative a criteriilor menționate și în condițiile în care nu a fost respectată metodologia prevăzută de H.G. nr. 1025/2003, încadrarea în grupa I de muncă până în anul 2001 și existența unui nivel ridicat de noxe nu sunt criterii suficiente pentru încadrarea locurilor de muncă conform alin.1 lit.c.
Pe cale de consecință, instanța a respins capătul de cerere cu privire la acordarea condițiilor speciale de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele prev. de art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă.
Susține că, în mod greșit s-a reținut faptul că reclamantul a lucrat ca lăcătuș și pregătitor completator, întrucât el a lucrat ca lăcătuș în secția de forjă, funcție care este trecută și în cartea de muncă, atribuțiile fiind specifice în ceea ce privește exploatarea, întreținerea, repararea și reglarea utilajelor și instalațiilor din forjă - ciocane de forjare liberă și matrițare, prese mecanice, hidraulice, hidro-pneumatice, presă de 1600 tf, poduri rulante, cuptoare de încălzire și tratament termic primar, sablaje, benzi rulante, mai exact activități de: debitare, încălzirea semifabricatelor până la temperaturi de forjare -1150 grade C, forjare liberă și matrițare, debavurare manuală sau mecanică prin matrițare, curățire tundra prin polizare, dăltuire, sablare, transportul la mașinile de deformare plastică. Activitatea zilnică desfășurată de reclamant este asemănătoare cu cea a forjorilor, fiind supus acelorași noxe, zgomot peste limita admisibilă,căldură foarte mare,vibrații, praf, vapori de ulei în suspensie, pulberi metalice, gaze de forjă.
Ca urmare a acestor condiții grele în care și-a desfășurat activitatea, reclamantul suferă de o . boli profesionale: spondilartroză lombară, bronșită cronică profesională, hepatită, gastroduodenită, constatate în cadrul Clinicii de Medicina Muncii, din cadrul Spitalului Clinic C., iar în urma unui raport de expertiză medicală, i s-a stabilit o pierdere a capacității de muncă de 50%.
Arată că, instanța de fond reținând greșit funcția reclamantului, a constatat în mod greșit și care sunt activitățile desfășurate și a trecut cu ușurință peste înscrisurile din ,, ruta profesională”, depusă la dosar de pârâtă, unde se precizează că reclamantul în perioada 01.04._04 a lucrat ca lăcătuș, ceea ce relevă faptul că și după 2004 acesta nu și-a schimbat locul de muncă, iar prin Avizul nr. 69/08.07.2005 al Ministerului Muncii, secția în care a lucrat a fost avizată pentru încadrarea acestor locuri de muncă în condiții speciale, activitatea reclamantului regăsindu-se în cea prevăzută de poz. 26 Anexa 2 din Legea 263/2010.
De asemenea, arată că, instanța de fond a nesocotit și concluziile raportului de expertiză, cu privire la acest capăt de cerere.
Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii și celui de-al doilea capăt de cerere, privind acordarea condițiilor speciale și după 01.04.2001 până la 17.06.2006.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul-reclamant a contestat sentința numai cu privire la încadrarea în condiții speciale de muncă pentru perioada 01.04.2001 – 01.10.2006.
Curtea constată că încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale presupune parcurgerea unor etape administrative obligatorii.
În același sens, a reținut și instanța de fond că în ceea ce privește metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale, aceasta include mai multe etape, care trebuie parcurse în ordinea cronologică indicată în art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2004 și că, în speță, societatea angajatoare nu a parcurs aceste etape.
Este adevărat că societatea pârâtă a primit Avizul nr.69/08.07.2005 eliberat de către CNPAS pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, ulterior datei de 01.04.2001, numai pentru următoarele locuri de muncă: activitatea din turnătoriile de fontă, oțel, neferoase din cadrul Secției Turnătorie Mixtă, activitatea de forjare la cald, manuală, cu ciocane și prese de peste 200 kg/forță din cadrul Secției Deformări Plastice, zidirea și repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, precum și a altor asemenea utilaje cu cărămidă/executarea la cald a utilajelor menționate, activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepția instalațiilor ermetizate.
A susținut recurentul-reclamant că a lucrat în aceleași condiții și în aceleași locuri de muncă ce au fost avizate pentru încadrarea în condiții speciale și care se regăsesc în activitățile prevăzute la poz.24, 26, 27 și 33 din Anexa nr.2 din Legea nr.263/3020.
Aceste activități sunt următoarele: poz.24 – Activitatea din turnătoriilor de fontă, oțel…, poz.26 – activitatea desfășurată de personalul din activitatea de laminare la cald, poz.27 – activitățile efectuate de zidari - șamotori, poz.33 - activitățile de sablaj uscat cu nisip, cu excepția instalațiilor ermetizate.
Însă, prin funcția deținută în perioada ulterioară anului 2001, aceea de lăcătuș, reclamantul nu a făcut dovada că și activitatea pe care a desfășurat-o a fost certificată prin avizul mai sus-menționat, situație în care trebuia să conteste acest aviz, având în vedere că societatea a obținut avizul numai pentru anumite activități, în conformitate cu metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale.
Așa cum a subliniat instanța de fond că acordarea grupei I de muncă pentru perioada anterioară anului 2001, nu justifică recunoașterea condițiilor speciale de muncă după această dată, dacă nu se urmează procedura administrativă obligatorie.
Așadar, corect instanța de fond a înlăturat concluziile expertizei tehnice cu privire la perioada ulterioară anului 2001, în condițiile în care nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru încadrarea reclamantului în condiții speciale de muncă.
Față de cele expuse, constatând că nu sunt incidente în cauză motivele de recurs prev.de art.304 pct.8 și 9, Curtea va păstra sentința și va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B. G., cu domiciliul ales pentru comunicare actelor de procedură la C.. Av. N. R., Ploiești, .. 33, ., Prahova, împotriva sentinței civile nr. 524 pronunțată la data de 20 februarie 2013 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . SA, cu sediul în Ploiești, Piața 1 Decembrie 1918, nr.1, județul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 14 noiembrie 2013.
Președinte, Judecători,
C. P. V. D. M. G.
Grefier,
C. O.
Operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
red.MG
Tehnored.CO
2 ex./09.12.2013
d.f._ Trib.Prahova
j.f. B. M.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 3745/2013. Curtea de Apel... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
