Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 290/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 290/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 07-02-2013 în dosarul nr. 4330/105/2011/a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA Nr. 290

Ședința publică din data de 7 februarie 2013

Președinte – C.-M. M.

Judecători – G.-S. P.

- A.-M. R.

Grefier - C. G.-A.

Pe rol fiind judecarea contestației în anularea deciziei civile nr. 1858 din 9 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatorul C. C. G. domiciliat în . Malului, ., jud., Prahova în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Prahova cu sediul în Ploiești, .. 1, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul C. C. G. personal, lipsind intimata C. Județeană de Pensii Prahova.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, în temeiul disp. art. 6 din Legea nr. 192/2006 informează asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și îndrumă să se recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată contestația este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Curtea pune în vedere contestatorului să precizeze temeiul contestației în anulare.

Contestatorul C. C. G. arată că eroarea materială este temeiul contestației în anulare, nu are alte cereri și solicită cuvântul în fond.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul contestatorului.

Contestatorul C. C. G. personal, arată că instanța de recurs a săvârșit o eroare materială prin modalitatea de soluționare a cauzei, fără a avea în vedere că pensia sa a fost recalculată în baza Legii 129/2000, lege care prevede micșorarea stagiului de cotizare cu 10 ani pentru persoanelor cu gradul II de handicap.

Consideră că instanțele nu au ținut cont de faptul că este o persoană cu handicap permanent și și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă, respectiv 7 ani în grupa I și 17 ani în grupa a II-a de muncă, grupe pentru care angajatorul a plătit contribuții suplimentare și nu i-a fost redusă vârsta de pensionare.

Solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și recalcularea pensiei sale având în vedere grupele I și a II-a de muncă în care și-a desfășurat activitatea.

CURTEA

Prin contestația înregistrată sub nr._ 11 la Tribunalul Prahova contestatorul C. C. G., a solicitat în contradictoriu cu intimata a C. Județeană de Pensii Prahova ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea deciziei de pensionare nr._/07.03.2011 și recalcularea pensiei stabilite conform Legii nr.263/2010 și restituirea sumei de 1842 lei, reținută abuziv.

In motivare s-a arătat că este o persoana cu handicap grav- permanent, fiind încadrată în gradul II de handicap.

Odată cu apariția Legii nr.263/2010 a formulat o cerere prin care a solicitat majorarea pensiei pentru activitatea desfășurată în grupa I și II de muncă, iar prin decizia contestată intimata i-a micșorat pensia, formulând contestație împotriva acesteia.

Mai mult, a aflat că are de achitat un debit de 1842 lei, încasat necuvenit.

Intimata legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivat de faptul că reclamantul prin decizia emisă la data de 30.11.2005 a beneficiat de recalcularea pensiei conform OUG nr. 4/2005 iar ulterior prin decizia din data de 25.08.2009 s-a constatat ca contestatorul a beneficiat eronat de majorarea punctajului mediu anual pentru activitatea prestată în grupa superioară de muncă, astfel încât, decizia de pensie a fost revizuita în baza Legii nr.19/2000.

A arătat intimata ca acesta a beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 ani conform OUG nr.102/1999, așa încât decizia este legal emisă.

Raportat la debitul ce se cere a fi restituit, s-a apreciat ca acesta a încasat o pensie mai mare decât ce i se cuvenea, așa încât s-a procedat la aplicarea art.179 din Legea nr.263/2010.

În urma probelor administrate, prin sentința civilă nr. 2816 din 11 noiembrie 2011, Tribunalul Prahova a respins contestația formulată de contestator, reținând că prin decizia nr._/17.02.2000, acesta a fost înscris la pensie pentru limita de vârsta conform 44 pct.7 din OUG nr.102/1999.

Ulterior prin decizia din data de 30.11.2005 s-a procedat la recalcularea pensiei conform OUG nr.4/2005, iar prin decizia datata din 25.08.2009, acesta a fost beneficiarul unui punctaj mediu anual majorat pentru activitatea prestata in grupa superioara de munca, așa încât in baza Legii nr.19/2000, urmare a revizuirii pensiei s-a constatat ca acesta a avut un punctaj mediu anula greșit calculat, fiind emisă decizia contestată.

Contestatorul a fost încadrat in grad de handicap accentuat, astfel încât la stabilirea și recalcularea pensiei a fost utilizat un stagiu de cotizare complet de 20 ani, conform OUG nr.102/1999 aplicabil în speță, mai mic decât stagiul prev. de Legea nr.3/1977, de 30 ani pentru bărbați și, în consecință, fiind utilizat în cazul acestuia acest stagiu de 20 ani prevăzut de actul normativ special, acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile art.78 din OUG nr.100/2008, respectiv art.169 din legea nr.263/2010 privind majorarea punctajului mediu anual pentru activitatea desfășurată în grupa superioară de muncă.

S-a apreciat că în perioada 01.06._11, contestatorul a încasat necuvenit pensie . mare, în urma unei erori de calcul, urmând a fi obligat să restituie această sumă de bani.

Împotriva acestei sentințe, contestatorul a formulat recurs, susținând în esență că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată, pe motiv că recurentului nu îi sunt aplicabile prevederile art. 78 din OUG nr. 100/2008, respectiv art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind majorarea punctajului mediu anual pentru activitatea desfășurată, atâta timp cât la stabilirea și recalcularea pensiei a fost utilizat un stagiu de cotizare complet de 20 de ani, conform OUG nr.102/1999, fără a ține seama că pensia a fost stabilită potrivit Legii nr.3/1977.

Se mai susține că instanța de fond în mod nelegal a respins acțiunea fără a avea în vedere că acesta a fost pensionat avându-se în vedere prevederile disp.art. 3/1977, la data formulării acțiunii, prevederile OUG nr.102/1999 erau abrogate prin Legea nr. 448/2006, iar Legea nr. 263/2010 se aplică persoanelor care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II, sens în care au și fost plătite contribuțiile suplimentare de către instituția la care a lucrat recurentul.

Curtea de Apel Ploiești, prin decizia civilă nr. 1858 din 9 mai 2012, a respins recursul contestatorului ca nefondat, reținând următoarele:

Prin decizia nr._/17.02.2000, acesta a fost înscris la pensie pentru limita de vârsta conform 44 pct.7 din OUG nr.102/1999.

Ulterior prin decizia din data de 30.11.2005 s-a procedat la recalcularea pensiei conform OUG nr.4/2005, iar prin decizia datata din 25.08.2009, acesta a fost beneficiarul unui punctaj mediu anual majorat pentru activitatea prestata in grupa superioara de munca, așa încât in baza Legii nr.19/2000, urmare a revizuirii pensiei s-a constatat ca acesta a avut un punctaj mediu anual greșit calculat, fiind emisă decizia contestată.

Recurentul reclamant a fost încadrat în grad de handicap accentuat, astfel încât la stabilirea și recalcularea drepturilor de pensie a fost utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, mai mic decât stagiul complet de cotizare prevăzut de legea nr.3/1977.

Întrucât în cazul recurentului-reclamant a fost utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, prevăzut de acte normative cu caracter special nu îi sunt aplicabile prevederile art.78 din OUG nr.100/2008, respectiv prevederile art.169 din legea nr.263/2010 .

Prin urmare decizia contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale amintite.

Sunt nefondate criticile recurentului sub acest aspect și față de faptul că în perioada 01.06._11 a încasat necuvenit pensia în cuantum mai mare decât i se cuvenea, intimata în mod legal a procedat în baza art.179 alin.4 din legea nr.263/2010 la emiterea deciziei nr._/17.03.2011 și la stabilirea în sarcina acestuia a unui debit în valoare totală de 1842 lei.

La data de 27 decembrie 2012, contestatorul C. C. G. a formulat contestație în anulare prin care a solicitat anularea deciziei sus-menționate pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin cerere făcând un istoric al litigiului, pentru ca ulterior să aprecieze că instanța de recurs a săvârșit o greșeală materială prin modul în care a soluționat cauza întrucât pensia sa a fost recalculată în baza Legii nr. 19/2000, lege care prevede și micșorarea stagiului de cotizare cu 10 ani, respectiv de la 30 de ani la 20 de ani, pentru persoanele cu gradul II de handicap, iar Ordonanța nr.100/2008, cât și legea nr. 263/2010 îndreaptă erorile făcute în aceasta (Legea 19/2000) privind persoanele care și-au desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in grupele I si II, iar subsemnatul mi-am desfășurat activitatea numai in locuri de munca încadrate in grupa t si II, așa cum rezulta din decizia nr._/25.09.2009.

Totodată, din aceasta decizie rezultă că stagiul complet de cotizare de 20 ani a fost stabilit conform prevederilor Legii 19/2000 așa cum a fost completata prin OUG 100/2008.

Conform CNPAS, pentru acest bonus la vechime (stagiu de cotizare) nu s-a acordat insa punctaj. Cu alte cuvinte, în contextul anterior adoptării acestei masuri, acest bonus nu a avut influenta asupra cuantumului pensiei, deoarece Legea nr.19/2000, în comparație cu prevederile Legii nr.3/1977, nu mai conținea astfel de dispoziții.

De altfel, susține contestatorul, instanțele nu au ținut cont de faptul că este o persoană cu grad de handicap permanent si și-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in grupele I si II, grupe pentru care angajatorul său a plătit contribuții suplimentare, drept pentru care, în prezent, nu exista nicio deosebire intre pensia sa si pensia altei persoane cu handicap care nu si-a desfășurat activitatea în locuri de munca încadrate in grupele I si II, s-au altfel spus instanțele nu au ținut cont de faptul ca este o persoana cu grad de handicap permanent si a desfășurat activitatea în locuri de munca încadrate în grupele I si II, grupe pentru care angajatorul său a plătit contribuții suplimentare, drept pentru care, in prezent, nu exista nicio deosebire intre pensia sa si pensia altei persoane care nu are handicap, chiar daca amândouă sunt încadrate în aceleași grupe de munca.

Se solicită admiterea contestației in anulare și rejudecarea recursului.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia contestată și motivele contestație în anulare, va reține următoarele:

Potrivit art. 318 Cod pr.civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.

Legiuitorul a avut în vedere greșelile de ordin procedural, în această categorie intrând greșelile comise prin confundarea unor acte esențiale ale dosarului cauzei.

Prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale.

În speță, așa cum rezultă evident din formularea motivelor invocate, contestatorul a criticat pe fond soluția instanței de recurs și a cerut ca pe această cale să se modifice respectiva decizie, invocându-se, practic, aceleași motive ce au fost formulate în recurs.

Critica este, deci, în legătură cu interpretarea dispozițiilor legale incidente și a situației de fapt a cauzei, astfel cum au fost reținute prin decizia a cărei anulare se solicită, așa încât nu reprezintă greșeli materiale în sensul art. 318 teza I – a Cod pr.civilă.

Potrivit disp.art.318 teza II C.pr.civ., pentru a fi admisă o contestație în anulare întemeiată pe această dispoziție legală este necesar ca instanța de recurs, în cazul în care a respins recursul, să nu fi analizat unul din motivele de recurs invocate.

Ori, în cauza de față, hotărârea a cărei anulare se cere a fost dată cu analizarea tuturor motivelor invocate în termenul legal, instanța analizând și dând răspuns tuturor susținerilor, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pe fond prevăzute de lege.

Așa fiind, Curtea constatând că este nefondată contestația în anulare, nesubzistând motivele prevăzute de lege în mod limitativ și văzând disp. art. 317 - 320 C.pr.civ. o va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondată contestația în anularea deciziei civile nr. 1858 din 9 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatorul C. C. G. domiciliat în . Malului, ., jud., Prahova în contradictoriu cu intimata C. Județeană de Pensii Prahova cu sediul în Ploiești, .. 1, jud. Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 7 februarie 2013.

Președinte, Judecători,

C.-M. M. G.- S. P. A.-M. R.

Grefier,

C. G.-A.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red. CMM/CGA

2 ex./25.02.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de pensionare. Decizia nr. 290/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI