Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2636/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 2636/2013 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 7491/105/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția I Civilă

Dosar Nr._

DECIZIA Nr. 2636

Ședința publică din data 3 octombrie 2013

Președinte - C. Ș.

Judecători - V. S.

- E. M.

Grefier - V. M.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..13, jud.Prahova, împotriva sentinței civile nr.1502 din 28 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta D. E.-C., cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat „G. A. I.”, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24 septembrie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când, în urma deliberării, a dat următoarea decizie:

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ reclamanta D. E. C. a chemat in judecată pe pârâta Direcția de S. Publică Prahova solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei ce i-a fost reținută în mod nelegal din salariul încasat lunar începând cu luna iulie 2011, calculată la valoarea de circulație din ziua plății efective, precum și obligarea pârâtei la sistarea acestor rețineri pentru viitor.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin dispoziția de încadrare nr. 332/20.09.2010 a fost trecută din categoria funcționarilor publici din cadrul structurii interne a pârâtei, în categoria personalului contractual, modificându-se în acest mod funcția de încadrare și salarizare ca urmare a schimbării funcției, astfel că, începând cu data de 01.01.2011 și până la data de 30.06.2011 salariul lunar a fost achitat la nivel de personal contractual conform Legii nr. 284/2010.

.//.

Prin decizia emisă a fost încadrată ca personal contractual cu un salariu corespunzător funcționarilor publici aferent lunii decembrie 2009, deși conform scrisorii nr._/11.10.2010 a Direcției de Organizare și Politici Salariale din cadrul Ministerului Sănătății la trecerea pe funcția contractuală trebuia să beneficieze de drepturi salariale de care ar fi beneficiat personalul contractual în luna decembrie 2009.

Reclamanta a mai menționat că adresa nr._/11.10.2010 a fost semnată de aceeași persoana din cadrul Ministerului Sănătății - Direcția Organizare si Politici Salariale care, 10 luni mai târziu, prin Adresa Ministerului Sănătății nr._/21.06.2011, răspunde Direcției de S. Prahova că în anul 2011, salariul brut al persoanelor cărora li s-a schimbat încadrarea, ca urmare a aplicării OMS nr. 1078/2010, este cel aferent lunii octombrie 2010, majorat cu 15%.

S-a mai arătat că, deși a solicitat pârâtei, nici până în prezent nu a primit explicații vizând temeiul legal si modul de calcul al salariului care i se acorda si in prezent. Mai mult, dispoziția a fost emisă și transmisă lui anterior aprobării statului de funcții de către Ministerul Sănătății, iar dispoziția de încadrare a fost primita la data de 20.09.2010, deși trecerea pe noua funcție s-a făcut începând cu data de 25.08.2010, în aceasta lună reclamantul fiind salarizat ca personal contractual, dar cu salariul diferit de cel al vechiului personal contractual, si care trebuia calculat la nivelul lunii decembrie 2009.

Reclamanta a apreciat că salariul său actual a fost stabilit in mod arbitrar, deși fișa lui de evaluare a fost la limita maxima, fără abateri sau sancțiuni, astfel încât și salariul trebuia stabilit la nivelul limitei maxime si nu in mod aleatoriu, așa cum a fost calculat.

Prin urmare, a susținut reclamanta, din cauza pârâtei s-a ajuns ca la nivelul instituției personalul contractual, care ființase pe aceste funcții și in perioada in care reclamantul era funcționar public, să aibă un salariu mai mare decât al lui, in condițiile in care aceștia aveau același grad profesional si gradații, echivalente cu ale reclamantei.

De asemenea, s-a precizat că începând cu data de 01.07.2011, pârâta, invocând o adresa a Ministerului Sănătății, nr._/2010, stabilește că plata pentru personalul contractual se va face conform salarizării funcționarului public, astfel încât, la acest moment, diferența de salariu pe care reclamanta a încasat-o in perioada 01.01._11 se retine lunar, pentru o perioada de 3 ani, fără a exista o hotărâre judecătoreasca definitivă și irevocabilă in acest sens si fără a exista vreo dispoziție cu privire la aceasta reținere, această reținere neapărând nici pe fluturașul de salariu, contrar dispozițiilor art. 169 din Codul Muncii, care prevăd ca nici o reținere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si condițiilor prevăzute de lege.

În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriu.

Pârâta Direcția de S. Publică Prahova a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, dispunându-se ca până la rămânerea definitiva a prezentei cauzei, pârâta să întrerupă oprirea reglărilor salariale provenite din diferențele de salarii acordate in perioada 01.01._11 si de la 01.07.2011 pana in prezent.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că stabilirea drepturilor salariale

.//.

conform Legii-Cadru nr. 284/2010 și a Legii nr. 285/2010 a fost aplicata de personalul de execuție din cadrul biroului RUNOS, deoarece începând din data de 24.01.2011, șefa biroului RUNOS, s-a internat in spital in urma unor probleme grave de sănătate.

Pârâta a mai precizat că biroul RUNOS funcționează din 24.01.2011 până în prezent doar cu 3 funcționari publici de execuție, din care 2 funcționari publici de execuție, veniți prin reorganizarea din 25.08.2010 conform OMS 1078/2010.

Prin urmare, a susținut pârâta, având in vedere că după data de 24.01.2011, personalului de execuție din cadrul biroului RUNOS, nu i-a fost adus la cunoștința de către nimeni, nici de șefa biroului si nici de membrii de drept care au participat la Comitetul Director al Direcției de S. Publica Prahova din data de 01.11.2010, respectiv director executiv, director executiv adjunct economic, problemele modificării încadrărilor salariale, pentru funcționarii publici care au trecut pe funcție contractuala, salarizarea pentru aceștia a fost făcuta la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare din instituție, conform art. 2 din Legea nr. 285/2010, încheindu-se acte adiționale la contractele individuale de munca din 25.08.2010.

Pârâta a mai menționat că în luna aprilie 2011, șefa biroului RUNOS, care se afla in concediu medical, s-a interesat de modul de aplicare al salarizării și a contestat modul de aplicare a acesteia, solicitând directorului executiv sa trimită către Ministerul Sănătății - Direcția Organizare si Politici Salariale, o adresa pentru soluționarea situației existente in cadrul instituției, privind modul de salarizare legala si corecta pentru aceasta categorie de personal. Astfel, adresa cu nr. 5954 înregistrata in Direcției de S. Publica Prahova, in data de 09.05.2011, a fost trimisa Ministerului Sănătății - Direcția Organizare si Politici Salariale, solicitând precizări privind modul de salarizare legala si corecta pentru aceasta categorie de personal.

Ulterior, Ministerul Sănătății prin Direcția Organizare si Politici Salariale, cu adresa nr._ din data de 21.06.2011, înregistrata in secretariatul instituției pârâte sub nr. 8707/07.07.2011, a precizat că, având in vedere art. 30, alin. (5), lit. a) din Legea-Cadru nr.330/2009, salariile de baza pentru personalul încadrat care si-a schimbat calitatea din funcționar public in personal contractual, ca urmare a OMS nr. 1078/2010, trebuia sa fie la nivelul lunii decembrie 2009.

De asemenea, în aceeași adresă se mai menționa că pentru funcționarii publici care au devenit personal contractual, salariile de baza nu pot fi majorate la nivelul salariilor de baza pentru personalul contractual existent, deoarece pentru personalul contractual existent in instituție, salariile de baza avute in decembrie 2009 au fost stabilite conform legislației aplicabile personalului contractual din anul 2009.

Pârâta Direcția de S. Publică Prahova a mai precizat că directorul executiv, conform art. 3 din OMS nr. 1078/2010 si art. 12, lit. k) din Regulamentul de organizare si funcționare a direcțiilor de sănătate publica județene si a municipiului București, a dispus emiterea de noi acte adiționale, începând cu data de 07.07.2011, prin care salarizarea personalului mai sus menționat, se stabilea conform precizărilor adresei Ministerului Sănătății - Direcția Organizare si Politici Salariale, fiind încheiate în 2 exemplare, semnate de ambele părți, și nefiind contestate.

S-a mai susținut că aceste acte adiționale au fost încheiate pe perioadă nedeterminată, producându-si efectele juridice de la data de 01.01.2011, conform art. 256 alin. (l) potrivit căruia, salariatul care a încasat de la angajator o suma nedatorată este obligat sa o restituie, si art. 259 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii republicare, prin care se precizează ca in cazul in care acoperirea prejudiciului prin rețineri lunare din salariu nu se poate face . maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de rețineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc in condițiile Codului de procedură civilă.

De asemenea, pârâta a mai arătat că în luna octombrie 2010, biroul RUNOS a revenit cu o alta adresa, înregistrata in secretariatul instituției cu nr._, prin care solicita din nou, sprijin din partea Ministerului Sănătății - Direcția Organizare si Politici Salariale, pentru clarificarea încadrării salariale acestei categorii de personal, acesta din urmă răspunzând prin adresa nr._/19.11.2012, intrata in secretariatul Direcției de S. Publica Prahova si înregistrata cu nr._/12.12.2012, prin care revine cu aceleași precizări din adresa nr._ din 21.06.2011.

Pârâta a mai precizat că sumele aprobate, la partea de cheltuieli de personal, prin filele de buget repartizate anual instituției noastre de către Ministerul Sănătății, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depășite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate, iar angajarea și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.

Direcția de S. Publica Prahova, este ordonator secundar de credite si conform prevederilor art.21 alin.2 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice, cu modificările si completările ulterioare.

Pe baza probelor administrate, Tribunalul Prahova a pronunțat sentința civilă nr. 1502/28.05.2013 prin care, admițând acțiunea formulată de reclamantă, a obligat pârâta să restituie reclamantei sumele reținute din salariul încasat lunar, începând cu iulie 2011, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, precum și la sistarea pentru viitor a acestor rețineri, luând act că reclamanta și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta obligarea la restituirea sumei reținute în mod nelegal din salariul lunar încasat începând cu luna iulie 2011, calculate la valoarea de circulație din ziua plății efective, precum și la sistarea acestor rețineri pentru viitor.

Prin dispoziția de încadrare nr. 332/20.09.2010, reclamanta a fost trecut din categoria funcționarilor publici în cea a personalului contractual modificându-se astfel funcția de încadrare și salarizarea reclamantului, urmare a schimbării funcției, astfel că urmare a acestor modificări, reclamantul a fost încadrat cu un salariu corespunzător funcționarilor publici aferent lunii decembrie 2009.

Prin contractul individual de muncă nr. 21/25.08.2010 a fost stabilit pentru reclamantă un salariu de baza lunar brut de 1609 lei, iar ulterior, prin acte adiționale succesive, suma de 1770 lei brut, respectiv suma de 1500 lei brut (începând cu data de 01.06.2012).

Astfel, prin adresa nr._/21.06.211 a Ministerului Sănătății salariul brut al persoanelor cărora li s-a schimbat încadrarea ca urmare a OMS nr. 1078/2010 este cel aferent lunii octombrie 2010, majorat cu 15%, însă ulterior, având în vedere adresa nr._/2010 a Ministerului Sănătății se stabilește că în temeiul Legii nr. 330/2009 (art. 30, alin. 5, lit. a) cu aplicabilitate de la 01.01.2010, salarizarea personalului ce și-a schimbat calitatea din funcționar public în personal contractual urmare a aplicării OMS nr.1078/2010 trebuie să fie la nivelul lunii decembrie 2009 iar pentru funcționarii publici ce au devenit personal contractual salariile de bază nu pot fi majorate la nivelul salariilor de baza pentru personalul contractual existent în instituție salariile de bază avute în luna decembrie 2009 a fost stabilit conform legislației aplicabile personalului contractual din anul 2009.

Urmare a precizărilor din această adresă conform art. 3 din OMS nr. 1078/2010 și art. 12 lit. K din R. a Direcțiilor de S. Publică au fost încheiate noi acte adiționale începând cu data de 07.07.2011 prin care a fost modificată salarizarea reclamantei, salariul acesteia fiind diminuat față de cel menționat în actul adițional nr. 1/01.01.2011

Reclamanta a contestat modificarea salarială dispusă și faptul că sumele încasate pentru perioada 01.01._11 se reține lunar pentru o perioadă de 3 ani fără a exista în acest sens un titlu valoric, respectiv o hotărâre judecătorească irevocabilă în acest sens.

Tribunalul a apreciat că în materia salarizării personalului plătit din fondurile publice - Legea nr. 330/2009 a fost o salarizare unitară și echitabilă a acestei categorii de personal, iar urmare a dispozițiilor din această lege în aplicarea OMS nr. 1078/2010, reclamantei i-a fost stabilită salarizarea ca și personal contractual.

Întrucât prin adresa nr._/2010 a M.S se menționa că, pentru funcționarii publici ce au devenit personal contractual, salariile de baza nu pot fi majorate la nivelul salariilor de baza pentru personalul contractual, deoarece nu mai este aplicabilă dispoziția din anul 2001 prin care a fost stabilit salariul acestei categorii de angajați, instituția a dispus, având în vedere aceste precizări, recuperarea sumelor de bani considerate a fi acordate fără temei legal, reprezentând diferența dintre salariul stabilit prin actul adițional din 01.01.2011 și cel din 07.07.2011.

Instanța a apreciat că interpretarea prevederilor legale menționate în adresa nr._/21.06.2011 este de natură a prejudicia reclamantei în raport de personalul contractual cu aceeași calificare, funcție, gradație și gradul profesional, întrucât se încalcă principiile Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Aplicarea prevederilor OMS nr.1078/2010 presupune reîncadrarea personalului ce a deținut funcții publice în funcții contractuale cu o salarizare echivalentă neputându-se admite ca urmare a culpei pârâtei această categorie de personal să fie diminuată în raport de alți salariați contractuali.

Astfel, conform art.31 din Legea nr.330/2009 prevede că pentru personalul nou încadrat pe funcții în perioada de aplicare etapizată, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru funcțiile similare; astfel, doar dacă ulterior Legii nr. 330/2009 a fost abrogată urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010 și a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea unitară în anul 2011 personalului plătit din fonduri publice, pârâta avea obligații stabilite salariului reclamantului având în vedere prevederile art. 31 din Legea nr. 330/2009.

.//.

În mod legal, a fost încheiat actul adițional nr. 1/01.01.2011 în conformitate cu prevederile art. 1 alin.1-2 din Legea nr. 285/2010 începând cu 01.01.2011 prin care cuantumul salariului acordat inițial a fost majorat cu 15% față de luna octombrie 2010, însă prin actul adițional nr. 2/07.07.2001 acest cuantum al salariului a fost diminuat întrucât salariul stabilit în temeiul contractului individual de muncă nr. 3/25.08.2010 a depășit salariul avut ca funcționat public, reîncadrarea trebuind să fie dispusă cu același măriri ale salariului avut anterior.

Tribunalul a considerat că pârâta avea obligația stabilirii unui salariu al reclamantei între limita minimă și maximă a salariului personalului contractual la nivelul de salarizare aferent lunii decembrie 2009 raportat la funcția deținută și având în vedere eventualele sancțiuni și abateri cât și gradul, treapta, vechimea în muncă și în funcție stabilite prin raportare cu personalul ce îndeplinește aceleași atribuții (personal contractual) neputându-se admite o diminuare a salariului astfel cum sa-a dispus prin actul adițional nr. 2/07.07.2011.

Tribunalul a apreciat că în materia salarizării personalului bugetar, actele adiționale au valoare de înscris constatator al drepturilor de care beneficiază persoana respectiv; întrucât în fapt legea este cea care stabilește salarizarea personalului din această categorie.

De altfel, reținerea din salariul efectuat de pârâți în temeiul disp. art. 256 alin. 1 din Codul Muncii poate fi dispusă în conformitate cu dispozițiile art.169 din Codul muncii, întrucât salariații ce a încasat de la angajator o sumă nedatorata este obligat să o restituie.

În speță, s-a constatat că această reținere nu este legală, întrucât sumele încasate de salariat și care îi sunt reținute de angajator au temei legal, în consecință a obligat pârâta în temeiul disp. art.169 și urm. Codul Muncii să restituie reclamantei sumele reținute din salariul încasat lunar începând cu luna iulie 2011, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației la data plății efective și să sisteze pentru viitor a acestor rețineri.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta direcția de S. Publică Prahova, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței.

În susținerea recursului pârâta a arătat că instanța de fond a pronunțat hotărârea aplicând greșit prevederile art.34 din Legea - Cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, recurenta a învederat că salariata D. E.-C. nu a contestat în termen procedural modalitatea de stabilire a drepturilor salariale de către ordonatorul de credite, fapt pentru care nu există o măsură administrativă care să poată fi atacată în instanță.

Urmare celor prezentate, hotărârea pronunțată de către Tribunalul Prahova - Secția I Civilă nu are temei legal.

În concluzie, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul celor arătate.

În termen legal intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.

.//.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, raportat la actele și lucrările dosarului, precum și la textele legale incidente, Curtea reține următoarele:

Critica formulată în recurs de către instituția pârâtă se referă exclusiv la faptul că tribunalul nu a observat neîndeplinirea procedurii prealabile de contestare prev. de art.34 din Legea nr.330/2009.

Curtea va reține că Legea nr. 330/2009 reglementează o procedură prealabilă obligatorie de contestare a deciziei unilaterale a angajatorului, emisă în temeiul art. 30 alin. (3) din această lege, cu privire la reîncadrarea personalului bugetar.

Astfel, art. 34 din Legea nr. 330/2010 dispune că soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă, potrivit prevederilor legii, este de competența ordonatorilor de credite și poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Ea se soluționează în termen de 10 zile de la înregistrare, iar decizia privind contestația administrativă poate fi contestată, la instanța competentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Aceeași procedură de contestare a fost reglementată și de Legea nr. 284/2010.

Curtea va reține, de asemenea, faptul că potrivit art. 109 alin. (3) Cod de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 202/2010, neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Prin urmare, legiuitorul a conferit un caracter relativ excepției neîndeplinirii procedurii administrative obligatorii, astfel încât, dacă partea interesată nu o invocă prin întâmpinare, ea nu mai poate fi pusă in discuție pe parcursul litigiului, nici chiar de către instanță din oficiu, iar viciul rezultat din neîndeplinirea formalităților prealabile se acoperă, demersul judiciar inițiat în mod direct de reclamant neputând fi respins ca inadmisibil.

În speță, recurenta pârâtă nu a invocat prin întâmpinare, ca mijloc de apărare, nerespectarea de către reclamantă a procedurii prevăzută de art. 34 din Legea nr. 330/2009, astfel încât, conform art. 109 alin. 3 Cod de procedură civilă, această excepție nu mai poate fi invocată, cu atât mai mult cu cât este invocată pentru prima dată în calea de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, Curtea, având în vedere disp. art.304, 3041 și 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA DE S. PUBLICĂ PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, ..13, jud.Prahova, împotriva sentinței civile nr.1502 din 28 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta D. E.-C., cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat „G. A. I.”, cu sediul în Ploiești,

.//.

., jud. Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 octombrie 2013.

Președinte, Judecători,

C. Ș. V. S. E. M.

Grefier,

V. M.

red. V.S./tehnored.V.M.

2 ex./21.10.2013

d.f._ Tribunalul Prahova

j.f. B. M.

Operator de date cu caracter

personal Nr.notificare 3120

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 2636/2013. Curtea de Apel PLOIEŞTI