Acţiune în constatare. Decizia nr. 2111/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2111/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 2111/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 2111
Ședința publică din data de 10 decembrie 2015
Președinte - V.-I. S.
Judecător - A.-C. B.
Grefier - C. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul S. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. M. M., cu sediul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 1986/14 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în P., ., județul Prahova și reclamanții BENIAȘU N. și B. G., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. M. M., cu sediul în Ploiești, ., ., ..
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-reclamant S. I., reprezentat de avocat D. M. din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr._/15.12.2015, lipsind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință și se învederează că, în cadrul etapei scrise a procesului, intimata-pârâtă . SA a formulat întâmpinare, înregistrată sub nr._/1.10.2015, iar apelantul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare, înregistrat sub nr._/15.10.2015.
Avocat D. M., pentru apelantul-reclamantul S. I., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în referatul întocmit de un fost șef de secție al clientului său, numitul M. D., probă despre care susține că a fost solicitată prin cererea de apel.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, constată că proba cu înscrisuri a fost solicitată abia prin răspunsul la întâmpinare, nefiind cerută prin cererea de apel și nici atașate actele acesteia, astfel încât conform art. 470 alin. 3 din noul Cod de procedură civilă, stabilește că reclamantul este decăzut dintr-o atare probă, necesitatea administrării acesteia nerezultând nici din dezbateri, în sensul art. 478, 479 din același act normativ și restituie apărătorului ales al apelantului înscrisurile a căror încuviințare s-a solicitat.
Apărătorul ales al apelantului-reclamant, având cuvântul, declară că nu are cereri de formulat.
Curtea ia act că nu s-au formulat cereri și în temeiul art. 392 din noul Cod de procedură civilă, dispune deschiderea dezbaterilor.
Avocat D. M., având cuvântul pentru apelantul-reclamant S. I., pe linia criticilor dezvoltate prin cererea depusă în scris la dosar, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Învederează că, astfel cum rezultă și din cuprinsul expertizei întocmită în cauză, față de care nu s-au formulat obiecțiuni, reclamantul și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă cu grad ridicat de noxe și periculozitate, fiind incidente prevederile Ordinului nr. 50/1990, în opinia sa, tribunalul respingând în mod greșit acțiunea promovată, deși potrivit singurei probe administrate, clientul său se încadra în grupa superioară de muncă.
Curtea, în temeiul art. 394 din noul Cod de procedură civilă, dispune închiderea dezbaterilor și rămâne în pronunțare asupra apelului, iar după deliberare decide următoarea soluție:
CURTEA,
Asupra apelului civil de față ;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ la data de 10.09.2014, reclamantii S. I. (pentru perioada 10.08._03), Beniasu N. (pentru perioada 18.08._00) si B. G. (pentru perioada 20.05._04) au chemat-o în judecată pe pârâta S.C. U. Mecanica P. SA, solicitând ca instanța prin hotărârea ce va pronunța să se constate ca in perioadele nominalizate, in care au desfasurat activitate pentru parată, au avut meserii si au desfasurat activitati ce se incadreaza in gr-I-a sau a II-a de munca, in procent de 100% si obligarea paratei sa le elibereze adeverinte in acest sens.
Reclamantii au susținut că din studierea cărtilor lor de muncă anexate cererii rezultă cele afirmate de către ei și mai ales, dacă se va încuviința proba cu expertiză tehnică specialitatea salarizare, acest lucru va rezulta în urma verificărilor efectuate de către expertul desemnat.
De asemenea, reclamantii au solicitat recunoașterea drepturilor rezultate din Ordinul 50 din 5 martie 1990 pentru grupa I-a sau a II-a de muncă în procent de 100% și eliberarea de către parata a unor adeverințe din care să rezulte acest lucru.
În motivarea cererii, reclamantii au învederat faptul că au fost angajatii paratei in perioadele mentionate in actiune în calitate de frezor, strungar si lacatus mecanic, conform cărților de muncă anexate cererii de chemare în judecată.
În continuare, reclamantii au susținut că unitatea a functionat cu o infrastructură veche compusă din felurite hale metalice foarte mari și înalte, alte depozite și ateliere care nu erau ventilate și nici încălzite iarna, iar producerea și prelucrarea bunurilor se făcea în condiții de toxicitate și periculozitate majoră fiind supuși în mod direct la noxe, fum, pulberi metalice, care erau foarte periculoase, nocive pentru ochi, epidermă, sistemul respiratoriu, plămâni și pentru sănătatea generală a salariatilor.
Mai mult, reclamantii au susținut că aceste situații de fapt periculoase și vătămătoare pentru sănătate sunt cunoscute și pot fi probate prin orice mijloc de probă, dar mai ales pot fi constatate de expertul in specialitatea salarizare.
Totodată, reclamantii au susținut că pentru niciuna din aceste perioade nu au beneficiat de prevederile ordinului menționat, deși au prestat activitățile specifice muncii de frezor, strungar si lacatus mecanic, în condiții vătămătoare care sunt prevăzute în Ordinul nr.50/1990 al MMPS, pentru grupa I-a sau a II-a de muncă în procent de 100 %.
În concluzie, reclamantii au solicitat admiterea acțiunii, în sensul de a benefica de prevederile Ordinului nr. 50/1990 al MMPS, grupa I-a sau a II-a de munca în procent de 100 %, datorită condițiilor învederate care vor fi confirmate și de raportul de expertiză.
În drept, Ordinul nr.50/1990 .
În dovedirea cereri, reclamantii au precizat că înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri și de proba cu expertiză salarizare.
Pârâta S.C.UM P. S.A., în temeiul art. 205-208 C. pr. civilă, a formulat întâmpinare, prin care pe cale de exceptie a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat privitor la actiunea formulata de reclamantul Breslasu N., ce a obtinut grupa de munca potrivit sentintei civile nr.994/07.04.2014 pronuntata de Tribunalul Prahova in dosarul nr._, existand autoritate de lucru judecat, deoarece prezenta actiune are acelasi obiect ca si prima cerere, este intemeiata pe aceeasi cauza si are acelasi obiect.
Pe fondul cauzei, s-a aratat ca prin Procesele verbale nr.13/29.08.1981 si nr.26/03.10.1998 intocmite de conducere si sindicatul din societate, potrivit Ordinului nr.50/1990, societatea a considerat ca reclamantii nu au lucrat efectiv 100% din programul de lucru normal in conditii toxice si nu pot beneficia de grupe superioare de munca, solicitandu-se respingerea actiunii ca neintemeiata.
Parata mai arata ca dupa data de 01.04.2001, urmare intrarii in vigoare a Legii nr.226/2006, beneficiaza de incadrarea in conditii deosebite/speciale de munca doar persoanele ce au fost incadrate anterior in grupa I de munca in procent de 100%, reclamantii neputand benficia de incadrarea in conditii speciale/deosebite de munca, intrucat nu au prestat activitate in grupe superioare de munca, astfel incat se solicita respingerea actiunii ca neintemeiata si sub acest capat de cerere.
În dovedirea celor solicitate mai sus, pârâta a precizat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri.
În drept, pârâta a invocat disp. art. 205-208 Cod.proc.civ.
Prin raspunsul la intampinare, reclamantul Beniasu N. a solicitat respingerea exceptiei autoritatii de lucru, intrucat intimata nu a demonstrat ca acest reclamant este aceeasi persoana cu reclamantul din prezenta cauza, intimata nu face dovada ca hotararea a fost pusa in executare si ca a eliberat reclamantului adeverinta.
Prin cererea formulata la data de 30.03.2015, reclamantii au solicitat si acordarea conditiilor deosebite sau speciale de munca, cerere modificatoare formulata peste termenul legal, reclamantii fiind decazuti din acest drept.
În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri și cu expertiză specialitate masini unelte si sisteme de productie raportul fiind întocmit de expert A. C.- la care părțile nu au formulat obiecțiuni, reclamantii solicitand admiterea actiunii portivit concluziilor raportului de expertiza.
Prin sentința civilă nr. 1986/14 iulie 2015, Tribunalul Prahova a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă prin întâmpinare cu privire la reclamantul BENIAȘU N. și a respins acțiunea pentru autoritate de lucru judecat.
A fost respinsă în rest acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Privitor la exceptia autoritatii de lucru judecat față de cererea formulata de reclamantul Breslasu N., ce a obtinut grupa de munca potrivit Sentintei civile nr. 994/07.04.2014 pronuntata de Tribunalul Prahova in dosarul nr._, instanta a apreciat ca din analiza raportului de expertiza anexat la aceasta sentinta se constata ca reclamantul din acest dosar are acelasi nume, aceeasi meserie si a desfasurat activitate in aceeasi perioada 18.08._00 și nu are niciun fel de relevanta sub aspectul analizei acestei exceptii daca hotararea a fost pusa ori nu in executare ori s-a eliberat adeverinta, cat timp este intrunita tripla identitate de obiect, cauza si parti potivit prevederilor art.430 si art. 435 C.Pr.Civ, motiv pentru care a apreciat că se impune a fi admisă, cu consecința respingerii acțiunii privitor la reclamantul Beniasu N. pentru autoritate de lucru judecat.
Potrivit alin.l pct.l din Ordinul nr.50/1990 în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 1", iar potrivit pct. 2 al aceluiași ordin în grupa a II-a de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa 2, a menționat instanța de fond.
Ținând cont de faptul că în aceste locuri de muncă își desfășoară activitatea diferite categorii de personal, ordinul sus-menționat prevede la art. 3 următoarele: „Beneficiază de încadrarea în grupele I si a II-a de muncă, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personalul de întreținere și reparații, CTC, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv în locurile de muncă și activități prevăzute în anexele 1 si 2".
La art. 6 din ordin se stabilește că nominalizarea personalului care se încadrează în grupa I si a II-a de muncă, se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere, ținând seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoana respectivă (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica și nervoasă, risc deosebit de explozii, incendii etc).
Art. 7 prevede că încadrarea în grupa I și a II-a se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa II, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 70% din programul de lucru iar pentru grupa I de cel putin 50%.
Întrucât nominalizarea personalului privind încadrarea în grupa I și a II-a de muncă se făcea de către conducerea unităților, pentru evitarea încadrării în aceste grupe de muncă pe criterii subiective, tribunalul a apreciat că proba cu expertiză de specialitate este pertinentă și concludentă soluționării cauzei, motiv pentru care a încuviințat-o ca atare.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnică specialitatea mașini unelte înregistrat la BLE de pe lângă Tribunalul Prahova sub nr. 874/01.07.2015, expertul desemnat A. C. a constatat că reclamantul S. I.(pentru perioada 10.08._03 )a prestat meseria de frezor, iar reclamantul B. G. (pentru perioada 20.05._04) in meseriile de lacatus, debitator de materiale si lacatus la sectiile IV Focoase si Scularie, cu meserii si activități legate direct de procesul de producție, locul de munca si activitatea desfășurata pentru perioadele deduse acțiunii se incadreaza in prevederile Ordinului 50/1990 completat coroborat cu punctul 3 si punctul 7 din Ordinul 50/1990 - pentru perioada lucrata, respectiv Anexa l-grupa I de munca 100%, astfel incat relamantul S. I. beneficiaza pentru perioada 10.08._80 de grupa I de munca 100% poz.62-Anexa 1 Ord.50/1990 completat coroborat cu pct.3 si 7, iar pentru perioada 19.06._01 grupa I de munca 100% poz.62-Anexa 1 Ord.50/1990 completat coroborat cu pct.3 si 7; reclamantul B. G. pentru perioada 20.05._79 de grupa I de munca 100% poz.62-Anexa 1 Ord.50/1990 completat coroborat cu pct.3 si 7 19.12._82 grupa I de munca 100% poz.62-Anexa 1 Ord.50/1990 completat coroborat cu pct.3 si 7.
Pentru perioada de dupa data de 01.04.2001, expertul a aratat ca Legea 226/2006 stabilește in Anexa 1, Lista cuprinzând locurile de munca incadrate in condiții speciale, unde se incadreaza activitatea desfășurata de reclamanți, respectiv prevederile poziției 1 din anexa 1 -litera a,c,d,e,g si h. Având in vedere toate aceste argumentări, luând in considerare toata perioada dedusa acțiunii, precum si faptul ca pentru perioada 01.04._06, legea dispune ca nu se datorează diferența intre cota de contribuție de asigurări sociale datorata de angajator pentru condiții speciale de munca si cea declarata, opinia expertului este ca reclamanții se incadreaza la condiții speciale pentru perioadele: S. I.- 01.04._03, B. G.- 01.04._04.
Tribunalul a apreciat ca fiind eronate concluziile raportului, intrucat reclamantii nu au desfasurat activitate la sectii in care se desfasoara activitati de fabricare a munitiei si a elementelor de munitie cu explozibil, operatii cu explozibili aromatici unde angajatii vin in contact cu acestia, asamblare si dezasambare focoase si detonatore, potrivit poz.62 din anexa 1 la Ordinul nr.50/1990 (operatii desfasurate in sectia Pirotehnica), ci au desfasurat activitate in sectia Focoase si scularie, unde se fabrica, prelucreza prin aschiere, frezare si asamblare diferitele proiectile sau alte repere ce ulterior sunt echipate cu munitie si focoase.
Astfel nu se justifica acordarea grupei I de munca in procent de 100% reclamantilor S. I. si B. G., intrucat avand in vedere meseriile prestate (stungar si lacatus) acestia nu au desfasurat activitatii de fabricare a munitiei si a elementelor de munitie cu explozibil, operatii cu explozibili aromatici unde angajatii vin in contact cu acestia, asamblare si dezasambare focoase si detonatore, potrivit poz.62 din anexa 1 la Ordinul nr.50/1990, aceste activitatii nefiind desfasurate in sectiile in care reclamantii au lucrat, motiv pentru care acest capat de cerere va fi respins ca neintemeiat.
Tribunalul a apreciat ca nu se justifica nici acordarea conditiilor speciale de munca in perioadele mentionate de expert, intrucat ,U. Mecanica P. este cuprinsa in Anexa 2 la Legea 226/2006 la poziția 44 pentru activitățile nominalizate in Anexa 1 la Legea 226-pozitia l (c,d,ef,g,h), pozitia 7, 24 si 26, iar reclamantii nu au desfasurat activitatii de natura celor indicate la aceste pozitii, nefiind incadrati in functiile de pirotehnisti, functii pentru care legea permite acordarea conditiilor speciale de munca, motiv pentru care si acest capat de cerere se impune a fi respins ca neintemeiat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. I., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
A precizat apelantul că prin raportul de expertiza întocmit de econ. A. C., la care părțile nu au formulat obiecțiuni, s-a stabilit că in perioada 10.08._03 a avut meseria de frezor, pe care a exercitat-o in secțiile IV Focoase și Sculărie, expertul menționând că meseria, locul de munca, activitatea desfășurata de acesta se încadrează in prevederile Ordinului 50/1990 pentru întreaga perioada, cu încadrare in grupa I de munca in procentaj de 100%. Expertul a mai făcut precizarea ca după data de 01.04.2001, potrivit Legii 226/2006, Anexa I, activitatea desfășurata in locul de munca unde a activat se încadrează in categoria de condiții speciale (01.04._03).
A susținut apelantul că nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză, precizând ca in cererea de chemare in judecata a solicitat sa se constate daca reclamanții beneficiază si de condiții speciale sau deosebite, insa expertul nu a răspuns la acest obiectiv întrucât nu a fost încuviințat de instanța, iar fata de lipsa obiecțiunilor formulate la raportul de expertiza, tribunalul a constatat cauza in stare de judecata.
Eroarea de judecata, a susținut apelantul, apare in momentul in care - in considerentele hotărârii - se rețin următoarele considerații ale instanței, nesusținute de nici un suport probatoriu ("vid probatoriu") si un exemplu de apreciere eronata a probelor: "Tribunalul apreciază ca fiind eronate concluziile raportului (...)" cu concluzia in totala contradicție cu probele ca "nu se justifica acordarea grupei I de munca in procent de 100%", toate motivările instanței pentru a ajunge la aceasta concluzie fiind greșite.
A apreciat apelantul-reclamant că, în această modalitate, instanța a eliminat o proba admisibila (si admisa) a procesului, singura proba existenta în dosar, măsura bazându-se pe „simple aprecieri".
Instanța avea posibilitatea, a arătat apelantul, chiar și după rămânerea in pronunțare, sa repună cauza pe rol si in baza principiului aflării adevărului, sa ceara lămuriri expertului cu privire la orice aspecte considera ca ar fi eronate, neclare sau nesigure. In aceste condiții se putea aplica si principiul contradictorialității, părțile, încunoștintate de dubiile instanței privind probatoriile, putând sa facă noi apărări, sa propună noi probe rezultate din dezbateri (ex.; noi obiective ale expertizei, expert-consilier, etc.)
In lipsa probelor, datorita erorii de judecata, a apreciat apelantul, instanța a ajuns sa îi lezeze dreptul la o apărare completa, sa îi respingă cererea, deși soluția corectă era de admitere a acesteia.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii.
Intimata . SA a formulat la data de 25 septembrie 2015 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate si a textelor de lege aplicabile spetei, constata ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Critica esentiala vizeaza imprejurarea ca, in mod gresit, prima instanta a inlaturat concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, la care partile nu au formulat obiectiuni, respingand cererea de acordare a grupei I de munca.
Verificand, insa, sustinerile apelantului, Curtea constata ca sunt neintemeiate, motiv pentru care le va inlatura, ca atare.
In acest sens, Curtea reaminteste ca expertiza de specialitate este o proba fara forta juridica superioara celorlalte reglementate de legiuitor, proba care, in masura in care nu se coroboreaza cu alte mijloace de dovezi, poate fi inlaturata, judecatorul fiind suveran in aprecierea probatoriilor.
Cu alte cuvinte, nu exista niciun temei legal care sa impuna instantei sa valideze concluziile raportului de expertiza, in masura in care aceasta apreciaza ca nu sunt juste.
Mai sustine, de asemenea, apelantul faptul ca in cererea de chemare in judecata a solicitat sa se constate daca reclamanții beneficiază si de condiții speciale sau deosebite, insa expertul nu a răspuns la acest obiectiv întrucât nu a fost încuviințat de instanța, iar fata de lipsa obiecțiunilor formulate la raportul de expertiza, tribunalul a constatat cauza in stare de judecata.
Verificand sustinerile apelantului, Curtea constata, insa, ca sunt neintemeiate.
Astfel, Curtea observa ca, in cuprinsul raportului de expertiza se mentioneaza la pagina 7 din aceasta lucrare „conditii speciale”, expertul conchizand ca reclamantii sunt indreptatiti sa beneficieze de conditii speciale dupa data de 1.04.2001 ( fila 123 dosar fond).
De asemenea, Curtea constata ca judecatorul fondului a analizat si posibilitatea acordarii conditiilor speciale de munca, concluzionand ca „…nu se justifica nici acordarea conditiilor speciale de munca in perioadele mentionate de expert, intrucat, U. Mecanica P. este cuprinsa in Anexa 2 la Legea 226/2006 la pozitia 44 pentru activitatile nominalizate in Anexa 1 la Legea 226-pozitia 1(c,d,e,f,g,h), pozitia 7,24 si 26 iar reclamantii nu au desfasurat activitati de natura celor indicate la aceste pozitii, nefiind incadrati in functiile de pirotehnisti, functii pentru care legea permite acordarea conditiilor speciale de munca…”.
Prin urmare, a fost analizata si cererea reclamantilor de acordare a conditiilor speciale de munca, desi, prin motivele de apel se sustine contrariul.
Curtea mai retine ca, potrivit mentiunilor din cuprinsul raportului de expertiza efectuat in cauza de catre expert A. C., activitatea desfasurata de catre reclamant in calitate de frezor, in cadrul Fabricii I, sectia civila, s-ar incadra in grupa I de munca, conform pozitiei 62 din Anexa 1 a ordinului 50/1990.
Dispozitiile mentionate de catre expert fac, insa, referire la urmatoarele activitati: “61. Fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice, în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor.62. Fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții (locurile de muncă unde se execută operații cu exploziv de inițiere, exploziv cu caracteristica de sensibilitate mare, precum și locurile de muncă unde se execută operații cu explozivi aromatici la care angajații vin în contact direct cu aceștia). Asamblarea și dezasamblarea focoaselor, șuruburilor portamorsă și detonatoarelor (în cazul în care elementele componente sînt încărcate). Asanarea terenurilor și a apelor de muniții, produse pirotehnice, materiale explozive și mine. Operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozivilor și a materialelor pirotehnice. Delaborarea munițiilor și a elementelor pirotehnice încărcate cu substanțe explozive sau incendiare. „.
Or, lecturand activitatile descrise la modul general de catre expert, activitati pe care le-ar fi desfasurat apelantul in cadrul U.M P., Curtea constata ca nu se circumscriu celor mentionate de legiuitor pentru incadrarea in grupa I de munca la pozitia 62 din Anexa 1 a Ordinului 50/1990.
Dimpotriva, se retine ca activitatea desfasurata de catre apelantul-reclamant in cadrul UM P. presupunea sarcini de lucru care nu aveau legatura directa cu activitatea de productie, neputand, prin urmare, fi asimilata cu activitatea personalului care manipuleaza explozivi.
Referitor la critica potrivit careia instanta de fond, in mod gresit, a respins actiunea cu privire la acordarea conditiilor speciale de munca, Curtea o va inlatura, ca neintemeiata.
Curtea reamintește că încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale reprezintă o procedură prealabilă obligatorie, a cărei metodologie a fost stabilită prin HG nr. 1025/2003.
Art. 5 din acest act normativ prevede procedura și documentele pe care angajatorul trebuie să le depună la Comisia pentru acordarea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale.
Împotriva avizului emis de această comisie, sindicatele sau salariații nemulțumiți de categoriile profesionale sau locurile de muncă încadrate de angajator în condiții de muncă speciale, aveau posibilitatea de a formula, conform art. 13 din HG 1025/2003, plângere împotriva acestui aviz, în termen de 15 zile de la comunicarea avizului, decizia pronunțată de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei putând fi atacată la instanța de judecată competentă.
În speță, intimata a urmat în totalitate această procedură, obținând avizele conform Anexei 2 la Legea 226/2006 la poziția 44 pentru activitățile nominalizate in Anexa 1 la Legea 226-pozitia l (c,d,ef,g,h), pozitia 7, 24 si 26, în cuprinsul carora nu au fost mentionate și activitatile pe care apelantii le-au desfășurat.
Totodată, se impune a se menționa că în baza acestor avize au fost elaborate anexele la Legea nr. 263/2010, în care este nominalizată și societatea emitentă, iar ulterior, legiuitorul a prevazut si posibilitatea reinnoirii avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale/deosebite, prin HG 246/2007, situatie care, insa, nu se regaseste in speta.
În aceste condiții, Curtea apreciaza ca, in mod judicios, prima instanta a inlaturat concluziile raportului de expertiza, solicitată de către apelant, ce concluziona ca acestia ar fi indreptatiti sa beneficieze de conditii speciale de munca, în masura în care, legiuitorul român a creat, prin HG nr. 1025/2003 o metodologie expresă pentru încadrarea în condiții speciale de muncă, în cadrul căreia a pus la dispoziție persoanelor care se consideră nedreptățite, termene și căi exprese de atac.
În acest context nu se poate discuta despre o eventuală atingere adusă dreptului la un proces echitabil si nici despre incalcarea principiului nediscriminarii.
F. de toate aceste considerente, Curtea apreciaza ca apelul este nefondat, motiv pentru care, in temeiul disp. Art. 480 NCPC, il va respinge, ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul S. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. M. M., cu sediul în Ploiești, ., ., ., împotriva sentinței civile nr. 1986/14 iulie 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în P., ., județul Prahova și reclamanții BENIAȘU N. și B. G., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat D. M. M., cu sediul în Ploiești, ., ., ..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 decembrie 2015.
Președinte, Judecător,
V.-I. S. A.-C. B.
Grefier,
C. C.
Red. VIS
Tehnored.CC
6 ex/_06.01.2016.
d.f. nr._ Tribunalul Prahova
j.f. G. D.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
| ← Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 716/2015. Curtea... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr.... → |
|---|
