Asigurări sociale. Decizia nr. 720/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 720/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 14-05-2015 în dosarul nr. 3768/120/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 720
Ședința publică din data de 14 mai 2015
Președinte – A.-M. R.
Judecător - M. P.
Grefier - C. G.-A.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul C. G. cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocatură Michael G. din Târgoviște, ., ..2, . împotriva Sentinței civile nr. 1540 din 10 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția I Civilă în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița cu sediul în Târgoviște, .. 1A, jud. Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit: apelantul reclamant C. G. și intimata pârâtă C. Județeană de Pensii Dâmbovița.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și că prin motivele de apel s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și având în vedere că atât apelantul prin cererea de apel cât și intimata pe cale de întâmpinare au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr._ reclamantul C. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița anularea deciziei nr._/22.07.2014 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 04.08.2008 i-a fost emisă decizia de pensie anticipată parțială, sub imperiul Legii 19/2000 și că începând cu data de 01.07.2007 a obținut venituri și ca persoană fizică autorizată, la acel moment neexistând nicio incompatibilitate în ce privește obținerea de venituri suplimentare cu pensia anticipată, doar în noua lege – nr. 263/2010 fiind prevăzută această incompatibilitate, la art.114 alin.1 lit.b).
A precizat reclamantul că s-a considerat de către pârâtă că se încadrează la acest articol, întrucât a obținut un venit brut pe an calendaristic care depășește de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012.
Reclamantul a precizat că această decizie este ilegală, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale și incompatibilitatea prevăzută de Legea nr. 263/2010 se aplică numai pentru viitor, principiul aplicabil fiind cel potrivit căruia drepturile de pensii sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii acestora.
În drept, art.172-173 din HG nr.92/2003, Legea nr. 263/2010, Legea nr. 19/2000, art.47 alin.2 Constituția României.
S-au anexat cererii de chemare în judecată copii de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate reclamant, decizia contestată, buletin de calcul, decizia de pensionare anticipată, certificat de înregistrare fiscală.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât perioada de incompatibilitate este 01.01._13, când în vigoare era Legea nr. 263/2010, iar faptul că dreptul s-a născut sub legea nr.19/2000 nu înseamnă că este interzisă aplicarea legilor noi, ulterioare, pentru situațiile născute în perioada în care acestea sunt în vigoare.
A anexat întâmpinării înscrisuri doveditoare ale celor susținute.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Dâmbovița – Secția I Civilă a pronunțat Sentința civilă nr. 1540 din 10 decembrie 2014 prin care a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, potrivit deciziei 1-_/04.08.2008 (pag.14) reclamantul a fost beneficiarul unei pensii anticipate parțiale.
Prin decizia_/22.07.2014 (pag.11) s-a dispus recuperarea sumei de 10.716 lei reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada 01.01._13, apreciindu-se că acesta s-a aflat în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 114 și 119 din Legea 263/2010, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 pct. IV.
A mai reținut prima instanță că, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. 1 lit. b din Legea 263/2010: „Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: (…) b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;.”
A învederat tribunalul că legea reglementează așadar situația în care este permis cumulul între pensia anticipată cu venituri realizate dintr-o activitate profesională, stabilind că acest cumul este permis numai în cazul în care veniturile realizate de pensionar nu depășesc „ un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Actele dosarului, respectiv adresa ANAF NR. 2044/07.02.2014, dovedesc realizarea de către reclamant din activități profesionale a unor venituri aferente anului 2012 care depășesc limita legală (un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat) făcând ca acesta să se afle în stare de incompatibilitate prevăzută de dispozițiile legale mai sus menționate.
A reținut tribunalul că, faptul că la momentul la care s-a admis cererea reclamantului de a beneficia de pensie anticipată parțială, nu exista o dispoziție legală care să prevadă o astfel de incompatibilitate nu are relevanță în cauză, de vreme ce această normă legală nu a fost aplicată pentru trecut ci numai pentru viitor, astfel că susținerea privind greșita aplicare a legii nu poate fi primită. Aceasta cu atât mai mult cu cât respectiv normă nu distinge persoanele cărora li se aplică, având drept criteriu momentul pensionării.
Tribunalul a mai arătat că, este de asemenea de reținut că potrivit art. 119 din Legea 263/2010 reclamantului îi revenea obligația de a înștiința pârâta de modificarea condițiilor de acordare a pensiei, respectiv realizarea unor venituri mai mari decât cele permise de lege pentru cumulul cu pensia anticipată, astfel că situația îi este imputabilă.
Pentru toate aceste considerente, apreciind măsura recuperării pensiei primite nedatorat, ca fiind legală, tribunalul a constatat neîntemeiată acțiunea si a dispus respingerea contestației.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul C. G., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel apelantul a arătat că în mod greșit prima instanță a respins acțiunea fără a cerceta motivele cu care a fost investită și că în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost recunoscută de ambele părți, împrejurare în care nici nu se mai impunea a fi analizată.
A mai precizat apelantul că motivul invocat la fond se referă la împrejurarea că orice interdicție/incompatibilitate/schimbare a condițiilor de acordare a pensiilor introduse prin Legea nr. 263/2011 se aplică doar celor ale căror drepturi au fost stabilite sub imperiul acestei legi, nu și persoanelor care au beneficiat de aplicarea Legii nr. 19/2000.
Astfel, decizia de pensionare anticipată nr. 1-_/04.08.2008 de care a beneficiat reclamantul-apelant a fost emisă sub imperiul dispozițiilor Legii nr. 19/2000 atât sub aspectul cuantumului drepturilor bănești de care urma să beneficieze, cât și în ceea ce privește toate celelalte condiții de acordare, suspendare, încetare de plată a pensiei.
Apelantul a învederat că la data emiterii deciziei de acordare a pensiei anticipate - 04.08.2008 - nu exista nicio incompatibilitate prevăzută în cuprinsul Legii nr. 19/2000 în ceea ce privește obținerea de venituri suplimentare din activități desfășurate în calitate de persoană fizică autorizată, concomitent cu acordarea beneficiului pensiei anticipate parțiale.
Începând cu data de 01.01.2011 a intrat în vigoare o nouă lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice.
În cuprinsul acestei noi reglementări legiuitorul a prevăzut un nou caz de incompatibilitate ce atrage suspendarea plății pensiei în condițiile obținerii de venituri suplimentare de către beneficiarii pensiei anticipate parțiale în calitate de persoane fizice autorizate.
În acest context, decizia atacată, prin care s-a stabilit în sarcina apelantului-reclamant obligația de a restituit o sumă totală de 10.716 lei pentru perioada 01.01._13, este nelegală.
Astfel Curtea Constituțională a României a stabilit prin jurisprudența sa constantă că dreptul la pensie este un drept câștigat iar diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar temporar.
Substanța dreptului la pensie se referă nu numai la cuantumul concret al sumei bănești primită cu acest titlu, dar și la toate condițiile de acordare - stagiu de cotizare, vârstă, contribuție, încetare sau suspendare.
Astfel, câtă vreme la data emiterii deciziei de acordare a pensiei anticipate parțiale - 04.08.2008, conform Legii nr. 19/2000, nu exista reglementată o incompatibilitate între cumulul unei astfel de pensii cu veniturile obținute din desfășurarea unor activități în calitate de persoană fizică autorizată, nu se poate accepta interpretarea că introducerea ulterioară în legislație a unei astfel de incompatibilități se poate aplica în cazul beneficiarilor care aveau deja emise deciziile de pensionare, pentru că ar echivala cu schimbarea retroactivă a condițiilor de acordare.
Incompatibilitatea reglementată de art. 114 din Legea nr. 263/2010 se aplică numai pentru viitor și numai în cazul celor cărora li s-au emis decizii de pensionare după . incompatibilității. O interpretare contrară ar echivala cu recunoașterea în favoarea legiuitorului a posibilității de a diminua un drept câștigat la pensie.
Apelantul a mai arătat că a formulat cererea de acordare a pensiei anticipate parțiale în raport de legislația în vigoare la momentul respectiv, și tot în raport de această legislație a realizat o previziune rezonabilă a câștigurilor viitoare luând în calul tocmai posibilitatea legală de completare a veniturilor cu sume obținute în urma desfășurării activității în calitate de persoană fizică autorizată.
Pe de altă parte, că principiul potrivit căruia drepturile de pensii sunt guvernate de legea în vigoare la data deschiderii acestora este reluat inclusiv în legislația actuală, respectiv art. 174 din Legea nr. 263/2010.
Față de cele învederate apelantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii și anularea deciziei nr._/22.07.2014 emisă de intimată.
Intimata pârâtă C. Județeană de Pensii Dâmbovița, legal citată, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Curtea analizând cererea de apel prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Un prim aspect invocat de apelant vizează împrejurarea că de vreme ce situația de fapt a fost recunoscută de părți acesta nu mai trebuia a fi analizată de instanță.
În acest context Curtea reamintește că, în lumina dispozițiilor art. 425 alin. 1 lit. b Cod pr. civ. considerentele hotărârii trebuie să cuprindă, printre alte elemente obligatorii și expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probatoriului administrat.
Împrejurarea că asupra aspectelor de fapt care au stat la baza raportului juridic litigios părțile nu au opinii divergente nu echivalează cu lipsa din considerente a menționării acestora, susținerile apelantului în acest sens fiind nefondate.
Sub aspectul criticilor privind modul de soluționare a chiar litigiului Curtea observă că problema de drept dedusă judecății este dacă situației juridice a apelantului reclamant îi sunt aplicabile sau nu dispozițiile art. 114 alin. 1 lit. b și art. 119 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.
Astfel, potrivit înscrisurilor cauzei apelantul a fost beneficiarul unei pensii anticipate parțiale în baza unei decizii emise sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Pe de altă parte, perioada pentru care a fost emisă decizia de recuperare ce face obiectul cauzei pendinte, respectiv 01.01.2012 – 01.01.2013, se află sub perioada de activitate a Legii nr. 263/2010.
Ori, potrivit art. 196 lit. a din acest din urmă act normativ la data intrării sale în vigoare – 01.01.2011 - Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare a fost abrogată în mod expres.
Altfel spus, singura reglementare în vigoare atât pentru intervalul în care apelantul a realizat veniturile la care se face referire în decizia de recuperare, cât și la momentul emiterii acesteia era Legea nr. 263/2010.
Curtea nu poate avea în vedere susținerile apelantului în sensul că, de vreme ce decizia de pensionare anticipată a fost emisă sub imperiul Legii nr. 19/2000, toate drepturile sale ulterioare sunt supuse aceleiași legii.
O atare interpretare echivalează cu ultractivitatea legii vechi, expres abrogată, ceea ce nu este permis.
Nici trimiterile apelantului la jurisprudența Curții Constituționale nu pot fundamenta o soluție de admitere a căii de atac.
Aceasta întrucât în cauză partea nu a suferit o diminuare a drepturilor de pensie și nici nu s-a realizat o reanalizare a condițiilor de pensionare inițial considerate a fi îndeplinite, ci s-a constatat că aceasta se află într-o situație de incompatibilitate care are ca efect suspendarea de drept a plății pensiei.
Totodată în speța pendinte nu este vorba nici de o aplicare cu caracter retroactiv a cazului de incompatibilitate de vreme ce la momentul la care s-au realizat veniturile Legea nr. 263/2010 era în vigoare, așa cum s-a arătat în precedentul prezentelor considerente.
În ceea ce privește dispozițiile art. 174 din Legea nr. 263/2010, acestea cuprind o normă tranzitorie prin raportare strictă la litigiile aflate pe rol la momentul intrării în vigoare a legii noi.
Ori, dincolo de faptul că fiind o normă de excepție este de strictă interpretare și aplicare și nu poate fi extinsă pe cale de interpretare și la alte ipoteze, la edictarea acesteia s-a avut în vedere împrejurarea că situațiile care generaseră raporturile juridice de conflict deduse judecății se născuseră sub imperiul legii vechi.
În speța de față, dimpotrivă, perioada la care s-a raportat decizia de recuperare se încadrează în totalitate în perioada de activitate a Legii nr. 263/2010.
Pentru toate motivele arătate Curtea apreciază ca nefondate criticile apelantului.
Așa fiind Curtea, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod pr. civ. urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul C. G. cu domiciliul procesual ales la Cabinetul de avocatură Michael G. din Târgoviște, ., ..2, . împotriva Sentinței civile nr. 1540 din 10 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția I Civilă în contradictoriu cu pârâta C. Județeană de Pensii Dâmbovița cu sediul în Târgoviște, .. 1A, jud. Dâmbovița, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 14 mai 2015.
Președinte, Judecător,
A.-M. R. M. P.
Grefier,
C. G.-A.
Red. RAM
4 ex./25.05.2015
d.f. nr._ – Tribunalul Dâmbovița
j.f. M. I.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
| ← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 136/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 612/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
