Contestaţie decizie de concediere. Decizia nr. 249/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 249/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 249/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA I CIVILĂ -
Dosar nr._
DECIZIA NR. 249
Ședința publică din data de 25 februarie 2015
Președinte - M. I. G.
Judecător - V. G.
Grefier - G. C.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 1222 pronunțată la 4 noiembrie 2014 de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ 13, formulată de revizuenții S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S., ambii cu sediul în S., .-43, județul Prahova, în contradictoriu cu intimata S.C. M. S.A. cu sediul în S., Calea București, nr. 5, județul Prahova.
Cerere scutită de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns revizuenții S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S. reprezentați de d-nul S. Gigel, conform împuternicirii depuse la dosar, lipsă fiind intimata .>
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că cererea de revizuire este la al doilea termen de judecată, s-a depus întâmpinare din partea intimata . s-a depus cerere de repunere în termenul de revizuire formulată de revizuenții S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S.. Mai învederează că s-au depus la dosar note scrise din partea intimatei . care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea pune în discuția părților cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuienților, având cuvântul, arată că nu a reușit să depună în termen cererea întrucât a suferit un traumatism la picior și a fost internat în spital unde a suferit o intervenție chirurgicală, așa cum a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar. La externare i s-a recomandat ca timp de o lună și jumătate să se deplaseze cu cadru ortopedic, să nu pună piciorul pe pământ și să urmeze un program de recuperare. Apreciază că este o cauză independentă de voința sa și solicită admiterea cererii de repunere în termen.
Curtea, pune în discuție excepția anulării cererii de revizuire pentru nedepunerea acesteia în termenul prevăzut de lege, față de împrejurarea că ultima hotărâre a fost pronunțată în apel, de Curtea de Apel Ploiești la data de 4 noiembrie 2014, dată de la care a rămas definitivă, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 11 decembrie 2014, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. 1 pct. 8 NCPC.
Reprezentantul revizuienților S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S. Sindicatului „S.” M. S., având cuvântul, solicită respingerea excepției tardivității cererii.
CURTEA ,
Deliberând asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:
La data de 11.12.2014, S. "S." M. S. și S. "U." M. S., au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1222 pronunțată la 4 noiembrie 2014 de Curtea de Apel Ploiești, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8) din Codul de procedură civilă.
Au arătat revizuenții S. "S." M. S. și S. "U." M. S., că, în fapt, în dosarul nr. 2841/105 /2013, s-a pronunțat decizia civilă nr. 1222, prin care s-a soluționat cerere de chemare în judecată, având ca obiect contestație decizie de concediere în sensul că a fost respinsă ca neîntemeiată.
Au arătat că, anterior, membrii de sindicat au mai fost concediați de trei ori pentru același motiv, s-au adresat instanțelor de judecată și s-au dat următoarele soluții:
- prin sentința civilă nr. 1692/13.12.2010 a Tribunalul Prahova și decizia nr.1305 din 24.05.2011 a Curții de Apel Ploiești, pronunțate în dosarul_, s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată, privind aceleași părți, obiect și cauză;
- prin decizia nr. 3799 din 13.11.2012 a Curții de Apel Ploiești, pronunțate în dosarul_, s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată, privind aceleași părți, obiect și cauză;
- prin sentința civilă nr. 111/13.01.2014 a Tribunalul Prahova, pronunțate în dosarul 2841/ 105/2013, s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată, privind aceleași părți, obiect și cauză;
- prin decizia nr. 1222 din 04.11.2014 a Curții de Apel Ploiești, pronunțată în dosarul_ 13, s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată, privind aceleași părți, obiect și cauză.
În cadrul dosarului nr. 2841/105 /2013 nu a fost invocată excepția autorității de lucru judecat dar instanța a omis să se pronunțe asupra acesteia cu toate ca la dosar au fost depuse toate sentințele anterioare.
În cele trei dosare au fost 6 complete de judecată din care 5 au admis acțiunea iar ultimul a făcut notă discordantă respingând-o. Hotărârile pronunțate asupra aceluiași litigiu conțin dispoziții potrivnice. Au considerat revizuenții că hotărârile pronunțate asupra aceluiași litigiu conțin dispoziții potrivnice.
Au arătat revizuenții că părțile din cauza sunt aceleași și anume: S. "S." Mefîn S. reprezentanta prin domnul S. Gigel, în calitate de Președinte și S. "U." M. S., reprezentata prin domnul T. G. în calitate de Președinte, în numele membrilor de sindicat S. Gigel, T. G., Balescu C. și C. S. și . prin Director Executiv D. A., obiectul tuturor hotărârilor este același și anume: contestație decizie de concediere pentru domnii S. Gigel, T. G., Balescu C. și C. S., cauza tuturor hotărârilor este aceeași și anume concedierea domnilor S. Gigel, T. G., Balescu C. și C. S..
In dovedire, revizuenții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, iar în cadrul probei cu înscrisuri, au depus următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în 2 exemplare: sentința civilă nr. 1692/13.12.2010, Tribunalul Prahova, dosarul_ ; decizia nr.1305 din 24.05.2011, Curtea de Apel Ploiești, dosarul_ ; decizia nr. 3799 din 13.11.2012, Curtea de Apel Ploiești, dosarul_ ; sentința civilă nr. 111/13.01.2014, Tribunalul Prahova, dosarul 2841/ 105/2013; decizia nr. 1222 din 04.11.2014, Curtea de Apel Ploiești, dosarul_ 13.
Intimata S.C. M. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca tardiv introdusă și ca inadmisibilă.
La termenul din data de 18.02.2015 s-a depus de revizuenții S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S. la dosarul cauzei o cerere de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire.
În susținerea cererii de repunere în termen s-a arătat că reprezentantul revizuienților, nu a reușit să depună în termen cererea întrucât a suferit un traumatism la picior și a fost internat în spital unde a suferit o intervenție chirurgicală, așa cum a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar. La externare i s-a recomandat ca timp de o lună și jumătate să se deplaseze cu cadru ortopedic, să nu pună piciorul pe pământ și să urmeze un program de recuperare, aceasta reprezentând o cauză independentă de voința sa suficientă pentru admiterea cererii de repunere în termen.
Examinând cererea de revizuire prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, raportat la dispozițiile legale incidente în cauză, instanța, având în vedere prevederile art. 185 și 186 NCPC, se va pronunța cu prioritate asupra cererii de repunere în termen și a excepției tardivității cererii, invocată de intimata S.C. M. S.A. prin întâmpinare.
În ceea ce privește cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire, se reține că potrivit art. 185-186 NCPC, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
În alineatul 2 al art. 186 c.pr.civ., se stipulează că în acest din urmă caz, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
Aceste texte de lege reglementează nu numai sancțiunea decăderii, ci și a repunerii în termen suis generis, respectiv în condiții restrictive. Sub acest din urmă aspect, s-a subliniat că existența unor motive temeinice nu constituie singura condiție pentru a se acorda beneficiul repunerii in termen, ci este necesar ca împrejurarea respectivă să intervină înlăuntrul termenului legal, iar cererea de repunere în termen să fie făcută în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării.
În aceste condiții, Curtea de Apel constată că, cererea de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1222 pronunțată la 4 noiembrie 2014 de Curtea de Apel Ploiești, a fost depusă la data de 11.12.2014, de S. "S." M. S. și S. "U." M. S., iar cererea de repunere în termenul de declarare a acestei cereri s-a depus de abia la data de 18.02.2015 așa cum rezultă din ștampila de înregistrare aplicată de Serviciul Registratură al Curții de Apel Ploiești, aflată la fila 87 dosar.
Ca atare, nu sunt îndeplinite condițiile art. 186 alin. 2 c.pr.civ., care impun ca cererea de repunere în termen să se depună odată cu actul de procedură în discuție, dar nu mai târziu de 15 zile de la încetarea împiedicării.
Cum din cuprinsul cererii de repunere în termen rezultă că încetarea împiedicării a avut loc la data de 11.12.2014, iar cererea de repunere în termen a fost depusă de abia la data de 18.02.2015, cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de lege, Curtea de Apel urmează a respinge cererea de repunere în termenul de declarare a cererii de revizuire, nefiind întrunite dispozițiile art.186 cod pr. civilă.
Respingerea cererii de repunere în termen, nu încalcă dreptul revizuienților de acces la justiție, consacrat de CEDO și Constituția României, în acest sens instanța reținând că în cauza Botten împotriva Norvegiei, CEDO a reamintit că modalitatea de aplicare a art. 6 depinde de caracteristicile procedurii în justiție, de întreaga procedură internă și de rolul cuvenit instanțelor în ordinea juridică internă, urmând să se țină seama de natura situației de drept intern, de competența instanțelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse și prezentate în fața instanței și, în special, de natura problemei pe care acesta a trebuit să le soluționeze.
Din moment ce revizuienții au beneficiat de o judecată în primă instanță, în recurs, în ceea ce privește problemele deduse judecății, dar și a examinării solicitărilor lor în cadrul căii extraordinare a revizuirii, nu se poate susține că prin respingerea prezentei cereri de repunere în termen li se încalcă accesul la justiție.
În ceea ce privește excepția tardivității declarării cererii de revizuire, se constată că prezenta cerere de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 8 NCPC, care prevăd că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Potrivit art. 511 alin. 1 pct. 8 NCPC, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut la art. 509 alin. 1 pct. 8 de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Fiind un termen imperativ și absolut, nerespectarea lui atrage sancțiunea iremediabilă a decăderii, iar o atare concluzie rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 Noul Cod de procedură civilă, care statuează că atunci „când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul când legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate”.
Termenul de revizuire începe să curgă de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, care în cauză este o hotărâre pronunțată de curtea de apel în calea de atac a apelului, nefiind supusă recursului, hotărâre care este definitivă de la data pronunțării, în conformitate cu prevederile art. 634 alin.2 rap. la art. 634 alin.1 pct.4 din NCPC.
Curtea constată că hotărârea a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată în apel, de Curtea de Apel Ploiești la data de 04 noiembrie 2014, iar cererea de revizuire a fost formulată la data de 11 decembrie 2014, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de art. 511 alin. 1 pct. 8 NCPC.
În raport de considerentele expuse anterior Curtea apreciază că excepția tardivității este întemeiată, motiv pentru care o va admite, iar în baza art. 248 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă raportat art. 511 din Noul Cod de procedură civilă va anula cererea de revizuire ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de revizuire.
Admite excepția anulării cererii de revizuire.
Anulează cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1222 pronunțată la 4 noiembrie 2014 de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ 13, formulată de revizuenții S. „S.” M. S. și S. „U.” M. S., ambii cu sediul în S., .-43, județul Prahova, în contradictoriu cu intimata S.C. M. S.A. cu sediul în S., Calea București, nr. 5, județul Prahova, pentru nedepunerea acesteia în termenul prevăzut de lege.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2015.
Președinte, Judecător,
M. I. G. V. G.
Grefier,
G. C.
Red.IMG
Tehnored.GC
5 ex./17.03.2015
operator de date cu caracter personal,
nr. notificare 3120
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 269/2015. Curtea de Apel... | Contestaţie decizie de sancţionare. Decizia nr. 297/2015.... → |
|---|
