Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 201/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 201/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA I CIVILĂ-
Dosar nr._
DECIZIA NR. 201
Ședința publică din data de 25 februarie 2015
Președinte - M. I. G.
Judecători - V. G.
- P. M. G.
Grefier - G. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamantul S. L. Învățământ Dâmbovița - cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 62, județ Dâmbovița- prin reprezentant convențional de SCA S. și Asociații cu sediul în Târgoviște, ., nr. 7 A, etaj 1, J. Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 1075 pronunțată la 18 septembrie 2014 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială ., cu sediul în ., C. L. Ciocănești, cu sediul în ., Instituția P., cu sediul în ., Școala cu C. I–VIII Ciocănești, cu sediul în . și Școala G. „S. D. R.” Vizurești, cu sediul în ..
Recurs scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant S. L. Învățământ Dâmbovița reprezentat de avocat C. L. din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale . nr._/2014, aflată la dosar, lipsă fiind intimații-pârâți pârâții Unitatea Administrativ Teritorială ., C. L. al comunei Ciocănești, Instituția P. Școala cu clasele I–VIII Ciocănești și Școala G. „S. D. R.” Vizurești.
Procedură legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este la al doilea termen de judecată și că, la data de 17.02.2015, prin Serviciul Registratură, recurentul-reclamant S. L. Învățământ Dâmbovița a depus la dosar copia adresei nr. 1092/12.12.2012, așa cum i s-a pus în vedere de către instanță.
Avocat C. L. având cuvântul arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarațiile acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat C. L., având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1075/18.09.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Comunei Ciocănești și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată pentru toți membrii de sindicat menționați în tabelele anexă la cererea introductivă, pentru perioadele menționate în adeverințele eliberate de către unitățile de învățământ intimate - pârâte în prezenta cauză.
Arată că în mod greșit, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Comunei Ciocănești.
Trebuie să se aibă în vedere dispozițiile art. 36 alin. (4) lit. a) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, potrivit cărora consiliul local aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar.
În raport de textul de lege invocat, rezultă că cele trei instituții ale administrației publice locale, respectiv unitatea administrativ-teritorială . al Comunei Ciocănești și Instituția P. a Comunei Ciocănești sunt implicate deopotrivă în procesul de propunere și aprobare a bugetului local, astfel că, fără cel puțin o opozabilitate față de acestea, pârâta unitatea școlară nu va putea onora obligația ce-i incumbă prin dispozitivul sentinței, în situația în care cererea de chemare în judecată ar fi admisă de către instanță.
Referitor la fondul cauzei, arată că în mod greșit a admis numai în parte cererea de chemare în judecată, deși la dosarul cauzei se regăsesc înscrisuri cu privire la calitatea de cadru didactic și didactic auxiliar pentru toți membrii de sindicat menționați în tabelele anexă la cererea introductivă, motivând că nu s-a făcut dovada calității de personal didactic și didactic auxiliar și pentru membrii de sindicat care au formulat prezentul recurs.
Instanța de control judiciar nu poate primi o atare susținere din moment ce au fost depuse la dosarul cauzei, cu borderou, adeverințe eliberate de către unitățile de învățământ, pârâte în prezenta speță, din care reiese, în mod indubitabil calitatea de personal didactic și didactic auxiliar a tuturor membrilor de sindicat semnatari ai tabelelor anexă cererii introductive, dar și ale celor depuse în cadrul probei cu înscrisuri.
Față de cele arătate, avocat C. L. solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Comunei Ciocănești și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată și pentru membrii de sindicat menționați în tabelele anexă la cererea introductivă; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ reclamantul S. L. Învățământ Dâmbovița, în numele membrilor de sindicat menționați în adeverințele atașate acțiunii, a chemat în judecată pe pârâții Unitatea Administrativ Teritorială ., C. L. al comunei Ciocănești, Instituția P. Școala cu clasele I – VIII Ciocănești și Școala G. „S. D. R.” Vizurești, solicitând obligarea pârâților la calculul și plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din neaplicarea legii 221/2008, diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat conform aceleiași legi, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite conform legii 330/2009 și legii 285/2010, pentru perioadele 01.01.2010 – 31.12.2010 și 01.01.2011 – 13.05.2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la plata efectivă, precum și obligarea pârâților la asigurarea finanțării pentru plata sumelor arătate anterior.
Susține reclamantul că la data de 01.01.2010 a intrat în vigoare legea 330/2009 ce stipulează la art.30, alin.5 că în anul 2010 personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
Pe de altă parte, susține reclamantul membrii de sindicat semnatari ai tabelului anexat acțiunii au obținut pe cale judecătorească drepturile salariale neacordate rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, urmând ca în prezenta acțiune să fie avute în vedere drepturile salariale ulterioare datei de 01.01.2010.
La data de 25.01.2010 Guvernul României a emis OUG 1/2010 ce la art.5, alin.1 prevede că începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își păstrează salariul, solda sau după caz indemnizația lunară de încadrare brut/bruta avute la aceasta data, fără a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: a) la salariul de baza, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții;b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.
În măsura în care în decursul lunii decembrie 2009 salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau calculate prin utilizarea coeficienților prevăzuți prin dispozițiile legii 221/2008 aceeași coeficienți trebuie aplicați și în privința salarizări în decursul anului 2010, conform Legii 330/2009, care stabilesc în mod imperativ obligativitatea menținerii salarizării avute la nivelul lunii decembrie 2009.
În privința salarizării personalului didactic și didactic auxiliar la nivelul anului 2011, trebuie avute în vedere dispozițiile art.1 din legea 285/2010 prin intermediul cărora legiuitorul stabilește ca punct de referință salariile avute la nivelul lunii octombrie 2010, în conformitate cu legea 330/2009 și implicit cu luarea în considerare a Legii 221/2008.
Art.1, alin.1 din legea 285/2010 prevede că începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1075 pronunțată la 18 septembrie 2014, Tribunalul Dâmbovița a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ciocănești și a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. Învățământ Dâmbovița, în sensul că a obligat pârâtele la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând diferențe de drepturi salariale neacordate rezultate din aplicarea Legii nr. 330/2009 și a Legii nr. 285/2010 ca diferență dintre drepturile efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat calculate conform Legii nr. 221/2008 începând cu 01.01.2010 până la 13.05.2011, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație.
Pentru reclamanții S. E., N. L., M. D., Ș. A., Ș. C. M., D. I., C. N., M. V. I., I. G. care au lucrat doar în perioada 01.01.2010 – 31.08.2010, P. N. care a lucrat în perioada 01.01.2010 – 31.05.2011, B. T. V., S. I., Z. F. în perioada 01.01.2010 – 31.03.2010, I. A., S. A.- 01.01._10, iar M. (V.) M. G. care a desfășurat activitate în muncă în perioada 01.05.2010 – 30.06.2010, pârâții au fost obligați la plata drepturilor bănești doar în perioadele enunțate mai sus.
S-a respins ca nefondată acțiunea privind pe membrii de sindicat E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C..
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ciocănești, tribunalul a reținut că, calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care să pretinde ce este obligat în raportul juridic dedus judecății. Art.281 din Legea nr. 53/2003 arată că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau colective de muncă, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali.
Calitatea de angajator a membrilor de sindicat o are directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr. 84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Totodată, potrivit art.13 din OUG nr. 32/2001 și art.1 din Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 538/2001, începând cu anul 2001 cheltuielile pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Raportat la dispozițiile art.16- 17 din HG nr. 2192/2004, art.166 din Legea nr. 84/1995, OG nr. 32/2001, HG nr. 538/2001 C. L. nu are calitate procesual pasivă, deoarece calculul și plata drepturilor salariale pentru personalul didactic de predare, didactic auxiliar și nedidactic este realizată de unitățile școlare care au calitate de ordonatori de credite.
În condițiile în care legea privește conflicte care se raportează la contractul de muncă și la raporturi juridice dintre partenerii sociali, tribunalul a constatat că pârâtul C. L. nu are calitate procesual pasivă deoarece nu se află în raporturi de muncă cu reclamanții.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții sunt personal didactic conform adeverințelor nr.347/21.05.2012 emisă de Școala cu clasele I – VIII Ciocănești, nr.348/21.05.2012 întocmită de Școala S. D. R. Vizurești (filele 77-78 dosar) și adeverința nr.1093/12.12.2012 emisă de aceeași instituție școlară (filele 101 - 103), iar prin hotărâre judecătorească irevocabilă (sentințele civile 753/21.04.2010 și 2471/07.12.2011 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița) pârâta a fost obligată să plătească diferențele de drepturi salariale neacordate, rezultate din aplicarea Legii nr. 221/2008 de aprobare a OUG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din învățământ, instanța apreciind că prin declararea neconstituționalității art. I pct. 2 și 3 din OUG nr. 151/2008 și art. 2 și 3 din OUG 1/2009 care împiedica Legea nr. 221/2008 de a produce efectele pentru care a fost emisă, drepturile salariale ale reclamantei trebuiau stabilite prin raportare la prevederile acestei legi.
S-a mai reținut faptul că pentru unii dintre reclamanți nu a fost făcută dovada calității de cadru didactic în perioada de referință, față de acești reclamanți acțiunea urmând a fi respinsă: E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C..
Totodată conform adeverinței nr. 1093/12.12.2012 întocmită de Școala G. „S. D. R.” reclamanții S. E., N. L., M. D., Ș. A., Ș. C. M., D. I., C. N., M. V. I., I. G. au lucrat doar în perioada 01.01.2010 – 31.08.2010, P. N. a lucrat în perioada 01.01.2010 – 31.05.2011, B. T. V., S. I., Z. F. în perioada 01.01.2010 – 31.03.2010, I. A., S. A.- 01.01._10, iar M. (V.) M. G. a desfășurat activitate în muncă în perioada 01.05.2010 – 30.06.2010.
Pentru anul 2010 s-a reținut de instanță că, potrivit Legii nr. 330/2009, salariul personalului didactic trebuie menținut pe tot parcursul anului la nivelul lunii decembrie 2009, ceea ce presupune luarea în considerare a salariului de bază de care reclamanta trebuia să beneficieze, astfel cum acesta a fost stabilit prin hotărâre judecătorească, deci cu aplicarea prevederilor Legii nr. 221/2008.
În acest sens, prevederile art. 30 alin 5 din Legea 330/2009: „În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;”
În mod asemănător se pune problema și pentru anul 2011, întrucât Legea nr. 285/2010 prevede că, în anul 2011, salarizarea se face pornind de la salariile de referință în anul 2010.
Astfel, art. 1 din Legea nr. 285/2010 stabilesc: „(1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%; (2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
Pornind de la aceste considerente, având în vedere Decizia nr. 11/08.10.2012 a ICCJ, pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, prin care se stabilește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin 6 din OUG nr. 1/2010 și ale art. 30 din Legea nr. 330/2009, în sensul că personalul didactic din învățământ are dreptul, începând cu ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, instanța a constat întemeiate pretențiile reclamantei.
Cu privire la capătul de cerere referitor la asigurarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi de către unitatea administrativ teritorială, tribunalul a reținut că potrivit art.13 din OUG nr. 32/2001 și art.1 din Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin HG 538/2001, începând cu anul 2001 cheltuielile pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Prin urmare, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata pentru perioada solicitată - 01.01._11- a diferențelor dintre salariul primit și cel cuvenit prin raportare la salariul aferent lunii decembrie 2009, calculat cu aplicarea Legii nr. 221/2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs S. L. Învățământ Dâmbovița, criticând-o pentru nelegalitate.
A arătat recurentul că în mod greșit, instanța de fond, respectiv Tribunalul Dâmbovița, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-l privește pe intimatul - pârât C. L. al Comunei Ciocănești și a admis în parte cererea de chemare în judecată, deși la dosarul cauzei se regăsesc înscrisuri cu privire la calitatea de cadru didactic și didactic auxiliar pentru toți membrii de sindicat menționați în tabelele anexă la cererea introductivă.
1. Referitor la calitatea procesual pasivă a Consiliului L. al Comunei Ciocănești, a solicitat recurentul să se aibă în vedere dispozițiile art. 36 alin. (4) lit. a) din Secțiunea a II - a, intitulată Atribuțiile Consiliului total - Capitolul II „Consiliile Locale" din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, potrivit cărora: „ (4) în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local: (...) a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;"
Totodată, în raport de textele de lege invocate mai sus, cele trei instituții ale administrației publice locale, intimate - pârâte în cauza de față, respectiv unitatea administrativ-teritorială . al Comunei Ciocănești și Instituția P. a Comunei Ciocănești sunt implicate deopotrivă în procesul de propunere și aprobare a bugetului local, astfel, fără cel puțin o opozabilitate față de acestea, pârâta unitatea școlară nu va putea onora obligația ce-i incumbă prin dispozitivul sentinței, în situația în care cererea de chemare în judecată ar fi admisă de către instanță.
În sprijinul punctului de vedere mai sus evocat recurenta supune atenției instanței de control judiciar practica judiciară a Curții de Apel Ploiești cu privire la acest aspect, în litigii identice, din punct de vedere al obiectului
2. O a doua critică vizează fondul cauzei, respectiv:
Referitor la membrii de sindicat E. V., Chivuleț P. C., C. G., S. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., Lintă L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C., față de aceștia, în mod eronat, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, motivând că nu s-a făcut dovada calității de personal didactic și didactic auxiliar. A considerat recurentul că instanța de control judiciar nu poate primi o atare susținere, din moment ce au fost depuse la dosarul cauzei, cu borderou, adeverințe eliberate de către unitățile de învățământ, pârâte în prezenta speță, din care reiese, în mod indubitabil calitatea de personal didactic și didactic auxiliar a tuturor membrilor de sindicat semnatari ai tabelelor anexă cererii introductive, dar și ale celor depuse în cadrul probei cu înscrisuri. Astfel că, odată dovedit mandatul oferit Sindicatului de către membrii săi de sindicat, dar și calitatea de personal didactic și didactic auxiliar în raport de perioada pentru care s-au solicitat drepturile salariale și nu în ultimul rând statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la materia dedusă judecății, se poate observa că nu există element care să stea la baza convingerii instanței de control judiciar în sensul menținerii sentinței recurate sub acest aspect.
În sprijinul acestor susțineri, recurentul a evidențiat Adeverința nr. 1092/12.12.2012 eliberată de către pârâta Școala G. Ciocănești, înscris depus la dosarul cauzei, cu borderou, încă de la termenul de judecată din data de 24.01.2013: pentru membrul de sindicat: E. V. - poziția 1, Chivuleț O. C. - poziția 5, C. G. - poziția 12, S. N. D. - poziția 13, P. P. - poziția 6, Trandafiroiu A. A. - poziția 11, I. T. D. - poziția 14, D. M. - poziția 16, M. V. V.-poziția 19, C. E.- poziția 20, Lintă L. - poziția 21, T. P. - poziția 23, S. V. M. - poziția 24, T. I. - poziția 25, M. C. - poziția 15, T. C. - poziția 10.
Fața de toate cele mai sus expuse, recurentul a solicitat admiterea recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1075/18.09.2014, pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița în cauza ce formează obiectul dosarului nr._, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Comunei Ciocănești și, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată pentru toți membrii de sindicat menționați în tabelele anexă la cererea introductivă, pentru perioadele menționate în adeverințele eliberate de către unitățile de învățământ, intimate - pârâte în prezenta cauză
Deși legal citate cu această mențiune, intimatele pârâte nu au formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în prezenta cauză.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată următoarele:
Prima critică a recurentei exprimată în cuprinsul motivelor formulate, vizează împrejurarea că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Comunei Ciocănești.
Plecând de la împrejurarea că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului care rezultă din raportul de drept material dedus judecății, conținutul calității procesuale se raportează la aceste împrejurări de fapt și de drept, care conferă unei persoane dreptul de a participa la activitatea judiciară.
Altfel spus, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat în raportul juridic dedus judecății.
Conform art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, articol care este invocat de către recurentă ( actualmente art. 104 din noua reglementare, respectiv Legea Educației Naționale nr. 1/2011) finanțarea unităților din învățământul preuniversitar de stat este asigurată prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
În același sens art. XIII din OUG nr.32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare statua că începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
Prin art.1 din Normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.538/2001 se prevedea că “începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat”.
Pe de altă parte, potrivit art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c-atribuții referitoare la bugetul local-primarul localității îndeplinește funcția de ordonator principal de credite, tot el fiind cel care, conform art. 21 din același act normativ, reprezintă în justiție unitatea administrativ teritorială.
Prevederile mai sus-menționate au fost reluate și în art. 104 din Legea nr.1/05.01.2011 a educației naționale care menționează că finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale și ea se realizează din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora.
În condițiile în care prin sentința atacată s-a dispus obligarea pârâtei unitatea administrativ teritorială la plata drepturile salariale neacordate, rezultate din aplicarea Legii nr. 330/2009 și a Legii nr. 285/2010 ca diferență dintre drepturile efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat calculate conform Legii nr. 221/2008 începând cu 01.01.2010 până la 13.05.2011, conform perioadei lucrate de fiecare reclamant, sume actualizate cu indicele de inflație de la scadență până la plata efectivă și să asigure finanțarea sumelor de bani sus menționate, având în vedere interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate, rezultă că, în speță, aceasta justifică calitatea procesuală pasivă.
În raport de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază ca fiind fondate criticile formulate de S. L. Învățământ Dâmbovița, motiv pentru care, ca urmare a admiterii recursului declarat, va modifica în parte sentința tribunalului în sensul respingerii excepției lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ciocănești și admiterii acțiunii și față de această pârâtă.
Criticile formulate de recurentă referitoare la fondul cauzei sunt fondate, urmând a fi admise ca atare, întrucât prima instanță nu a analizat în mod corect actele și lucrările dosarului, probatoriile administrate în cauză, dispozițiile legale ce au incidență în cauza de față în ceea ce privește și membrii de sindicat E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C..
Curtea reține că prin Decizia nr. 11/08.10.2012 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție publicată în Monitorul Oficial al României nr. 734/31._ a fost soluționată în esență problema de drept ce face obiectul judecății de față.
În cursul anului 2008, salariile de bază ale personalului didactic din învățământ au fost majorate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/2008, conform căreia, începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a fost stabilita la 400,00 lei, aceasta urmând a fi valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare. Prin dispozițiile art. 1 lit. b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 s-a diminuat coeficientul de multiplicare 1,000 la 299,933 lei pentru perioada octombrie-decembrie 2008, pentru funcțiile didactice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/2008. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 s-a constatat ca prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 sunt neconstituționale.
Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 a fost modificata și completată Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, reglementându-se creșterile salariale care se vor acorda in anii 2008 și 2009 personalului din învățământ și stabilindu-se coeficientul de multiplicare 1,000 la valoarea de 299,933 lei. Dispozițiile art. 1 pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 151/2008 au fost, de asemenea, declarate neconstituționale prin Decizia instanței de contencios constituțional nr. 842 din 2 iunie 2009.
Consecvent politicii legislative anterioare, Guvernul, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri in domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, a modificat din nou dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificări prin Legea nr. 221/2008, dar Curtea Constituționala, prin Decizia nr. 989/2009, a constatat ca art. 2 și 3 din acest act normativ încalcă și ele prevederile Legii fundamentale.
S-a stabilit ca art. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009 continuă abordarea anterioara a Guvernului de a adopta masuri în sensul reducerii majorărilor salariale la care ar fi avut dreptul personalul din învățământ în temeiul Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 15/2008.
Ca urmare a constatării, prin decizii succesive pronunțate de Curtea Constituțională, a neconstituționalității modificărilor aduse Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, așa cum aceasta a fost aprobata prin Legea nr. 221/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate cu începere de la data de 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. Continuând prezentarea cronologică a legislației în domeniu, se reține că la data de 1 ianuarie 2010 a intrat in vigoare noua lege-cadru a salarizării unitare, Legea-cadru nr. 330/2009, care prevede la art. 1 alin. (2) că, începând cu data intrări sale în vigoare, drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt și rămân exclusiv cele prevăzute în această lege.
Potrivit art. 30 alin. (5) din noul act normativ, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut în luna decembrie 2009, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal, iar potrivit art. 6 din același text de lege, pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la lege sau nu au fost incluse în salariile de baza, în soldele funcțiilor de bază sau, după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrala a acestora. Analiza textului de lege evocat denota caracterul acestuia de norma de protecție, intenția legiuitorului de a proteja drepturile salariale ale personalului bugetar fiind evidentă.
În ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar la nivelul anului 2011, urmează să se aibă în vedere dispozițiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, prin intermediul cărora legiuitorul stabilește ca punct de referință salariile avute la nivelul lunii octombrie 2010, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 330/2009 și, implicit, cu luarea în considerare a prevederilor Legii nr. 221/2008.
Potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.
Făcând aplicarea acestor dispoziții legale la speța dedusă judecății rezultă că, până la data de 13.05.2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, membrii de sindicat reclamanți urmau a fi salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010 ca urmare a aplicării Legii nr. 330/2009.
Deși a constatat aplicabilitatea acestor dispoziții pentru restul reclamanților din prezenta cauză, Tribunalul a respins acțiunea în ceea ce îi privește și pe reclamanții E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C. apreciind că pentru acești reclamanți nu a fost făcută dovada calității de cadru didactic în perioada de referință.
Curtea, constată că față de reclamanții menționați anterior, în mod eronat, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată, motivând că nu s-a făcut dovada calității de personal didactic și didactic auxiliar, deoarece din Adeverința nr. 1092/12.12.2012 eliberată de către pârâta Școala G. Ciocănești, reiese, în mod indubitabil calitatea de personal didactic și didactic auxiliar a tuturor membrilor de sindicat semnatari ai tabelelor anexă cererii introductive.
În susținerea acestei concluzii, Curtea constată că, la dosarul cauzei, a fost depusă Adeverința nr. 1092/12.12.2012 eliberată de către pârâta Școala G. Ciocănești, din care rezultă calitatea de salariat și perioada lucrată pentru membri de sindicat: E. V. - poziția 1, Chivuleț O. C. - poziția 5, C. G. - poziția 12, S. N. D. - poziția 13, P. P. - poziția 6, Trandafiroiu A. A. - poziția 11, I. T. D. - poziția 14, D. M. - poziția 16, M. V. V.-poziția 19, C. E.- poziția 20, Lintă L. - poziția 21, T. P. - poziția 23, S. V. M. - poziția 24, T. I. - poziția 25, M. C. - poziția 15, T. C. - poziția 10.
Pentru toate considerentele sus-menționate, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 c.pr.civ., Curtea de Apel, conform art. 312 c.pr.civ., urmează a admite recursul formulat de reclamantul S. L. Învățământ Dâmbovița și pe cale de consecință va modifica în parte sentința în sensul că va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ciocănești și va admite acțiunea față de această pârâtă.
Va fi admisă acțiunea și în ceea ce îi privește pe reclamanții E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C. și vor fi obligate pârâtele la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând diferențele de drepturi salariale neacordate rezultate din aplicarea Legii 330/2009 și a Legii 285/2010 ca diferență între drepturile efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat calculate conf. Legii 221/2008 pentru perioadele menționate în adeverința nr. 1092/2012 până la data de 13 mai 2011.
De asemenea, va fi obligat C. L. Ciocănești la asigurarea finanțării pentru sumele acordate și vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 c.pr.civ., precum și a principiului disponibilității părților, principiu ce guvernează procesul civil, se va lua act de manifestarea de voiță a recurenților în sensul că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de reclamantul S. L. Învățământ Dâmbovița - cu sediul în municipiul Târgoviște, ., nr. 62, județ Dâmbovița- prin reprezentant convențional de SCA S. și Asociații cu sediul în Târgoviște, ., nr. 7 A, etaj 1, J. Dâmbovița împotriva sentinței civile nr. 1075 pronunțată la 18 septembrie 2014 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială ., cu sediul în ., C. L. Ciocănești, cu sediul în ., Instituția P., cu sediul în ., Școala cu C. I–VIII Ciocănești, cu sediul în . și Școala G. „S. D. R.” Vizurești, cu sediul în ..
Modifică în parte sentința în sensul că respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului L. Ciocănești și admite acțiunea față de această pârâtă.
Admite acțiunea în ceea ce îi privește pe reclamanții E. V., Chivuleț O. C., C. G., Ș. N. D., P. P., Trandafiroiu A. A., I. T. D., D. M., M. V. V., C. E., L. L., T. P., S. V. M., T. I., M. C., T. C. și, pe cale de consecință obligă pârâtele la calculul și plata drepturilor bănești reprezentând diferențele de drepturi salariale neacordate rezultate din aplicarea Legii 330/2009 și a Legii 285/2010 ca diferență între drepturile efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat calculate conf. Legii 221/2008 pentru perioadele menționate în adeverința nr. 1092/2012 până la data de 13 mai 2011.
Obligă C. L. Ciocănești la asigurarea finanțării pentru sumele acordate.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2015.
Președinte, Judecători,
M. I. G. V. G. P. M. G.
Grefier,
G. C.
Red.IMG
Tehnored.GC
2 ex./27.03.2015
j.f. G. C.
d.f._/120/2012 Tribunalul Dâmbovița
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Decizia nr. 282/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 251/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
