Conflict de muncă. Sentința nr. 471/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 471/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 28/40/2013
Dosar nr._ Litigiu de muncă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.471
Ședința publică din 14.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect conflict de muncă, se află la al doilea termen de judecată, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită; totodată, arată că reclamantul a depus la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise.
Întrucât s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și pentru că nu mai sunt alte cereri, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea deliberării.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra litigiului de muncă de față:
La 3 ianuarie 2013 pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă sub nr._ a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București prin care a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata actualizată cu indice de inflație, de la data scadentei fiecărei obligații si până la data plătii efective a:
- ajutorului material de C., pentru anii 2010 - 2011, la care s-a obligat prin Contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar;
- ajutorului material de Paste, pentru anii 2010-2011, la care s-a obligat prin Contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar;
- drepturilor bănești de Ziua Feroviarului, pentru anii 2010-2011,, la care s-a obligat prin Contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviare;
- salariului suplimentar, pentru anii 2010-2011, la care s-a obligat prin Contractul colectiv de munca încheiat la nivel de grup de unități din transportul feroviar.
În motivare a arătat că în fapt, este salariat la CNCFR SA - Sucursala Centrului Regional de Exploatare, întreținere si Reparații CF Iași.
Deși drepturile bănești solicitate prin prezenta acțiune sunt drepturi negociate prin CCM la nivel de grup de unități feroviare, acestea nu au fost acordate de către pârâtă, pentru perioadele indicate, așa cum s-a convenit.
Conform art.229 alin.4 din Codul Muncii, contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea pârtilor.
În perioada martie 2009 si pana la data de 31 ianuarie 2011, pârâta a încălcat unele prevederi ale Contractului de Munca la Nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar nr. 2836/2006, modificat și completat cu acte adiționale - aplicabil pârâtei conform art. 127 - neacordând salariaților, unele drepturi bănești, fapt ce a determinat promovarea prezentei cereri.
În speța dedusă judecații, pârâta nu a respectat prevederile art.1, art. 30, art. 72, art. 127,128 si ale art. 130 din CCM la Nivel de G. de Unități Feroviare.
Văzând că pârâta nu și-a onorat datoriile la care s-a obligat prin semnarea CCM la Nivel de G. de Unități Feroviare a fost nevoit să promoveze prezenta cerere.
În dovedirea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: act de identitate, acte adiționale, extras din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar pe anii 2006 - 2008.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1, art. 3 al. 1, art. 71, art. 72, art. 127, art. 128, art. 130 din CCM la Nivel de G. de Unități Feroviare nr. 2836/2006, ale art.40 al. 2 lit. c ; art. 229 al. 4; art. 243; art. 268 al. 1 lit. c ; art. 287 din Codul muncii, ale art. 7 si art. 8 al. 2; art. 14; art. 30 din legea nr. 130/1996, ale art. 28 din legea nr. 54/2003, ale art. 112, art. 1350 si 1489 alin.1 Cod civil.
C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București a depus întâmpinare la data de 14 februarie 2013 prin care a solicitat respingerea acțiunii, pentru următoarele motive:
I. Contestatorul prin acțiunea formulată solicită obligarea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR”-SA la plata unor drepturi salariale prevăzute atât în CCM CNCF CFR SA cât și în Contractul Colectiv la Nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar.
Pentru anii 2007 -2008 si 2009-2010 la nivel de CNCF „CFR”- SA au fost încheiate Contracte Colective de Muncă, contracte ce au ca părți semnatare CNCF „CFR”-SA și reprezentanții organizațiilor sindicale și anume: Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial, Federația Națională „Drum de F.”, Federația Națională a Sindicatelor din Transporturi „ELCATEL”, Federația Automatizări Feroviare și Federația Mecanicilor de Locomotivă din România.
Contractele colective de muncă susmenționate au fost înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei si Egalității de Șanse cu numerele 1631/29.03.2007 si 2591/06.06.2009 și prelungite prin acte adiționale.
Aceste contracte colective de muncă produc efecte și sunt aplicabile salariaților CNCF „CFR”-SA.
Unul din actele adiționale care a fost încheiat în luna decembrie 2008 și anume cel înregistrat DMIS București cu nr. 7151/29.12.2008 a stabilit că contractul colectiv se prelungește până la 31 ianuarie 2009 în aceleași condiții, acest act reprezentând voința părților, respectiv a administrației și a partenerilor sociali. Astfel, urmare negocierilor colective, reprezentanții administrației și reprezentanții organizațiilor sindicale semnatare ale contractelor colective de muncă aplicabile salariaților din CNCF „CFR"”-SA, de comun acord, au convenit clauzele acestor contracte.
Ca orice contract și contractul colectiv de muncă presupune autonomia de voință a partenerilor sociali între care a fost încheiat, prin care aplicarea principiului libertății contractuale, el reprezentând legea părților.
Prin încheierea contractului la nivel de unitate, dreptul muncii a devenit drept negociat, de origine convențională, creat de patroni și salariați, în funcție de condițiile economice și sociale precum și interesele celor două părți.
În concret, condițiile de muncă și de salarizare au fost stabilite de către partenerii sociali în urma negocierii prin intermediul contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
Clauzele Contractelor Colective de Muncă ale CNCF „CFR”-SA pe anii 2007-2008 și 2009-2010 au valoare normativă, ele alcătuiesc un „drept al muncii” propriu celor care l-au încheiat.
Ca atare, în această situație, cere să se observe că cererea formulată de către contestatori și anume aceea de obligarea CNCF „CFR”-SA de a respecta dispozițiile art. 30 si 71 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de G. de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006 - 2008 prelungit prin Act adițional, este neîntemeiată.
A mai precizat că, în conformitate cu dispozițiile art. 247 din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, contractul colectiv de munca încheiat la nivel superior se aplică numai în cazul în care la nivel de angajator nu există contract colectiv de muncă.
II. Cu privire la plata ajutoarelor materiale pentru Ziua Feroviarilor, P. și C. pentru anii 2010 si 2011 consideră ca cererea reclamantului este total neîntemeiata si nejustificată.
Pentru anii 2010 și 2011 obligația CNCF „CFR” SA de a plăti ajutoarele materiale pentru Ziua Feroviarilor, Paste si C. nu există.
În susținerea argumentelor a precizat că în conformitate cu prevederile art. 65 ultimul aliniat din CCM al CNCF „CFR” SA pe anul 2009-2010, în anul 2010 nu se acordă ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paste, C. si de Ziua Feroviarilor”.
Prin urmare, motivat de înțelegerea pârtilor (patronat - sindicate) cere să se constate că nu există temei legal pentru acordarea ajutoarelor materiale aferente Zilei Feroviarilor. Paste și C. pentru anul 2010.
Motivat de faptul ca au cunoștința de situația economica cu care se confrunta compania, organizațiile sindicale reprezentative au semnat împreună cu CNCF „CFR” SA Contractul Colectiv de Munca pe anul 2010-2011 cu prevederea că „in anul 2010 nu se acorda ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paste, C. si de Ziua Feroviarilor”.
Și Contractul Colectiv pentru anii 2011-2012, urmare negocierilor colective, cuprind aceleași clauze și anume „.in anul 2011 nu se acordă ajutoarele materiale cu ocazia sărbătorilor de Paste. C. si de Ziua Feroviarilor”, și identic și pentru anul 2011.
A apreciat că acest motiv este de ordine publică deoarece instanța nu poate trece peste voința părților decât prin încălcarea principiului forței obligatorii a convenției, principiu statuat prin dispozițiile art.969 Cod civil.
De asemenea a precizat că in cauze similare mai multe instanțe de judecată din țară au respins capătul de cerere privind drepturile solicitate de sindicate pentru anii 2009, 2010 si 2011, respectiv plata ajutorul material aferent sărbătorilor de Paste și Ziua Feroviarilor și C.. Exemplu in acest sens este Decizia civila nr. 1390/R/10.12.2009 a Curții de Apel G.. ..12.2011 si nr.2165 /05.12.2011 pronunțate de Tribunalul C.- S..
II. Cu privire la acordarea salariului suplimentar pentru anii 2010 si 2011 consideram ca cererea reclamanților este total neîntemeiată si nejustificată.
În susținerea argumentelor a precizat că în urma negocierilor colective de muncă, motivat de faptul că au cunoștință de situația economică cu care se confruntă compania, organizațiile sindicale reprezentative au semnat împreună cu CNCF „CFR” SA Contractul Colectiv de Munca pe anul 2009-2010 cât și ce) pe anii 2010-2011 cu prevederea că: „nu se acordă SALARIU SUPLIMENTAR”.
Prin urmare, motivat de înțelegerea pârtilor (patronat - sindicate) cere să se constate că nu exista temei legal pentru acordarea salariului suplimentar pentru anii 2010 și 2011.
În drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile Codului de proc. civ., Codul civ., Legea 53/2003- Codul Muncii,
A solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 31 ianuarie 2013 reclamantul B. C. a depus la dosar precizări prin care a arătat că înțelege să renunțe la judecarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București având ca obiect obligarea pârâtei la plata: ajutorului material pentru C. 2011; ajutorului material pentru P. 2011; premiului pentru Ziua Feroviarului 2011; salariul suplimentar pentru anul 2011. A depus, în copie, carnet de muncă, act adițional, sentința civilă nr.2438/F/05.12.2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._ .
În temeiul art. 246 Cod procedură civilă tribunalul va lua act de această manifestare de voință .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în privința celorlalte capete de cerere că reclamantul, în anul 2010, a fost salariatul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR-SA București sucursala CREIR CF Iași, aspect afirmat în cerere și necontestat de pârâtă.
Conform Contractului la nivel de ramură transporturi pe anii 2006 – 2008 înregistrat sub numărul 2836/2006 și aplicabil până la data de 31.01.2011, la art. 31 și respectiv 71 s-a stabilit că personalul din cadrul unităților feroviare trebuie să primească pentru munca ireproșabilă desfășurată în cursul unui an calendaristic, în speță anul 2010 un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului, respectiv pentru Paști, C. și Ziua Feroviarului un ajutor material și un premiu stabilit cel puțin la nivelul clasei 1 de salarizare (filele 11-12 ds.). Unitatea angajatoare a adus la cunoștință însă că la nivelul unității a fost încheiat un alt contract colectiv de muncă aplicabil în intervalul 2009 – 2010 în sensul că la nivelul CNCF-CFR SA București s-a stabilit că în anul 2010 nu se acordă salariul suplimentar și respectiv ajutoarele materiale solicitate de reclamant .
Tribunalul arată în primul rând în legătură cu susținerile pârâtei că la dosar nu a fost depus nici un contract colectiv de muncă din care să rezulte acest aspect. Conform art. 272 din Codul Muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Chiar dacă la nivel de unitate ar fi fost încheiat un asemenea act colectiv reține instanța că potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 130/1996 în vigoare în perioada de până la 01.01.2011 contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
În baza art. 13 din Legea 130/1996 părțile aveau obligația să precizeze, în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități, societățile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
Cum CNCF-CFR SA București a fost menționată în Anexa 4 poziția 1 rezultă că actul colectiv cu numărul 2836/2006 era aplicabil în cadrul companiei fără a mai fi necesară constatarea nulității unor clauze din contractele inferioare dat fiind principiul supremației actului colectiv încheiat la nivel superior.
Susținerile pârâtei cum că ar fi exista o dispoziție legală în Codul Muncii din care să rezulte că un acord colectiv la nivel inferior se aplică cu prioritate vor fi înlăturate întrucât conform art. 247 din Codul Muncii în forma în vigoare în 2010 în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. Aceste dispoziții arată că într-adevăr în primul rând trebuie avute în vedre contractele la nivel de angajator dar textul nu poate fi disociat de art. 238 din același cod al muncii care arăta că actele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.
În ceea ce privește chestiunea legată de aplicabilitatea art.969 din Vechiul cod civil reține tribunalul că ambele contracte colective la nivel de unitate și respectiv la nivel de ramură conțin manifestarea de voință a părților întrucât și încheierea actului la nivel superior presupune un acord de voință a partenerilor sociali reprezentanți ai patronatului și respectiv sindicatelor din cadrul CN CFR SA. În acest caz legiuitorul este cel care arată ordinea de preferință a clauzelor contradictorii din actele aplicabile la diferite niveluri în sensul celor arătate mai sus.
Ca urmare, vor fi admise pretențiile reclamantului privind ajutorul material pentru C. 2010, ajutorul material pentru Paști 2010, premiul pentru Ziua Feroviarului 2010, salariul suplimentar pentru anul 2010.
Conform art.166 alin.4 din Codul muncii instanța va acorda și actualizarea în funcție de indicele de inflație pentru aceste diferențe de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.246 din codul de procedură civilă ia act de renunțarea reclamantului B. C. la judecarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București având ca obiect obligarea pârâtei la plata:
-ajutorului material pentru C. 2011;
-ajutorului material pentru P. 2011;
-premiului pentru Ziua Feroviarului 2011;
-salariul suplimentar pentru anul 2011.
Admite în parte acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamantul B. C., cu domiciliul în municipiul B., ..51, ., ., în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Căi Ferate CFR-SA București, cu sediul în municipiul București, sector 1, ..38.
Obligă pârâta să plătească reclamantului:
-ajutorul material pentru C. 2010;
-ajutorul material pentru P. 2010;
-premiul pentru Ziua Feroviarului 2010;
-salariul suplimentar pentru anul 2010;
-actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta hotărâre, de la data scadenței până la data plății efective.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.03.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./10.04.2013
Tehnored. C.L./ 10.04.2013
4 ex.
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
