Obligaţie de a face. Sentința nr. 262/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 262/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 4475/40/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.262
Ședința publică de la 11.02. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe contestatorul M. M. și pe intimatele C. Județeană de Pensii B., C. de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice București.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 05.02.2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi când,
TRIBUNALUL,
Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului B. la data de 17.07.2012, contestatorul M. M. a chemat în judecată intimata C. Județeană de Pensii B. pentru nerespectarea hotărârii Tribunalului B. dată în dosarul nr._ din data de 2.06.2011 menținută de Curtea de Apel Suceava în data de 05.10.2011, cu privire la drepturile ce i se cuvin.
În fapt, a arătat că în urma deciziei dată de C. Județeană de Pensii B. nr._ din 02.02.2012 a făcut contestație și nu a primit nici un răspuns, iar termenul pentru formularea unui răspuns a fost depășit. A solicitat acordarea drepturilor ce i se cuvin din data de 16.11.2010 conform hotărârilor date de Tribunalul B. și menținute de Curtea de Apel Suceava.
Intimata C. Județeană de Pensii B. prin întâmpinarea formulată ( f.6 ds.) a solicitat respingerea cererii și a invocat excepția prematurității formulării cererii motivat de dispozițiile art.151 alin.2 din Legea 263/2000.
În motivare a arătat că prin Încheierea nr.146/01.09.2011 s-au modificat unele erori materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr._11 dată în dosarul nr._ al Tribunalului B.. În atare condiții s-a emis decizia de pensionare nr._ pe care petentul a contestat-o la C. C. de Contestații din cadrul CNPP București la data de 02.02.2012 ,iar până la această dată nu a primit nici un răspuns.
Intimata a mai arătat că în cuprinsul Legii nr.263/2010 nu există vreun text de lege care să permită contestarea unei decizii de pensionare la instanța judecătorească competentă . Imperative sunt doar dispozițiile art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010 care dispun în mod indubitabil faptul că doar hotărârile Comisiei Centrale de Contestații pot fi atacate la instanța judecătorească competentă.
De asemenea, imperative sunt și dispozițiile art.149 alin.1 din Legea 263/2010 care prevăd că deciziile de pensionare nu pot fi contestate decât la C. C. de Contestații. A mai precizat că nu poate fi primită o motivare bazată pe dispozițiile art.149 alin.2 din Legea 263/2010 privitoare la faptul că procedura prealabilă obligatorie nu are caracter jurisdicțional din punctul de vedere al faptului că instanța poate judeca un astfel de litigiu chiar și fără a exista o hotărâre a Comisiei. Susținerile sunt bazate pe ideea legiuitorului care a dorit să aibă în vedere faptul că respectiva procedură nu este supusă controlului judiciar, adică nu poate fi contestată în instanță.
În drept, și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile Codului de Procedură Civilă și Legii nr.263/2010.
Prin Încheierea din data de 24.09.2012 ,instanța a respins excepția prematurității invocată de către intimata C. Județeană de Pensii B. reținând că obiectul dedus judecății astfel cum a fost formulat prin acțiunea din 17.07.2012 nu este o contestație împotriva deciziei emisă de intimată astfel încât să fie aplicabile prevederile art.151 alin.2 din Legea 263/2010.
Cauza a fost repusă pe rol fixându-se termen pentru data de 22.10.2012. Pe parcursul judecății petentului i-a fost comunicată hotărârea nr.2572 din data de 27.09.2012. Prin cererea depusă la 15.10.2012 acesta a completat pretențiile sale arătând că solicită anularea acestei hotărâri despre care a arătat că ar contraveni soluției dată de Curtea de Apel Suceava la data de 05.10.2011 prin care s-a stabilit acordarea drepturilor în raport cu prevederile art.169 din Legea 19/2000 începând cu data de 16.11.2010 ,moment de la care a formulat cererea sa. A solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă începând cu această dată.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
La dosarul cauzei a fost atașat ds. nr._ în care a fost pronunțată sentința civilă nr.2918 din 22.06.2011 și decizia nr.773 din 05.10.2011.
Prin întâmpinarea formulată la data de 24.10.2012, intimata C. Județeană de Pensii B. a invocat excepția lipsei calității procesual pasive în ceea ce privește anularea hotărârii nr.2572 din 27.09.2012 a Comisiei Centrale de Contestații. A invocat în acest sens prevederile art.149-150 din Legea 263/2010. A mai arătat că la data de 10.10.2011 contestatorul a solicitat trecerea în categoria pensionarilor pentru munca depusă și limită de vârstă, cererea fiind soluționată prin Decizia nr._ din 24.01.2012 prin intermediul căreia a fost respinsă solicitarea acestuia. Astfel ,potrivit art.52 și 53 din Legea 263/2010 pensia pentru limită de vârstă se acordă persoanelor care îndeplinesc condiția vârstei standard de pensionare ,în cauză fiind de 65 de ani. Că, potrivit prevederilor art.55 din același act normativ în cazul în care o persoană lucrează în grupa I de muncă timp de 16 ani vârsta standard poate fi redusă doar cu 3 ani și 6 luni. Cum, contestatorul avea la data solicitării doar 56 de ani și 7 luni rezultă că este evident faptul că nu îndeplinea condiția standard de pensionare.
În drept, a întemeiat apărările pe dispozițiile Codului de Procedură civilă și pe prevederile Legii nr.263/2010.
La întâmpinare au fost anexate deciziile emise pentru contestator și documentația care a stat la baza emiterii acestor decizii.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Excepția lipsei calității procesual pasive în conf. cu prevederile art.137 Cod proc.civ. va fi soluționată cu prioritate urmând a fi respinsă.
Astfel,potrivit art.151 din Legea nr.263/2010 hotărârile emise de Comisiile Centrale de Contestații pot fi atacate la instanța judecătorească competentă în termen de 30 de zile de la comunicare, aceste hotărâri privind procedura de examinare a deciziilor ,procedură reglementată prin art.149 din același act normativ. Astfel cum prevede art.149 alin.2 din Legea nr. 263/2010 ,procedura de examinare a deciziilor supuse contestării, procedură în urma căreia C. C. emite hotărârea în legătură cu decizia, reprezintă procedură administrativă prealabilă obligatorie fără caracter jurisdicțional.
Prin modalitatea de reglementare rezultă fără echivoc că procedura de examinare în legătură cu decizia emisă de către casele teritoriale de pensii se continuă în cadrul judecății contestațiilor împotriva hotărârilor ,astfel încât emitenta deciziei de pensie are calitate procesual pasivă în cauză.
În cadrul judecății în cauza de față instanța trebuie să analizeze tocmai modalitatea în care C. C. de Contestații a examinat și a hotărât asupra deciziei de pensie emisă de C. Județeană de Pensii B., aceasta din urmă fiind cea care, în funcție de soluția ce va fi dată de instanța de judecată urmează să stabilească drepturile de pensie în raport cu cele ce se vor dispune.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că:
Potrivit art. 136 alin. 1 din HG nr. 257/2011 în situația beneficiarilor de pensie de invaliditate, pensie anticipată și pensie anticipată parțială, care anterior intrării în vigoare a legii au îndeplinit condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și care nu au solicitat trecerea la această categorie de pensie, trecerea se face din oficiu începând cu data de 1 ianuarie 2011, potrivit legislației în vigoare la data îndeplinirii condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă,iar potrivit art. 136 alin. 2 din HG 257/2011 prevederile alin. (1) nu se aplică persoanelor pentru care îndeplinirea condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă era stabilită în funcție de data cererii.
Rezultă că potrivit art.136 alin.2 din Normele de aplicare a Legii 263/2010, trecerea din oficiu nu se aplică persoanelor pentru care îndeplinirea condițiilor de acordare a pensiei pentru limită de vârstă era stabilită în funcție de data cererii. Instanța va reține că această situație este cea reglementată de prevederile art.167 1 din Legea 19/2000 care stabilea că persoanele ce au desfășurat activități încadrare în grupa I de muncă conform legislației anterioare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr.4.
Față de această reglementare instanța va constata că este esențial a se stabili dacă anterior intrării în vigoare a Legii nr.263/2010 contestatorul din cauza de față a formulat cerere de pensionare pentru limită de vârstă prin solicitarea beneficiului art.167 1 din legea 19/2000, contestatorul încadrându-se în categoria persoanelor la care face referire art.136 alin.2 din HG 257/2011.
Va reține instanța de judecată că în dosarul nr._, obiectul contestației a fost reprezentat de adresa nr._ din 13.12.2010 ( f.25 ds._ ) adeverință prin care s-a respins solicitarea de recalculare a pensiei de invaliditate gradul III. Prin sentința pronunțată la 22.06.2011 instanța a dispus recalcularea pensiei de invaliditate cu luarea în calcul a perioadei 18.10._92 ca fiind lucrată în grupa I de muncă.
Din nici unul din înscrisurile dosarului_ și din înscrisurile depuse în prezenta cauză nu rezultă că petentul ar fi solicitat stabilirea unei pensii pentru munca depusă și limită de vârstă. Astfel, din cererea adresată intimatei ( f.29 ds._ ) rezultă că la 16.11.2010 contestatorul a solicitat doar recalcularea pensiei sale în baza adeverinței nr.3232 neexercitând opțiunea în sensul reglementat de art.1671 dea solicita acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Prin cererea depusă la 15.10.2012 ( fila 15 ds.) petentul solicită acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă începând cu 16.11.2010 susținând că la acel moment a formulat cerere pentru o astfel de pensie,situație ce e contrazisă de înscrisul menționat .
Cum din nici unul din înscrisurile dosarului nu rezultă că la 16.11.2010 contestatorul ar fi solicitat trecerea la pensie pentru limită de vârstă instanța va stabili că în mod corect intimata a emis decizia nr._ din data de 07.10.2011 prin care a modificat decizia de invaliditate prin punerea în executare a sentinței civile nr.2918 din 22.06.2011 ( f.17 ds.). Potrivit acestei decizii drepturile au fost stabilite începând cu 16.11.2010.
Abia ulterior emiterii acestei decizii ,respectiv la data de 10.10.2011 contestatorul a formulat cerere de trecere la pensie pentru limită de vârstă ( f.25 ds.) . Cum, această cerere a fost formulată la data de 10.10.2011 instanța va constata că pentru această cerere urmează a fi aplicate prevederile Legii 263/2010 în vigoare începând cu data de 01.01.2011.
Va reține așadar că, în mod corect intimata a verificat îndeplinirea prevederilor art.52 și 53 din Legea 263/2010.
Potrivit Anexei 5 din acest act normativ pentru contestator -care este născut la data de 12.05.1954 ,potrivit art.53 raportat la anexa nr.5 din Legea 263/2010 vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, stagiul minim de cotizare fiind de 15 ani iar stagiul complet de 35 de ani.
Aplicând vârstei de 65 de ani reducerea prevăzută de art.55 tabelul nr.1 pentru perioada în care acesta și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă respectiv pentru o perioadă de 16 ani și 12 zile conform adeverinței 3232 din 01.05.2001 respectiv o reducere de 3 ani și 6 luni instanța va constata că vârsta la care contestatorul poate ieși la pensie este aceea de 61 de ani și 6 luni.
Instanța are în vedere faptul că potrivit art.39 din HG 257/2011 se asimilează stagiilor realizate în condiții deosebite de muncă și vechimea în muncă realizată în grupa I sau a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Rezultă că, la momentul formulării cererii pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă ,anume la data de 10.10.2011, contestatorul nu îndeplinea condiția de vârstă astfel că instanța va reține că în mod corect cererea formulată la această dată a fost respinsă în mod corect de câtre intimata C. Județeană de Pensii B. ,iar această decizie a fost menținută prin Hotărârea nr. 2572/27.09.2012 emisă de C. Națională de Pensii Publice București - C. C. de Contestații. Prin această hotărâre s-a reținut în mod corect că pentru contestator sunt aplicabile prevederile art.52,53,55 din Legea 263/2010.
Pe cale de consecință va respinge ca nefondată contestația formulată de M. M. împotriva hotărârii nr.2572 din 27.09.2012 emisă de C. Națională de Pensii Publice București- C. C. de Contestații prin care s-a respins contestația acestuia împotriva deciziei nr._ din 02.02.2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. Județeană de Pensii B..
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul M. M., domiciliat în B., Al.Curcubeului, nr.3, ., ap.4, ., împotriva Hotărârii nr. 2572/27.09.2012 emisă de C. Națională de Pensii Publice București - C. C. de Contestații, cu sediul în București, ., sector 2 și Deciziei nr._/2.02.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Națională, nr.85, jud.B..
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.02.2013.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./ 25.03.2013
Tehnored.P.R./29.03.2013
Ex.5
| ← Conflict de muncă. Sentința nr. 23/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Conflict de muncă. Sentința nr. 504/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
