Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 532/2013. Tribunalul BOTOŞANI

Tribunalul BOTOŞANI - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2013

Sentința nr. 532/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 3337/40/2012

Dosar nr._ contestație decizie revizuire pensie

R O M Â NI A

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 26 martie 2013

Instanța constituită din :

Președinte – N. T.

Asistent judiciar - D. C.

Asistent judiciar – E. P.

Grefier – C. B.

Sentința civilă nr. 532

La ordine judecarea litigiului de asigurări sociale dintre contestatorul B. M., prin Sindicatelor cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, și intimații C. de P. Sectorială a M. A. Naționale și Ministerul A. Naționale - Comisia de soluționare a contestațiilor.

Dezbaterile asupra excepției și fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 19 martie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea apărătorului contestatorului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, când,

TRIBUNALUL,

Asupra contestație de față;

P. cererea înregistrată la această instanță sub nr._ și completată ulterior (f.142,145 ,148 și 155), contestatorul B. M., prin S. cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, a formulat contestație în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale și Ministerul A. Naționale - Comisia de soluționare a contestațiilor– Comisia de soluționare a contestațiilor solicitând, în principal:

1. anularea hotărârii nr._/06.08.2012 emisă de Comisia de contestații din cadrul M. A. Naționale ,prin care s-a respins contestația formulată de pensionar împotriva deciziilor de revizuire nr._ din 12.12.2011 și 01.03.2012;

2. anularea deciziilor de revizuire nr._ din 12.12.2011 și 01.03.2012,emise de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale,ca netemeinice și nelegale ;

3. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010;

4.obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001,în cuantum de 2242 lei, și pensia revizuită în cuantum de 1636 lei,de la data de 1.01.2011 și până la repunerea în plată a pensiei inițiale;

5. obligarea pârâtei C. de P. Sectorială la plata dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000,aferentă sumelor reprezentând diferența dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 164/2001,în cuantum de 2242 lei, și pensia revizuită în cuantum de 1636 lei, dobândă calculată până la data plății efective a pensiei inițiale;

6.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar, în situația respingerii cererii prin care se solicită anularea în întregime a hotărârii și a deciziilor de revizuire și menținerea deciziei de pensie inițiale,pensionarul a contestat cuantumul pensiei rezultat în urma revizuirii, susținând că a fost stabilit cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale în vigoare și fără a se lua în calcul toate veniturile realizate de contestator.

În fapt,contestatorul a apreciat mai întâi că decizia de revizuire a pensiei este lovită de nulitate absolută pentru lipsa temeiului juridic al deciziei de recalculare a pensiei.

Astfel,întrucât emiterea deciziei de recalculare a pensiei s-a făcut în baza HG 735/2010 – act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – contestatoarea a apreciat că decizia de revizuire este nelegală în lipsa emiterii unei decizii de recalculare în mod nelegal.

De asemenea,contestatorul a apreciat că decizia de revizuire încalcă dreptul său de proprietate asupra pensiei deținute în mod legal în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010, așa cum este protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – citând hotărâri pronunțate de CEDO cu privire la prestații de asigurări sociale,în cauze ce privesc diverse state ce au aderat la Convenție – și solicitând înlăturarea de la aplicare a Legii 119/2010 și a OUG 1/2011, ca fiind în contradicție flagrantă cu art.1 din Protocolul 1 la Convenție și cu art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale dar și cu dispozițiile Tratatului de la Lisabona.

Sub aspectul încălcării dreptului să de proprietate ,contestatorul a susținut mai întâi nelegalitatea recalculării pensiei pe baza salariului mediu brut precum și a revizuirii acesteia pe baza unor documente care nu fac dovada autenticității lor.

De asemenea,a apreciat că nu este certificată conformitatea cu originalul a următoarelor date:cuantumul lunar al veniturilor obținute și stagiul de cotizare realizat;vechimea în serviciul militar și vechimea totală în muncă;perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată in grupa I și a II.-a de muncă.

Contestatorul a arătat și că din analiza datelor înscrise în actele anexate la decizia de pensie, nu rezultă documentele care au stat la baza calculului pensiei militare în conformitate cu art. 5 din OG nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002, care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesară având în vedere ca în activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de muncă pentru a-și putea verifica acum realitatea datelor înscrise în decizia de pensie și în actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul că, din memorie, o persoană aflată la pensie, deci la o anumită vârstă, poate să-și amintească cu exactitate ce suma de bani a primit în fiecare lună cu ani în urmă.

OUG nr 1/2011 aduce în discuție, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele în care în activitate pensionarul militar a desfășurat activități în locurile de muncă încadrate in grupele I și a II a de muncă, potrivit legislației în vigoare la acea dată. Din analiza deciziei nu rezultă care sunt grupele de muncă avute în vedere și implicit punctajul lunar corespunzător.

De asemenea,din calculul evidențiat în decizia de revizuire, nu rezultă care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plată - care au fost implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In condițiile în care nu i se poate atribui nici o culpă legată de acest aspect, nu i s-au adus la cunoștință care sunt aceste perioade precum și demersurile făcute cei abilitați pentru a identifica statele de plată lipsă, având în vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptată aceasta ordonanță a fost obligarea emitentului de a obține exclusiv toate documentele ce stau la baza calculului pensiei revizuite.

Pensionarul a contestat exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu a avut posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

În plus,sub aspectul calculului pensiei la salariul mediu brut pe economie,pensionarul a apreciat că această modalitate de calcul ar avea semnificația degradării militare,întrucât pensionarii cu grade superioare sunt asimilați celor cu grade inferioare ,deși pe parcursul desfășurării activității între veniturile lor au existat diferențe specifice.

Contestatorul a apreciat că decizia de revizuire contestată încalcă dreptul său de proprietate prin faptul că acesta are ca obiect dreptul său câștigat anterior datei de 31.12.2010, în timp ce OUG nr. 1/2011 prevede revizuirea drepturilor de pensie recalculate născute după data de 01.01.2011.

De asemenea,a invocat împrejurarea că în motivația Înaltei Curți de Casație și Justiție cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menționează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.

Pensionarul a analizat pe larg dispozițiile art.1 lit. ași b,art.3 alin.3 și art.4 alin.1 lit. a din Legea 119/2010 din perspectiva dispozițiilor art.1 din Protocolul 1 la Convenție,reținând că pensia membrilor SCMD reprezintă un,,bun’’ în sensul acestui articol,că ingerința în dreptul de proprietate ,deși este prevăzută de lege,nu este impusă de o cauză de utilitate publică, nu are caracter temporar și nu respectă ,prin diminuarea cu 27,03 % a pensiei sale de serviciu,nici justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general.

Contestatorul a pretins și că măsura privind revizuirea pensiei sale are loc prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin (2) din Constituția României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de 12.12.2011, își produce efectele retroactiv, de la data de 01.01.2011 în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul de pensie era născut în baza legii anterioare apariției Legii nr. 119/2010.

În plus,prin revizuire, se încalcă Deciziile Curții Constituționale nr. 375/2005, nr. 57/2006 și nr. 120/2007,precum și Decizia nr. 830/2008 a Curții Constituționale,care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de . legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată tuturor și situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor atinge după ., precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi(...)".

Or,în cazul său, legea anterioară Legii nr. 119/2010 este reprezentată de Legea nr. 179/2004.

În același sens,în avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arată că în cazul de față, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravențională ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după . proiectului nu și situațiile deja existente.

Nelegalitatea deciziei de revizuire s-ar datora în opinia contestatorului și pentru încălcarea principiului drepturilor câștigate. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiție al Uniunii Europene, care a arătat că „dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse."

Principiul drepturilor câștigate este expres stipulat în practica CEDO, care în mod consecvent a dat câștig de cauză subiecților de drept afectați din punct de vedere al drepturilor bănești prin acte normative adoptate ulterior.

Acest principiu este recunoscut și de Curtea Constituțională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior".Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispozițiile art. 180 alin (6) și (7) din Legea nr. 19/2000, modificată :"(6)Cuantumul pensiilor se stabilește pe baza prevederilor art.76 luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, care va fi stabilit conform alin.2,3,5 și 51. (7) In situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin(.6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos".

La emiterea deciziei de revizuire a pensiei ,contestatorul a pretins și încălcarea principiului nediscriminării,susținând existența unei discriminări între militari și personalul civil,întrucât cei dintâi nu au avut carnete de muncă în care să li consemneze toate veniturile obținute de-a lungul timpului,precum și între militari,pe de o parte,și judecători și procurori,pe de altă parte,întrucât cele două categorii socio - profesionale s-ar afla în situații similare, prin prisma interdicțiilor care li se impun și a drepturilor pe care le au,trebuind să li se aplice și aceeași modalitate de stabilire a pensiilor.

Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire, prin completarea la contestație și nota de probe depusă la termenul de judecată din 24.10.2012(f.148 și 155 ),pensionarul a criticat luarea în considerare la revizuirea pensiei sale a adeverinței reprezentată de ,,Completarea la Fișa cu locurile de muncă’’ emisă de Centrul M. Zonal București ( f.82),întrucât această instituție nu are competențe în Zona Centrului M. Județean B.,fiind similară Centrului M. Zonal Iași,căruia îi este subordonat CMJ B..

În plus,la elaborarea acestei fișe,s-ar fi utilizat date nereale privind funcțiile îndeplinite în activitatea de militar pentru anumite perioade,în scopul încadrării fictive în prevederile HG 1294/2001,modificată prin HG S- 1019/2010, fără a se prevedea acest lucru în mod explicit.

Acest fapt ar fi condus – a susținut contestatorul – la mărirea artificială a sporurilor aferente grupelor de muncă și implicit a cuantumului pensiei,pentru anumite perioade mai mici,în schimb neaplicându-le pentru alte perioade mai mari,ce se încadrau legal în dispozițiile acestei norme juridice.

În plus,cu privire la condițiile de muncă,contestatorul a pretins că pentru perioadele în care a lucrat în calitate de comandant de pluton și comandant de companie,activitatea desfășurată ar fi trebuit să fie încadrată în condiții speciale de muncă.

De asemenea, a criticat nevalorificarea întregii perioade lucrate în sectorul civil,deși ar fi trimis intimatei CPS a M.,carnetul de muncă actualizat, ce includea și perioada 15.06._08.

Intimații C. Sectorială de P. a M. A. Naționale și Ministerul A. Naționale - Comisia de contestații au depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În apărare,intimații au arătat că prin cererea de chemare în judecată, contestatorul solicită, în esență, anularea deciziei de revizuire emisă în temeiul unui act normativ care este în vigoare și care a fost supus controlului de constituționalitate și menținerea unei decizii de pensionare emisă în temeiul unei legi care este și rămâne abrogată.

Cu trimitere la pensia contestatorului, s-a arătat că aceasta a fost revizuită în temeiul art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/28.01.2011, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, fiind emisă decizia de revizuire nr._/07.12.2011.

Pensionarul a contestat această decizie la Comisia de contestații pensii care funcționează în cadrul M.. principal, revocarea acesteia, susținând că este netemeinică și nelegală, ca urmare a încălcării dreptului de proprietate, a principiului neretroactivității legii, a principiului egalității în drepturi și nediscriminării, precum și a principiului drepturilor câștigate, iar în subsidiar, a contestat cuantumul pensiei.

Intimații au apreciat că decizia de revizuire nr._/07.12.2011 emisă de C. de pensii sectorială a M.. și legală, din următoarele considerente:

Potrivit art.1 alin.1 din OUG /2011,dar și preambulului acestui act normativ,procesul de revizuire vizează pensia contestatorului și nu decizia de recalculare a pensiei,iar efectul suspendării aplicării HG 735/2010 l-a constituit doar suspendarea normelor de aplicare a Legii 119/2010,nu și a acestor dispoziții legale.

Astfel,obligația casei sectoriale de pensii ( a tuturor caselor sectoriale de altfel ), aceea de recalculare a pensiilor militare de stat, a continuat să subziste raportat la existența normei în vigoare prevăzută de art. 1 din Legea 119/2010,iar prin deciziile 871/25.06.2010 și 873/25.06.2010, Curtea

Constituțională a constatat că dispozițiile legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate care vizau încălcarea principiului neretroactivității legii civile,

încălcarea principiului egalității în drepturi,

încălcarea principiului garantării dreptului de proprietate,

drepturile și principiile consacrate de art. 47 alin. (1) și art. 135

alin.(2) lit. h) din Constituție.

Intimații au susținut că nu a fost încălcat dreptului de proprietate al contestatorului deoarece acest drept, în sensul forțat atribuit de către pensionar, privește dreptul la pensie, iar nu dreptul la cuantumul pensiei.

Chiar și în condițiile în care s-a produs o diminuare a cuantumului pensiei, aceasta nu poate constitui o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului, deoarece aceste dispoziții nu garantează un anumit cuantum al pensiei – intimații menționând în acest sens hotărârea pronunțată de CEDO în Cauza Muller contra Austriei, 1972.

În plus,în jurisprudența sa, C.E.D.O. a acceptat reduceri substanțiale ale cuantumului pensiei și ale altor beneficii de asigurări sociale, fără a ajunge la concluzia că astfel s-ar fi încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (de exemplu, hotărârile pronunțate în cauzele Jankovic c. Croației -12.10.2000, T. c Suediei, Lenz c Germaniei, Callejas c Spaniei - 18.06,2002).

Contestatorul este titularul dreptului de proprietate asupra unui bun în sensul Protocolului nr.1, acest bun fiind dreptul la primirea unei pensii din partea statului, însă nici în cauza pendinte, nici în orice altă cauză nu se poate face vorbire și nu se poate califica bunul pensionarului ca fiind dreptul de a primi un anumit cuantum al pensiei, deoarece cuantumul era și va fi protejat de Convenție doar pentru perioada când acesta avea o fundamentare legală în dreptul intern.

Or, începând cu data de 01.01.2012, dreptul contestatorului de a primi pensie în cuantumul stabilit potrivit Legii nr. 164/2001 nu mai are o fundamentare legală în dreptul intern, acest cuantum având în prezent ca și fundament legal Legea nr. 119/2010.

Recent, prin decizia de inadmisibilitate pronunțată la 06.12.2011 ( cauza F.M. c. României - cererea_/11 și cauza A.S. c. României -cererea_/11 ), C.E.D.O. a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție sub aspectul reducerii cu 25 % a salariilor, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010

In acest context nu poate fi reținut decât aspectul proporționalității, iar în privința acestui aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în hotărârea Aizpurua Ortiz ș.a. împotriva Spaniei, reține că raportul de proporționalitate este compromis dacă acei reclamanți suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă).

Asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență.

In cadrul recursului în interesul legii ( Decizia nr. 29/2011 ),Înalta Curte de Casație și Justiție a indicat, fără a fi limitative în cadrul circumstanțelor obiective de analiză, că ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizația socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, respectiv dacă în privința fiecărui reclamant în parte a fost depășit un anumit "prag de dificultate" pentru ca instanța europeană însăși să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție (cum se reține, de exemplu, în Decizia asupra admisibilității în cauza Hasani împotriva Croației).

Sub acest aspect,intimații au arătat că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 01.01.2012 este de 700 lei, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 777 lei în trimestrul IV 2011.

Conform informațiilor furnizate de CNPP, în luna decembrie 2011, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, 31,30% aveau pensii sub 700 lei (pensia medie fiind de 777 lei), salariul minim brut pe economie era la nivelul lunii decembrie 2011, 670 lei și salariul mediu brut 2.209 lei, pensia medie reprezintă 35,17% din salariul mediu brut și 48,73 % din salariul mediu net (1.604 lei).

Raportat la aceste valori,intimații au apreciat că nu se poate considera că pensia revizuită este atât de redusă, încât ar echivala cu negarea dreptului de proprietate, iar valoarea cuantumului pensiei stabilită în favoarea contestatorului prin decizia de revizuire, începând cu 01.01.2011, nu este în mod evident infimă și de natură a-1 pune pe acesta în situația de a fi total lipsit de mijloace de subzistență.

Cu privire la încălcarea principiului neretroactivității legii și a principiului nediscriminării, intimații au arătat că aceste aspecte au fost analizate de către înalta Curte de Casație și Justiție pe calea recursului în interesul legii, prin decizia 29/2011.

Instanțele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivității legii numai în cazul în care această analiză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenției europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul „ ingerinței " în analiza de convenționalitate în baza art.l din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Insă, în jurisprudența Curții Europene o problemă de retroactivitate a legii este atașată, de regulă, unei plângeri ținând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6, alin. (1) din Convenție ( ex. - cauza Maggio contra Italiei din 31.05.2011), premisă care, în contestația formulată contra deciziei de revizuire a pensiei speciale în baza Legii nr. 119/2010 și O.U.G. nr. 1/2011, nu este îndeplinită întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului.

Pe de altă parte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite inițial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curții Constituționale anterior menționate, instanța constituțională fiind unica autoritate de jurisdicție constituțională în România.

În susținerea celor mai sus prezentate,intimații au invocat și decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 07.02.2012 în cauzele conexate A. M. F. și alții împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul Român a articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010, reținând și faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor de prestații sociale.

Cu privire la principiul drepturilor câștigate, intimații au arătat că acesta nu este consacrat de Constituția României ,nici de jurisprudența CEDO sau a CJUE.

Cât privește capătul de cerere prin care pensionarul contestă cuantumul pensiei ,intimații au arătat că revizuirea pensiei contestatorului s-a efectuat în conformitate cu Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cuprinsă în anexa 3 la O.U.G. nr. 1/2011, prin determinarea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.

Potrivit art. 19 din metodologie, „documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz".

In temeiul acestor dispoziții legale, Centrul M. Județean B. a întocmit și înaintat Casei sectoriale de pensii a M.. realizate lunar.

La revizuirea pensiei, C. de pensii sectorială din cadrul M.., în mod corect, veniturile înscrise în documentele aflate la dosarul de pensie al contestatorului la data emiterii deciziei de revizuire, respectiv:

- situația veniturilor realizate lunar, eliberată de Centrul M. Județean B.,

- fișa de pensie,

- fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul și care îi dau

dreptul la încadrare în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite,

speciale și alte condiții.

Intimații au susținut că prin decizia de revizuire contestată, nu s-au adus modificări în ceea ce privește încadrarea activității desfășurate în condițiile de muncă.

Cu privire la susținerea pensionarului privind neluarea în calcul a unor venituri de natură salarială, au precizat că, la revizuirea drepturilor de pensie, au fost luate în calcul toate veniturile înscrise în Situația veniturilor realizate lunar, eliberată de către C.M.J. B..

Din analiza acesteia reiese că nu există perioade pentru care nu au fost identificate statele de plată ale contestatorului, astfel că veniturile înscrise în acest document sunt cele reale.

Susținerile contestatorului cum că nu i-au fost luate în calcul anumite venituri din anumite perioade sunt nefondate și neindicate în concret.

Admițând că ar putea exista o asemenea situație, potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2011, acesta are posibilitatea de a formula o cerere de revizuire a pensiei în baza unui eventual act doveditor din care să rezulte alte date și elemente decât cele utilizate la revizuire.

Potrivit alin.(2), pensionarul va beneficia, retroactiv, de drepturile de pensie revizuite ( cu luarea în calcul și a veniturilor indicate, admițând că ar exista asemenea venituri), de la data de 1 ianuarie 2011, singura obligație ce îi revine fiind aceea de a depune cererea de revizuire ( împreună cu toate actele doveditoare) la C. de pensii sectorială, până la data de 1 ianuarie 2014.

P. cererea formulată,contestatorul a solicitat menținerea în plată a pensiei militare, în baza unei decizii de pensie emise în temeiul Legii nr. 164/2011, iar acest aspect prezintă relevanță în analiza judecării fondului.

Or, o asemenea cerere de repunere în plată a pensiei anterioare ( menținere a vechii pensii militare, deși ea nu mai există ca atare, ci a fost recalculată și convertită în noua pensie prin decizia de revizuire, ca efect al Legii nr-119/2010), nu poate fi admisibilă.

Instanța investită cu soluționarea cererii nu poate dispune repunerea în plată a unei pensii mai vechi, existente anterior, dar care și-a încetat existența, decât dacă ar aprecia că un act juridic - decizia de revizuire - este nul, în condițiile în care art. 4 din Legea 119/2010 a produs deja efectul încetării pensiei anterioare.

Sub acest aspect nu este de ignorat faptul că motivele invocate de pensionar în susținerea cererii sale vizează caracterul neconvențional al dispozițiilor Legii 119/2010, cu raportare la încălcarea normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului.

In consecință, în măsura în care s-ar dispune, astfel cum tinde acesta, menținerea în plata a pensiei stabilite anterior, aceasta ar fi echivalent cu a statua asupra dreptului contestatorului de a beneficia, și după . Legii 119/2010, de pensia specială stabilită în baza Legii nr. 164/2001, abrogată.

Din aceeași perspectivă, nu poate fi ignorat nici faptul că pensionarul, prin cererea de anulare a deciziei de revizuire, solicită să se stabilească, cu caracter definitiv, că nu i se aplică dispozițiile Legii 119/2010,ceea ce este inadmisibil.

P. răspunsul la întâmpinare,contestatorul a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal a consilierului juridic pentru intimatul Ministerul A. Naționale,întrucât nu este semnată de conducătorii legali ai instituțiilor ( reprezentanții legali ), ci de un reprezentant convențional.

Intimații au invocat excepția inadmisibilității acțiunii însă,prin încheierea de ședință din 24.10.2012, a fost constatată renunțarea intimaților la judecata acestei .

Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, tribunalul reține următoarele:

Contestatorul B. M., prin S. cadrelor militare disponibilizate în rezervă și în retragere, a formulat contestație în contradictoriu cu intimații M. A. Naționale și Ministerul A. Naționale - Comisia de soluționare a contestațiilor– Comisia de soluționare a contestațiilor solicitând, în principal:

2. anularea deciziilor de revizuire nr._ din 12.12.2011 și 01.03.2012,emise de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale,ca netemeinice și nelegale ;

3. menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în luna decembrie 2010;

6.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În temeiul art.137 alin.1 Cod pr.civilă, se soluționează cu prioritate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal a consilierului juridic pentru intimatul Ministerul A. Naționale ,în sensul respingerii excepției, întrucât potrivit Ordinului nr. M.75 din 14 iulie 2009 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind activitatea legislativă și de asistență juridică în Ministerul A. Naționale,art.1 din HG 233/2011 și art.3 alin.1 din Legea 346/2006, precum și delegațiilor de reprezentare depuse la dosar,consilierul juridic care a semnat întâmpinarea are, prin efectul delegării prevăzute de dispozițiile legale menționate, calitatea de reprezentant legal al intimaților, nu numai în ceea ce privește reprezentarea în instanță ci și sub aspectul întocmirii actelor procedurale impuse de existența unui litigiu pe rolul instanțelor de judecată.

Cât privește soluționarea pe fond a pretențiilor contestatorului ,se va reține că:

- prin decizia nr._/12.12.2011 (f.28), C. de P. Sectorială a M. a revizuit pensia contestatorului în temeiul OUG nr. 1/2011, stabilind pentru acesta o pensie brută de 1636 lei, începând cu data de 1.01.2011;

- prin decizia nr._/01.03.2012 (f.79), C. de P. Sectorială a M. a revizuit pensia contestatorului în temeiul OUG nr. 1/2011, stabilind pentru acesta o pensie brută de 1665 lei, începând cu data de 1.01.2011;

- prin hotărârea nr._/06.08.2012 (f. 140-141), Comisia de contestații din cadrul M. a respins,ca inadmisibil, primul capăt și, respectiv,ca neîntemeiate, celelalte două capete din contestațiile formulate de pensionar împotriva deciziilor de revizuire mai sus arătate și a menținut dispozițiile deciziei de revizuire nr._/01.03.2012 emisă de C. de P. Sectorială a M..

Întrucât contestatorul a criticat hotărârea nr._/06.08.2012 a Comisiei de contestații din cadrul M. și pentru motivele arătate în cererea introductivă de instanță,vor fi analizate aceste critici ,reținându-se că nu este dată nelegalitatea hotărârii și a deciziilor de revizuire pentru lipsa temeiului juridic, rezultată din neemiterea unei decizii legale de recalculare a pensiei, din motivele ce urmează.

P. art. 1 din Legea nr. 119 din 30.06.2010 s-a stabilit că pensiile militare de stat, acordate pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 și se recalculează utilizând algoritmul de calcul prevăzut de această lege și metodologia de recalculare aprobată prin hotărâre a Guvernului – art. 3 alin.3 din Legea nr. 119/2010.

P. urmare, a fost adoptată HG nr. 735/21.07.2010 pentru recalcularea pensiilor militare de stat – act normativ care a fost abrogat prin art. 109 al OUG nr. 1/28 ianuarie 2011.

În același timp, prin art. 1 alin.1 al OUG nr. 1/2011 s-a prevăzut că:

,,Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.”

Așadar, potrivit acestui text de lege ca și preambulului OUG nr. 1/2011, potrivit căruia este ,,imperios necesară instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor cu respectarea principiului contributivității, scopul fiind acela de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010 să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere,…” obiectul revizuirii îl constituie pensiile militare de stat precum și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor – și nu deciziile de recalculare a acestor pensii.

Iar necesitatea acestei etape a fost determinată de imperativul respectării principiului contributivității ca principiu prevăzut în mod expres de art. 2 lit. d din Legea nr. 19/2000, întrucât nici termenul prevăzut de Legea 119/2000 și nici metodologia stabilită inițial pentru integrarea pensiilor miliare în sistemul public de pensii, respectiv HG nr. 735/2010, nu au permis respectarea acestui principiu.

P. urmare, ceea ce stabilește OUG nr. 1/2011 reprezintă de fapt doar metodologia de transformare a pensiilor militare în pensii de asigurări sociale, în scopul punerii legale în aplicare a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, ca act normativ ce a impus această transformare.

Din acest motiv, doar neîntocmirea unei alte decizii de recalculare a pensiei contestatorului,după pronunțarea sentinței civile nr.338/2010 a Curții de Apel Cluj și deciziei nr.38/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este de natură să afecteze legalitatea deciziei de revizuire a pensiei, întrucât obiectivul final și principal al acesteia nu este reprezentat de corectarea deciziei de recalculare (chestiune ce este implicit soluționată în cazurile în care au fost emise asemenea decizii), ci de transformarea pensiei militare în pensie din sistemul public de pensii conform Legii 119/2010.

În acest context normativ, tribunalul constată că și celelalte motive de nelegalitate invocate de către contestator trebuie analizate prin raportare și la dispozițiile Legii nr. 119/2010.

Or, nu se poate reține că hotărârea și deciziile de revizuire ce fac obiectul cauzei încalcă dreptul de proprietate al contestatorului, așa cum este protejat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale și de jurisprudența CEDO.

Aceasta întrucât, mai mult decât Hotărârea pronunțată de CEDO în cauza Stec și alții contra Marii Britanii – invocată de contestator - în cauză sunt relevante Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate A. M. F., Judita V. T., E. T., M. M. și L. G. împotriva României precum și Decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 15 mai 2012 în cauza C. A. ș. a. împotriva României.

Astfel, în aceste decizii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispozițiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii în sistemul public, în temeiul Legii nr. 119/2010,care sunt aplicabile în cauză întrucât vizează aceeași problemă de drept pusă în discuție de contestator.

Decizia din 7 februarie 2012a fost pronunțată ca urmare a plângerilor formulate de reclamantele susmenționate – persoane care s-au pensionat între anii 2006 – 2008, după ce au îndeplinit funcția de grefier la instanțele și parchetele din județul C. mai mult de 30 ani. Reclamantele au beneficiat inițial de pensii de serviciu stabilite în temeiul Legii nr. 567/2004, iar ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010, pensiile lor au fost recalculate, cu consecința diminuării cuantumurilor cu până la 70%.

Iar în decizia din 15 mai 2012,CEDO a analizat situația d-lui C. A. și a altor 306 persoane, reclamanți în acea cauză,care au beneficiat, în calitate de foste cadre militare, de pensii militare de stat, stabilite în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului lor, au plătit la buget aproximativ 5% din soldă, pentru a se bucura de o pensie complementară. Pensia lunară reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă și era achitată în întregime de la bugetul de stat.

În acest context faptic și legislativ, CEDO a stabilit că reducerea pensiilor reclamanților constituia o modalitate de a integra aceste pensii în regimul general al pensiilor, prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul și a corecta diferențele existente între sistemele de pensie,iar aceste motive nu pot fi considerate nerezonabile sau disproporționate.

De asemenea, Curtea a considerat că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu.

Este de remarcat că, prin decizia susmenționată, CEDO a confirmat interpretările succesive ale Curții Constituționale din deciziile nr. 871/25 iunie 2010 și nr. 1237/6 octombrie 2010, prin care aceasta stabilește că dispozițiile Legii nr.119/2010 nu au caracter retroactiv, întrucât afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, celelalte condiții de acordare, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nefiind afectate de noile reglementări.

P. urmare, interpretarea Curții Constituționale sub aspectul respectării principiului neretroactivității de către dispozițiile Legii nr. 119/2010 se impune și în cauza de față conform dispozițiilor art. 147 alin.4 din Constituție, așa încât nu poate fi reținută nici această apărare formulată de contestator.

De altfel, instanța constituțională a fost constantă în modul de apreciere a caracterului neretroactiv al unei legi, arătând atât în decizia citată de către contestator cât și în decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.”

Contrar opiniei contestatorului, tribunalul apreciază că prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu s-a adus atingere nici principiului drepturilor câștigate – principiu neconsacrat constituțional, de altfel.

În acest sens, în ambele decizii de inadmisibilitate ,CEDO a reiterat faptul că, deși art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanelor care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat – statele părți la Convenție beneficiind de o marjă de apreciere destul de amplă atunci când vine vorba de reglementarea politicii lor sociale.

Cu atât mai mult, pensia necontributivă – supusă practic condiției ca statul să dispună de resursele financiare necesare acordării ei – deși integrată în noțiunea de „bun” conform interpretării CEDO, aceasta constituie un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a legii noi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.

Întrucât dispozițiile Legii 119/2010 au fost aplicate tuturor categoriilor de persoane prevăzute ca destinatari ai normelor din cuprinsul ei, nu se poate reține apărarea contestatorului în sensul încălcării principiului nediscriminării la emiterea deciziilor de revizuire și a hotărârii contestate. Contrar opiniei contestatorului ,acesta nu a fost discriminat în raport cu personalul civil,întrucât revizuirea pensiei sale s-a realizat pe baza veniturilor obținute de în perioada de activitate ca militar și, respectiv ,în sectorul civil, pe baza mențiunilor din adeverința nr. P-456/03.09.2011 eliberată de UM_ B. precum și din adeverința de stagiu eliberată de CJP B..

Cât privește modul de calcul al pensiilor pentru magistrați,este de observat că este vorba despre o categorie profesională distinctă de cea a beneficiarilor de pensii militare,care nu este prevăzută în Legea 119/2010 ca fiind supusă acestui mod de calcul al pensiilor,așa încât instanța judecătorească nu poate stabili pentru contestatoare aplicarea unui alt text de lege decât cel care este incident situației personale,întrucât ar încălca principiul separației puterilor, consacrat în art.1 alin 4 din Constituție, precum și dispozițiile art. 61 alin 1 din Constituție, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

P. urmare, față de cele ce preced, tribunalul constată că nu este dat nici unul din motivele de nelegalitate a deciziilor și hotărârii, pretinse de contestator din perspectiva principiilor arătate.

În ceea ce privește cuantumul pensiei stabilit în urma revizuirii, se va reține că, întrucât dispozițiile Legii 119/2010 nu conțin nici un fel de dispoziții referitoare gradele militare ale pensionarilor ale căror pensii militare sunt integrate în sistemul public de pensii – și,de altfel,nici hotărârea sau deciziile de revizuire contestate – nu pot fi reținute nici susținerile contestatorului privind efectul ,,degradării militare’’ prin procesul de revizuire a pensiei sale în conformitate cu Legea 119/2010.

Iar,referitor la textul art. 180 alin.7 din Legea nr. 19/2000, se va constata că acesta viza pensiile contributive și era abrogat la data emiterii deciziilor de revizuire și hotărârii contestate, iar Legea nr. 119/2010 și OUG nr. 1/2011 nu cuprind dispoziții normative în acest sens.

Referitor la celelalte critici ce vizează cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire, pensionarul prezintă situații generale, de principiu, și fără probe în dovedirea lor.

Astfel, din documentația trimisă de intimați la dosar rezultă că la emiterea deciziilor și a hotărârii contestate au fost avute în vedere veniturile înscrise în adeverința nr. P- 869/22.05.2011 eliberată de UM_ B. – adeverință aflată în original în dosarul de pensie al contestatorului, necontestată sub aspecte concrete, iar copia depusă la dosar poartă mențiuni adecvate în acest sens.

Din buletinele de calcul aferent deciziei de revizuire din 12.12.2011(f.29 -33) și respectiv deciziei din 01.03.2012( f.79 verso -81) și din adeverința nr. P- 869/22.05.2011 eliberată de UM_ B.( f.83-85), rezultă că stabilirea punctajului mediu anual s-a realizat pe baza veniturilor realizate de contestator și nu pe baza salariului mediu brut pe economie, așa încât criticile sub acest aspect sunt lipsite de obiect.

Însă,diferențele dintre cele două buletine de calcul se datorează modului diferit de încadrare a activității contestatorului în condiții de muncă pentru perioada 01.03._05,adică:

- în condiții deosebite de muncă, potrivit Fișei cu locurile de muncă întocmită de UM nr._ B. – anexă la fișa de pensie nr.A-644/06.06.2005 (f.96), conform buletinului de calcul aferent deciziei de revizuire din 12.12.2011(f.29 -33),

- în condiții speciale de muncă, potrivit Completării la Fișa cu locurile de muncă întocmită de CMZ București (f.82), conform buletinului de calcul aferent deciziei de revizuire din 01.03.2012( f.79 verso -81).

Iar,sub acest aspect, se va observa că au fost formulate critici concrete de către pensionar,respectiv cele care privesc adeverința denumită ,,Completare la Fișa cu locurile de muncă’’ emisă de Centrul M. Zonal București( f.82),pe care tribunalul le consideră întemeiate în limitele și din considerentele ce urmează.

Având în vedere că mențiunile din această adeverință contestată modifică categoria grupei superioare de muncă pentru perioada 01.03._05 ,în raport cu cea cuprinsă în Fișa cu locurile de muncă întocmită de UM nr._ B. – anexă la fișa de pensie nr.A-644/06.06.2005 (f.96) - intimații nu au motivat de ce au dat preferință acestei fișe în raport cu cea eliberată de UM nr._ B., în condițiile în care:

Potrivit art. 1 alin.2 din OUG 1/2011:

„Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în cadrul cărora beneficiarul și-a desfășurat activitatea.’’,

iar conform art.19 din Metodologia ce reprezintă anexa 3 a OUG nr. 1/2011:

„Documentele doveditoare ale cuantumurilor veniturilor realizate lunar, pe baza cărora se determină punctajele medii anuale, se transmit caselor de pensii sectoriale din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională de către centrele militare județene/zonale/de sector sau de către unitățile militare, instituțiile ori structurile din care au făcut parte beneficiarii pensionari, după caz.”

Așadar, avându-se în vedere și dispozițiile art. 30 din Legea 45/1994, nu se poate reține că Centrul M. Zonal București (a cărui amprentă a ștampilei apare pe Completare) ar fi avut competența emiterii unei alte adeverințe privind locurile de muncă în care a lucrat contestatorul precum și încadrarea acestora în grupe superioare de muncă,decât cea eliberată de instituția prevăzută de textele legale citate.

Adeverința eliberată de Centrul M. Zonal București nu menționează în antet instituția care a eliberat-o și datele de identificare ale acesteia, și nici numărul și data eliberării ei, ceea ce nu permite efectuarea verificărilor de legalitate în raport cu legislația în vigoare incidentă la data emiterii ei.

Sub acest aspect, se impune a fi luată în discuție și nerespectarea disp. art. 47 din Normele aprobate prin HG nr. 257/2011 și a modelului de adeverință stabilit în anexa 3 la aceste norme care, pe lângă elementele deja arătate,ar trebui să conțină mențiunea expresă și explicită a eliberării ei pe „baza documentelor, verificabile, aflate în arhiva unității…” și a asumării responsabilității emitentului – mențiuni ce lipsesc din adeverința luată în discuție.

În mod evident, această problemă nu s-ar putea pune și în raport cu adeverința eliberată de UM_ B., întrucât a fost eliberată în anul 2005,în timp ce adeverința întocmită de CMZ București a fost eliberată în intervalul de timp dintre datele de emitere ale celor două decizii de revizuire, astfel cum rezultă din hotărârea contestată.

P. urmare, tribunalul constată că adeverința reprezentată de „Completare la fișa cu locurile de muncă” eliberată de CMZ București nu îndeplinește condițiile de legalitate necesare pentru valorificarea ei la revizuirea pensiei contestatorului.

În schimb,contestatorul nu a dovedit că în dosarul său de pensie s-ar fi aflat și alte înscrisuri eliberate de instituțiile competente care să stabilească o altă încadrare în grupele superioare de muncă decât cea din Fișa cu locurile de muncă întocmită de UM nr._ B. – anexă la fișa de pensie nr.A-644/06.06.2005( f.93-95), și nici că ar fi înaintat intimaților carnetul de muncă actualizat, cu mențiunile privind activitatea desfășurată în sectorul civil în perioada 15.06._08 ,înainte de emiterea deciziilor și a hotărârii contestate în cauză.

În consecință, față de ansamblul celor ce preced:

- va fi anulată în parte hotărârea nr._ din 06.08.2012 emisă de Ministerul A. Naționale - Comisia de contestații pensii și,în totalitate, decizia nr._ din 01.03.2012 emisă de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale;

- va fi menținută decizia de revizuire a pensiei nr._ din 12.12.2011 emisă de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale;

- vor fi respinse ca nefondate capetele de cerere privind menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în decembrie 2010, plata diferențelor de pensie, a dobânzii legale aferente și a cheltuielilor de judecată – pentru care nu s-au depus dovezi.

În ceea ce privește obținerea dovezilor privind realizarea și a altor venituri de către contestator( inclusiv în sectorul civil), se impune a fi menționate disp. art.2 din OUG 1/2011, conform cărora:

,,(1) Pensiile prevăzute la art. 1 pot fi revizuite și la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual.

(2) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (1) se cuvin astfel:

a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială până la data de 1 ianuarie 2014;

b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).’’

P. urmare,contestatorul are posibilitatea solicitării revizuirii pensiei pe baza unor noi acte doveditoare,data acordării pensiei revizuite urmând a fi stabilită în funcție de data depunerii cererii și a înscrisurilor,conform art.2 alin.2 din OUG 1/2011.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A Ș T E

Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal a consilierului juridic pentru intimatul Ministerul A. Naționale .

Admite, în parte, contestația formulată de contestatorul B. M. – prin S. C. Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere, cu domiciliul procesual ales la Cabinet individual de avocatură S. A. M. din loc. B., ., ., jud. B., împotriva Hotărârii nr._ din 06.08.2012 emisă de Ministerul A. Naționale - Comisia de Contestații, cu sediul în București,., sector 5, cu privire la decizia nr._ din 1.03.2012 emisă de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale, cu sediul în București, ..7-9, Sectorul 6, Cod_.

Anulează în parte Hotărârea nr._ din 06.08.2012 emisă de Ministerul A. Naționale - Comisia de Contestații și în totalitate decizia nr._ din 01.03.2012 emisă de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale.

Menține decizia de revizuire a pensiei nr._ din 12.12.2011 emisă de C. de P. Sectorială a M. A. Naționale.

Respinge ca nefondate capetele de cerere privind menținerea în plată a cuantumului pensiei plătit în decembrie 2010, plata diferențelor de pensie, a dobânzii legale aferente și a cheltuielilor de judecată.

Definitivă și executorie de drept

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26.03.2013.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,

Jud.N. T. D. C. E. P. C. B.

Cu opinie în același sens

Redt.TN 27.05. 2013 v

Tehnoed. BC

7 ex/30.05.2013

← Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 981/2013....		Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 530/2013.... →

Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 532/2013. Tribunalul BOTOŞANI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 532/2013. Tribunalul BOTOŞANI