Obligaţie de a face. Sentința nr. 275/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 275/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 6751/40/2012
Dosar nr._ Litigiu de muncă
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.275
Ședința publică din 14.02.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. C.
Asistenți judiciari E. P.
D. C.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtul S. Județean de Urgență ,,Mavromati” B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamanta asistată de avocat H. M., și reprezentantul pârâtului – consilier juridic H. D..
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: dosarul are ca obiect drepturi bănești, se află la al treilea termen de judecată, iar procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Avocat H. M. arată că nu are alte cereri de formulat ci doar probe. Solicită ca pârâtul să depună la dosar decizia de încetare a contractului de muncă al reclamantei.
Consilier juridic H. D. arartă că nu a existat vreo decizie emisă ci doar acea înștiințare pe care reclamanta a refuzat să o primească. A fost înștiințată și telefonic. Cnsideră că a luat la cunoștință despre încetarea contractului de muncă. Reclamanta a lucrat până la data de 31.09.2012.
Avocat H. M. precizează că reclamanta a lucrat până la data de 15 octombrie, iar în data de 16 octombrie nu i s-a mai permis accesul la locul de muncă. Solicită, în dovedirea constatării faptului că actul de muncă al reclamantei a fost încheiat pe durată nedeterminată și nu determinată, admiterea probei cu un martor al cărui nume și adresă îl va depune în cel mai scurt timp.
Consilier juridic H. D. nu are probe de formulat, iar în ceea ce privește solicitarea reclamantei – prin avocat, pentru audierea unui martor, arată că este de acord cu administrarea acestei probe.
Instanța respinge pentru lipsă de utilitate în soluționarea cauzei cererea privind administrarea probei cu martori, are în vedere că acel contract individual de muncă a fost semnat de către parte, iar clauzele contractule rezultă din înscris și nu se poate ca instanța să admită solicitarea privind audierea unei persoane peste acest înscris încheiat între părți.
Avocat H. M. și consilier juridic H. D. arată că nu mai au de formulat alte probe.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.
Avocat H. M. solicită admiterea acțiunii exact așa cum a fost formulată, și în temeiul art.166 și următoarele din Codul muncii să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale, inclusiv sporul de zile libere, sporul de lift, aferente perioadei 01.09.2012 – 15.10.2012, perioadă în care aceasta a desfășurat activități lucrative dar pentru care nu a fost plătită. Mai solicită să se constate că, contractul individual de muncă nr.1381/2008 este un contract încheiat pe durată nedeterminată. Având în vedere faptul că nu s-a făcut dovada de către angajator a emiterii unei decizii de încetare a contractului individual de muncă așa cum prevede art.56 alin.2 pct.1 și art.56 alin.2 din Codul muncii. Nu se pot reține apărările părții adverse cum că ar fi anunțat-o telefonic pe reclamantă, care era liberă, și că aceasta ar fi refuzat să se prezinte să semneze. Orice persoană prin contractul de muncă își arată un domiciliu. Anunțarea telefonică nu are nici un suport legal. Solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei să îi permită reclamantei accesul la locul de muncă întrucât nu există nici o decizie de încetare a contractului de muncă. Cu cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
Consilier juridic H. D. arată că, contractul a fost semnat pe perioadă determinată așa cum rezultă din înscrisuri, pentru o perioadă de până la 1.09.2012. Reclamanta a luat la cunoștință de acel înscris, drept urmare în data de 30 a cerut să i se prelungească contractul de muncă. Consideră că au fost respectat art.56 alin.2 din Codul muncii. Solicită respingerea cererii.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de muncă de față:
La data de 06.11.2012 pe rolul Tribunalului B. – secția I civilă sub nr._ a fost înregistrată acțiunea formulată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtul S. Județean de Urgență ,,Mavromati” B., pentru ca în urma probelor ce se vor administra, să se pronunțe o hotărâre prin care:
1- în temeiul art. 166 și următoarele codul muncii, să fie obligată pârâtul la plata drepturilor salariale ( inclusiv sporul de zile libere, sporul de lift ) aferente perioadei 01.09._12 ;
2- să se constate că, contractul individual de muncă pe perioadă determinată cu nr. 1381/30.12.2008 încheiat de ea cu pârâta este un contract pe perioadă nedeterminată.
3 – obligarea pârâtei să-i permită accesul la locul de muncă, respectiv .. 6, B., în funcția de liftier, în lipsa deciziei de încetare a contractului de muncă.
A mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că a lucrat din 1988 pe postul de liftier la Maternitatea B. cu sediul în .. 6, având încheiat contract de muncă pe perioadă determinată, până la data de 16.10.2012, când nu i s-a mai permis accesul în unitate.
Prin contractul de muncă nr. 1381/30.12.2008 ( modificat prin actul adițional din 02.03.2012 ) încheiat pe perioadă determinată între ea și pârât ( ale cărui dispoziții nu le cunoaște), s-a menționat că durata contractului este pe perioada suspendării contractului individual de muncă al numitei C. S., aflată în concediu fără plată. A lucrat efectiv 36 luni prin decizii anuale de prelungire, promițându-i-se că la expirarea celor 36 luni va fi angajată pe perioadă nedeterminată. Tocmai în această idee și având convingerea fermă, potrivit promisiunilor organelor de conducere, a urmat cursuri de perfecționare profesională pe care le-a absolvit, fiind reautorizată să lucreze ca liftier. În toată această perioadă s-a adresat pârâtului cu nenumărate cereri prin care a solicitat încheierea contractului pe perioadă nedeterminată, însă a fost refuzată, cu toate că erau posturi libere în unitate. A făcut mai multe cereri la pârât pentru a i se comunica pentru ce perioadă i s-a aprobat acesteia concediu fără plată, însă nu a primit nici un răspuns, tocmai pentru a afla în mod indirect perioada sa de lucru.
Din câte a aflat, la data de 01.09.2012 numita C. S. ar fi revenit la lucru, însă ea nu a fost informată despre acest aspect. A lucrat în perioada 01.09._12, însă nu a fost plătită pentru munca prestată în această perioadă, iar la data de 16.10.2012 nu i s-a mai permis accesul la locul de muncă, solicitând conducerii pârâtului explicații în acest sens, fără a primi vreun răspuns.
Cere să se constate că intenția sa a fost de a încheia un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în toată această perioadă având convingerea fermă că durata determinată s-a transformat în durată nedeterminată, în condițiile în care nu i s-a dat vreun răspuns la cererile formulate, din moment ce C. S. nu se mai prezenta la locul de muncă, dar mai ales că s-a specializat la cererea pârâtului. Toate acestea au condus-o la ideea și la acceptarea faptului că are un contract pe perioadă determinată.
Cu privire la încetarea raporturilor de muncă motivată de întoarcerea la locul de muncă a numitei C. S., arătă faptul că potrivit art. 56 al. 2 Codul muncii, raportat la art. 56 al. 2 pct. I, ar fi trebuit ca această încetare să se constate printr-o decizie scrisă emisă de angajator în termen de 5 zile de la intervenirea cazului de încetare și care să-i fie comunicată în termen de 5 zile lucrătoare. Nu a primit nici o decizie, nici la locul de muncă, nici la domiciliu, care să constate încetarea raporturilor de muncă, temeiul încetării, calea de atac împotriva acestei decizii, drept urmare contractul meu de muncă este în derulare și solicită să lucreze potrivit legii.
În dovedirea acțiunii a depus, în copie, înscrisuri: acte adiționale la contractul individual de muncă, cereri, fișa postului liftier, fișe fiscale, program de activitate pe luna septembrie 2012, state individuale de plată.
La termenul de judecată din 23.01.2012 pârâtul S. Județean de Urgență ,,Mavromati” B. a depus întâmpinare la acțiunea reclamantei prin care solicită respingerea acesteia.
În motivare arătat că în fapt, reclamanta a fost salariata Spitalului de Obstetrică Ginecologie B.. A început activitatea în data de 30.12.2008 în baza contractului individual de muncă cu nr. 1381/2008 pe durată determinată în perioadă în care salariata C. S., titulara postului de liftier, a fost în concediu fără plată.
Inițial, contractul individual de muncă pe durată determinată a fost încheiat pe o durată de 12 luni, dar datorită faptului că titulara postului a fost plecată în străinătate, aceasta a solicitat prelungirea concediului fără plată până la data de 01.09.2012.
Prin HG. 52/2012 S. de Obstetrică Ginecologie B. a fost desființat. Prin reorganizarea Spitalului Județean de Urgență Mavromati B., S. de Obstetrică Ginecologie a fost preluat ca secție exterioară a acestuia.
Conform art. 3 din HG 52/2012 personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care își desfășura activitatea în cadrul Spitalului de Obstetrică Ginecologie a fost preluat de S. Județean.
Odată cu preluarea personalului, S. Județean a preluat și reclamanta.
Prin actul adițional din 02.03.2012 încheiat între S. Județean și reclamantă, aceasta, la data preluării a fost încadrată pe perioadă determinată și și-a dat acordul, prin semnătura actului adițional, să își desfășoare activitatea în cadrul serviciului administrativ - punct de lucru din .. 6 în funcția liftier pe perioada suspendării contractului individual de munca a titularului de post - d-na C. S. aflată în concediu fără plată.
Urmare cererii cu nr._/06.08.2012 prin care titulara postului de liftier, respectiv salariata C. S. a solicitat reînceperea activității începând cu data de 01.09.2012, a fost întocmită Decizia cu nr.707/30.08.2012 prin care conducerea unității a reluarea activității salariatei C. S. pe postul anterior plecării în concediul fără plată.
Datorită faptului că salariata C. S. a revenit pe postul pe care și-a desfășurat activitatea înainte de plecare în concediu fără plată și având în vedere prevederile art. 56 lit. i) din codul muncii, prin adresa nr._/20.08.2012 reclamanta a fost înștiințată că titularul postului a revenit în activitate iar perioada contractului individual de muncă pe perioadă determinată pentru postul temporar vacant pe care l-a ocupat până la acel moment, a încetat.
Deoarece în data de 30.08.2012 reclamanta era liberă până pe data de 31.08.2012 în care intra în tura de noapte, aceasta a fost anunțată telefonic de adresa menționată dar în urma discuției telefonice a refuzat să se prezinte pentru ca să primească efectiv adresa
Reclamanta a luat cunoștință de încetarea contractului individual de muncă încă din data de 30.08.2012 deoarece prin adresa nr._ din 30.08.2012 reclamanta a solicitat prelungirea contractului individual de muncă pe perioada maximă prevăzută de lege.
Mai mult, prin adresa nr._/03.09.2012 reclamanta solicita . contractului individual de muncă pentru a nu ataca această situație în instanță.
Datorită unor neînțelegeri a birourilor de resort și a serviciului administrativ, reclamanta a lucrat și în perioada imediat următoare datei de 01.09.2012 cu toate că a luat la cunoștință de încetarea contractului individual de muncă la data de 01.09.2012.
Consideră că cererea reclamantei este lipsită de temei juridic, deoarece la data de 01.09.2012 contractul individual de muncă a încetat de drept.
A depus în dovedire înscrisuri.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115- 118 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că prin contractul individual de muncă nr. 1381/2008 reclamanta M. M. a fost angajată de S. de Obstretică Ginecologie B. începând cu 30.12.2008. La punctul C. s-a consemnat că activitatea pe care o va desfășura petenta este determinată respectiv o perioadă de 12 luni(fila 39 dosar).
La dosar nu a fost depus un nou contract din care să rezulte ce s-a întâmplat după expirarea acestei durate de 12 luni. Părțile au arătat că raporturile de muncă dintre ele au continuat și după data de 30.12.2009 când s-au împlinit cele 12 luni .
Prin HG 52/2012 S. de Obstretică Ginecologie B. a fost preluat de S. Județean Mavromati B. . La data de 02.03.2012 a fost încheiat actul adițional între acesta din urmă și reclamantă prin care s-a stabilit că M. M. este salariata unității pe perioadă determinată, pe perioada suspendării contractului individual de muncă a titularului de post C. S.. Ultima și-a reluat activitatea la data de 01.09.2012,dată de la care pârâtul pretinde că au încetat raporturile de muncă dintre părți.
Conform art. 84 alin. 2 din Codul Muncii în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular. Potrivit art. 56 alin. 2 din același act normativ constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, și se comunică persoanelor aflate în situațiile respective în termen de 5 zile lucrătoare. La dosarul cauzei nu a fost depusă o asemenea decizie .
Reclamanta a susținut că în fapt ar fi încheiat un contract pe durată nedeterminată. Această afirmație este însă contrazisă de mențiunile clare din contractul inițial încheiat. În act s-a consemnat că M. M. a fost încadrată pe perioadă determinată de 12 luni respectiv pe perioada suspendării raporturilor de muncă a titularului de post.
Ca urmare capătul de cerere privind constatarea că actul individual de muncă încheiat între reclamantă și pârât, nr. 1381/30.12.2008 este un contract pe durată nedeterminată va fi respins ca nefondat.
Așa cum s-a arătat mai sus angajatorul nu a emis până la data soluționării petentei nici un act din care să rezultă constatarea încetării de drept a raporturilor de muncă . Reclamanta a menționat că s-a prezentat la locul de muncă și a desfășurat activitate până la data de 15.10.2012 . Angajatorul a recunoscut că deși a considerat că au încetat raporturile de muncă a permis prezentarea petentei la locul de muncă și desfășurarea unei activități și după 31.08.2012. Întrucât petenta a desfășurat activitate în intervalul 01.09._12 va fi obligat pârâtul să-i plătească reclamantei drepturile salariale inclusiv sporurile cuvenite pentru acest interval.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului să-i permită reclamantei accesul la locul de muncă instanța constată că după data de 15.10.2012 nu i-a mai fost acceptată petentei prezentarea la locul de muncă . Tribunalul ar putea să dispună accesul la locul de muncă în măsura în care exista un contract încheiat în formă scrisă între părți și în legătură cu care nu a fost emisă nicio decizie de încetarea a raporturilor de muncă, în raport cu prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii.
Pe de altă parte se reține că a existat o voință clară a angajatorului de încetare a raporturilor de muncă dintre părți începând cu data de 15.10.2012 . Indiferent dacă a fost sau nu emis vreun act privind această manifestare tribunalul ar putea să oblige petentul să permită accesul la locul de muncă numai în măsura în care salariatul ar fi solicitat reintegrarea pe postul deținut anterior în raport cu prevederile art. 80 alin. 2 din Codul Muncii. Or atâta timp cât petenta nu a solicitat constatarea ca fiind nelegală a concedierii și nici reintegrarea pe postul deținut anterior instanța nu poate obliga pe angajator să permită acesteia accesul la locul de muncă. În consecință acest capăt de cerere va fi respins ca nefondat.
Conform art. 274 din codul de procedură civilă va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 300 lei reprezentând jumătate din onorariul avocaților angajați
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta M. M., cu domiciliul în municipiul B., ..57, ., ., în contradictoriu cu pârâtul S. Județean de Urgență ,,Mavromati” B., cu sediul în municipiul B., ., județul B..
Obligă pârâtul:
- să-i plătească reclamantei drepturile salariale inclusiv sporurile cuvenite pentru intervalul 1.09._12;
- să-i plătească reclamantei suma de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Respinge ca nefondate capetele de cerere având ca obiect:
- constatarea că actul individual de muncă încheiat între reclamantă și pârât, nr. 1381/30.12.2008 este un contract pe durată nedeterminată;
- obligarea pârâtului să-i permită reclamantei accesul la locul de muncă.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.02.2013.
Președinte, Grefier,
C. M. C. L.
Cu opinie în același sens,
Asistenți judiciari
P. E., C. D.
Red. C.M./14.03.2013
Tehnored. C.L./14.03.2013
4 ex.
| ← Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 17/2013.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
