Obligaţie de a face. Sentința nr. 4371/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4371/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 4548/40/2013*
Dosar nr._ contestație la executare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA a II-a CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA nr. 4371
Ședința publică din 19.12.2013
PREȘEDINTE - H. G.-A.
GREFIER - B. C.
Pe rol, soluționarea acțiunii formulată de reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta personal, lipsește reprezentantul pârâtului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, ia rla dosar reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, după care:
Instanța pune în discuție părții prezente excepția necompetenței instanței de contencios administrativ de a soluționa prezenta cauză, invocată de pârât prin întâmpinare.
Reclamanta consideră că Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal este competentă de a soluționa prezenta cauză. Menționează că pârâtul nu a răspuns la cererea sa privind eliberarea adeverinței solicitate, referitoare la venitul de încadrare corect, cu toate că soțul său a fost angajat al Parchetului de pe lângă Tribunalul B., deci acesta are competența și obligația de a elibera adeverința solicitată.
TRIBUNALUL
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul B. Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal la data de 2.10.2013, reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul B. a solicitat a fi obligat pârâtul să elibereze, în calitate de angajator al soțului său, o adeverință cu venitul brut realizat de un procuror în activitate cu o vechime în magistratură de 29 ani, adeverința fiindu-i necesară la actualizarea pensiei sale de urmaș.
Prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția de necompetență funcțională a Tribunalului B., motivat de faptul că adeverința pe care o solicită reclamanta nu este un act administrativ în sensul art. 2 lit. c din Legea 554/2004, ci un act care atestă o situație de fapt, premergător emiterii unei decizii de pensionare, iar prezentul litigiu nu poate avea ca obiect nici un refuz de soluționare a unei cereri
Reclamanta a sesizat instanța cu o acțiune vizând obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverințe în care să fie menționate veniturile brute realizate de defunctul său soț, fost procuror.
Așadar, cererea de eliberare a acestei adeverințe este circumscrisă fostelor raporturilor de muncă dintre defunctul său soț și pârât, pârâtul P. de pe lângă Tribunalul B., deși instituție publică, nefiind chemat în judecată în calitatea sa de autoritate publică care emite, în regim de drept public, acte administrative, ci în calitatea sa de angajator. Astfel, izvorul relațiilor dintre părți derivă din calitatea fostului său soț de salariat al pârâtului. Temeiul juridic al cererii reclamantei este cel derivat din obligația angajatorului prevăzută de art. 40 alin. 2 lit. h din Codul muncii, respectiv aceea de a elibera, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului
Astfel că trimiterea reclamantei la prevederile art. 8 din legea 554/2004 este eronată, în speța de față neavând de face cu un act administrativ, nici măcar unul asimilat - refuz soluționare cerere, lipsind elementele care caracterizează actul administrativ definit de art. 2 din legea 554/2004.
Potrivit art. 266 din Codul muncii, „Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”, iar potrivit art. 269, Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură civilă, în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
La rândul său, art. 208 din Legea 62/2011 prevede cătribunalul judecă în primă instanță conflictele individuale de muncă .De asemenea, art. 36 alin.3 din Legea 304/2004 republicată, specifică faptul că în cadrul tribunalelor funcționează secții sau după caz complete specializate pentru cauze civile, penale, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale .
Față de cele reținute, instanța va admite excepția invocată și, în temeiul art. 132 alin. 3 și 136 alin. 4 din Noul cod de procedură civilă, va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Secției Civile – Complet Specializat Litigii de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului B. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
Declină competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanta M. A. în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul B., în favoarea Tribunalului B. – Secția I Civilă – Complet specializat în Litigii de Muncă și Asigurări Sociale.
Pronunțată în ședința publică in 19.12.2013.
P. GREFIER
Red. HG 27.01.2014/Tehnired. B.C./HG 27.01.2014 2 ex.
| ← Despăgubiri. Sentința nr. 659/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 116/2013.... → |
|---|
