Despăgubiri. Sentința nr. 658/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 658/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 18-04-2013 în dosarul nr. 465/40/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.658
Ședința publică de la 18.04. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent Judiciar E. P.
Asistent Judiciar D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de asigurări sociale privind pe contestatoarea B. M. și pe intimatele C. Județeană de Pensii B., Comisia Centrală de Contestații din C. Casei Naționale de Pensii Publice București, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatoarea asistată de av.Ț. V. și cons. jr.R. R. pentru intimate .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Reprezentantul contestatoarei depune la dosar concluzii scrise, înscrisuri reprezentând practică judiciară și un punct de vedere al Avocatului Poporului.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației.
Reprezentanta intimatelor solicită respingerea contestației pentru motivele arătate în întâmpinare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. la data de 16.01.2013 și precizată ulterior ( f.24-27, 29 ds.) contestatoarea B. M. a chemat în judecată intimatele C. Județeană de Pensii B., Comisia Centrală de Contestații din C. Casei Naționale de Pensii Publice București solicitând anularea deciziei nr._ din 27.06.2012, obligarea la emiterea unei noi decizii de recalculare cu luarea în considerare a adeverinței nr. 377 din 11.05.2012 emisă de S.C.Nord Proiect SA B. și acordarea drepturilor ce ar rezulta din această recalculare. Totodată contestatoarea a solicitat obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii sale, a arătat că, a luat cunoștință, la începutul anului 2012, de Decizia nr.19/2011 a ICCJ, publicată în MO nr.824 din 22 nov.2011 și a solicitat de la angajatorul . B., adeverință explicită privind veniturile suplimentare plătite în calitatea de angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată pentru perioada martie 1976 – martie 2001, pentru sporurile aferente muncii în acord global în activitatea de proiectare pentru care s-au vărsat contribuțiile sociale la bugetul de stat în temeiul art.1 din Decretul nr.389/1972. I s-a eliberat adeverința nr.377 din 11.05.2012 pe care i-a înaintat-o intimatei C. Județeană de Pensii B.. Aceasta a emis decizia nr._ din 27.06.2012 prin care i-a respins solicitarea de recalculare cu luarea în considerare a adeverinței .
A arătat contestatoarea că împotriva acestei noi decizii a formulat, în temeiul art.l49 din Legea nr.263/2010 contestație înregistrată sub nr._/18.07.2012 însă nu a primit nici un răspuns la aceasta.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile Legii 554/2004 și Decizia nr.19/2011.
Deoarece s-a considerat vătămată prin modalitatea de soluționare a cererilor sale a solicitat acordarea de daune materiale și morale.
În dovedire a anexat înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată ( f.19-20 ds.) intimata C. Județeană de Pensii B. a arătat că solicită instanței să se observe că incidente în cauză sunt dispozițiile Legii nr.263/2010 și a HG nr.257/2011 privind aprobarea Normelor de aplicare la Legea nr.263/2010.
Prin urmare, sunt aplicabile prevederile Anexei nr.15 din HG nr.257/ 2011 potrivit cărora nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
A arătat intimata că, trimiterile pe care le face contestatoarea la Decizia nr. 19/2011 a ICCJ sunt nefondate în cauză, întrucât instanța supremă a admis recursul în interesul legii în interpretarea dispozițiilor art.2, lit.e, art.78 și 164 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Or, Legea 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 din Legea 263/2010, iar dispozițiile Legii nr. 263/2010 și a HG 257/2011 au fost declarate constituționale, neexistând până la această dată un recurs în interesul legii promovat și admis de către ICCJ cu trimitere la modificarea dispozițiilor Anexei 15 la Normele metodologice de aplicare a noii legi a pensiilor.
Prin urmare, având în vedere principiul neretroactivității legii civile, nu poate fi avută în vedere o motivare chiar și a instanței supreme în stat, cu privire la un act normativ care nu își mai produce efectele.
Totodată, a solicitat instanței să respingă cererile privind actualizarea diferenței de pensie neîncasată, privind acordarea unor penalități de întârziere și a dobânzilor de întârziere ca neîntemeiate având în vedere că decizia CJP B. a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În drept și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile Legii nr.263/2010, HG nr.257/2011 și Codul de procedură civilă.
Prin precizările depuse pentru termenul din 18.04.2013 contestatoarea a arătat că își menține pretențiile doar în ceea ce privește anularea deciziei nr._ din 27.06.2012, acordarea drepturilor de pensie rezultate din recalculare în cuantum actualizat în raport de indicii de inflație.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că:
Contestatoarea este beneficiara unei pensii de limită de vârstă iar la 15.05.2012 a solicitat recalcularea acesteia prin valorificarea sumelor în acord și a premiilor evidențiate în Adeverința nr. 377/11.05.2012 (filele 5-11, 12 ds.), emisă de S.C.NORD PROIECT SA B. încasate în perioada martie 1976 – martie 2001.
În cuprinsul acestei adeverințe fostul angajator a menționat că:,, pentru aceste venituri care reprezentau componente ale venitului brut unitatea a virat CAS,………”.
Prin Decizia nr. 19/17.10.2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea dispozițiilor art.2,lit.e, art.78 și art.164(1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art.1 și 2 din OUG nr. 4/2005 vizând recalcularea pensiilor din sistemul public,provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat a decis că:,,formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12,alin.1 litera a din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 54/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.
Anexa 15 din cuprinsul HG nr.257/2011 la care face referire intimata susținând că nu au făcut obiectul de analiză al recursului în interesul legii, prevede sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual – această mențiune făcând trimitere în mod implicit la dispozițiile Legii nr.19/2000, dispoziții a căror interpretare a fost lămurită cu titlu general obligatoriu prin Decizia nr.19/2011 a ÎCCJ.
Sintetizând, două au fost condițiile stabilite de instanța supremă pentru ca sumele obținute în acord global să poată fi valorificate la calculul pensiilor,respectiv:
- să fi fost incluse în salariul brut;
- pentru aceste sume să se fi plătit contribuția de asigurări sociale.
Or, adeverința nr. 377/11.05.2012 depusă de contestatoare la dosar întrunește cumulativ aceste două condiții.
Susținerea intimatei referitoare la faptul că pensia contestatoarei a fost stabilită în baza Legii nr. 263/2010 și, ca urmare, ar fi aplicabile dispozițiile art.15 din H.G. nr. 257/2011 potrivit cărora:,, Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale”, este înlăturată de instanță motivat de următoarele:
1. Potrivit art.12(1) litera a din Legea nr. 57/1974 printre formele de retribuire prevăzută de legiuitor era și cea în acord global, în cuprinsul art. 120 (1) prevăzându-ase expres că :,, În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global,,.
Așadar, în cazul contestatoarei sumele încasate în acord global au avut un caracter permanent, forma de retribuire în acord era prevăzută de lege, iar virarea C.A.S.-ului s-a făcut la total venit brut realizat, întrucât conform art.1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii erau obligați ,,să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat”.
Prevederea legală mai sus citată a fot menținută prin Legea nr. 49/1991,modificându-se numai procentul C.A.S.-ului datorat de angajator.
2. Conform art.164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
3. Mai mult, și Legea nr. 263/2010 a reluat în cuprinsul art.2 litera c) principiul contributivității, în sensul că drepturile de asigurări sociale trebuie să fie proporționale cu contribuțiile de asigurări sociale plătite.
În prezent prin Legea 263/2010 nu se mai face nici o mențiune cu privire la tipurile de venituri avute în vedere la calcularea sau recalcularea drepturilor de pensie în art. 165 consemnându-se că trebuie avute în vedere veniturile brute sau nete după caz înscrise în carnetul de muncă. Dar în Anexa 15 din HG 2578/2011 punctul 4 se arată că trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie alte sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Or, fostul angajator al contestatoarei a confirmat prin Adresa nr. 377/11.05.2012 că baza de calcul a C.A.S. -ului a constituit-o venitul brut lunar încasat de aceasta pentru care a achitat toate contribuțiile către bugetul consolidat al statului.
În aceiași anexă 15 în mențiune se stabilește că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. În condițiile în care contestatoarea a dovedit că în fapt sporul de acord a făcut parte din baza de calcul a pensiilor întrucât s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale rezultă că este răsturnată ipoteza consemnată în textul menționat.
În cazul în care nu s-ar lua în considerare veniturile obținute anterior datei de 01.04.2001 pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale ar fi încălcat principiul fundamental al asigurărilor sociale,al contributivității, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii C.A.S.-ului și pentru sumele în acord global dovedite de contestatoare prin Adeverința nr. 377/11.05.2012, prin obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu în ultimul rând instanța observă că și în finalul OUG 4/2005 ,act aplicabil până la 01.01.2011 exista o mențiune în care se arăta:
„Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001:
- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice;
- premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;
- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
- diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer;
- drepturile de autor;
- drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;
- al 13-lea salariu;
- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”
Această mențiune a fost efectiv preluată în anexa 15 sus menționată.
În condițiile în care ÎCCJ a pronunțat recursul în interesul legii în condițiile în care în actul OUG 4/2005 existau asemenea prevederi, soluționarea favorabilă a cererii petentei se impune cu atât mai mult cu cât aceleași mențiuni se regăsesc în prezent într-un act de nivel inferior, respectiv H.G. nr. 257/2011 .
Din aceste considerente, instanța va admite contestația, astfel cum a fost precizată, contestație formulată de contestatoarea B. M. împotriva Deciziei nr._/27.06.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B..
Va anula Decizia nr._/27.06.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B. cu privire la contestatoare și va obliga intimata C. Județeană de Pensii B. să emită pentru contestatoare o nouă decizie de recalculare a pensiei cu luarea în calcul a sumelor înscrise în adeverința nr. 377/11.05.2012, emisă de intimata S.C.,,Nord Proiect” S.A. B., drepturile de pensie astfel recalculate urmând a fi plătite contestatoarei începând cu data de 1.06.2012.
Instanța a dispus ca plata drepturilor de pensie recalculate să fie făcută începând cu data de 1.06.2012 întrucât contestatoarea a depus cererea de recalculare la data de 15.05.2012 iar potrivit art.107(5) din Legea nr. 263/2010 drepturile de pensie recalculate,,se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea”.
În tem. art.1535 alin.3 din Legea 287/2009 va obliga intimatele să plătească contestatoarei actualizarea în funcție de indicii de inflație a sumelor dispuse a fi plătite prin prezenta hotărâre, de la data scadenței până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația astfel cum a fost precizată, contestație formulată de contestatoarea B. M., domiciliată în B., ..42, ..A, ., jud.B., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană de Pensii B., cu sediul în B., Calea Națională, nr.85, jud.B. și C. Națională de Pensii Publice București- Comisia Centrală de Contestații, cu sediul în București, ., sector 2.
Anulează Decizia R146904/27.06.2012 emisă de intimata C. Județeană de Pensii B. cu privire la contestatoare.
Obligă intimata C. Județeană de Pensii B. recalculeze pensia contestatoarei cu luarea în calcul a sumelor menționate în adeverința nr. 377/11.05.2012 emisă de S.C.,,NORD PROIECT” S.A.B. și să-i plătească acesteia drepturile de pensie astfel recalculate începând cu data de 1.06.2012, suma urmând a fi actualizată în funcție de indicii de inflație de data scadenței până la data plății efective.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.04.2013.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./15.06.2013
Tehnored.P.R./17.06.2013
Ex.4
| ← Recalculare pensie. Sentința nr. 568/2013. Tribunalul BOTOŞANI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3878/2013. Tribunalul... → |
|---|
