Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 706/2013. Tribunalul BOTOŞANI

Sentința nr. 706/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 658/40/2013

DOSAR NR._ litigiu de muncă

ROMANIA

TRIBUNALUL B. – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA NR. 706

Ședința publică din 25 aprilie 2013

Președinte – L. L.

Asistenți - P. E.

Judiciari - C. D.

Grefier - U. D. – G.

La ordine judecarea litigiului de muncă dintre reclamanții A. C., A. B., A. D., B. Anișoara, B. C., B. G., C. R., C. D. L., C. V., C. V., C. I., C. G., D. S. L., G. R. L., Gheras C. C., Ghimus M. G., G. C., Hutanu C. C., Martolea G., M. S., M. A., M. E. S., M. C., M. G. Lăcăamioara, M. C., N. L. A., O. E., P. M., P. D., P. C., R. M., R. C., S. Gehorghe, S. V., S. D., Ț. T., Ț. A. M., Ț. Lucreția, Ț. V., U. M., U. M., Vacariuc D., V. A., V. L. V., Zarug I. A. prin S. V. B., cu sediul în .. 17, cod poștal_ în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B., cu sediul în .. 17.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă domnul T. G. în calitate de președinte al Sindicatului V. B. se legitimează cu CI . nr._/2009, depune la dosar delegație de reprezentare

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită.

Se constată că prin intermediul registraturii S. V. B. a depus la dosar dovezi privind calitatea de personal contractual a membrilor de sindicat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului pricinii.

Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În ceea ce-l privește pe S. G., solicită ca tichetele de masă să fie acordate începând cu 1 aprilie 2010.

TRIBUNALUL

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 22 ianuarie 2013, reclamanții A. C., A. B., A. D., B. Anișoara, B. C., B. G., C. R., C. D. L., C. V., C. V., C. I., C. G., D. S. L., G. R. L., Gheras C. C., Ghimus M. G., G. C., Hutanu C. C., Martolea G., M. S., M. A., M. E. S., M. C., M. G. Lăcăamioara, M. C., N. L. A., O. E., P. M., P. D., P. C., R. M., R. C., S. Gehorghe, S. V., S. D., Ț. T., Ț. A. M., Ț. Lucreția, Ț. V., U. M., U. M., Vacariuc D., V. A., V. L. V., Zarug I. A. prin S. V. B. au chemat în judecată pe pârâta Direcția S. Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B. solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii a câte 20 de tichete de masă lunar, corespunzătoare activității desfășurate în perioada 1.01.2011 – 31.12.2012 precum și în continuare, „până la momentul modificării legislației și încetării raporturilor de muncă dintre părți”, iar pentru reclamantul S. G. începând cu 1.04.2012.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că deși Legea 435/2006 prevedea beneficiul tichetelor de masă, cu toate acestea pârâta nu le-a acordat, astfel încât Federația Sindicală a V. din România a acționat în judecată Autoritatea Națională S. – Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), iar prin sentința civilă nr. 2424/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis acțiunea, dispunând acordarea tichetelor proporțional cu timpul efectiv lucrat.

De asemenea, pentru perioadele ulterioare, s-au pronunțat sentințele civile 516/2008, 1821/2008 și 574/2011, toate rămase irevocabile prin deciziile Curții de Apel Suceava.

Cu toate acestea, după pronunțarea ultimei sentințe tichetele nu le-au mai fost acordate, ignorându-se caracterul imperativ al art. 23 din Legea 435/2006.

De altfel, obligativitatea acordării lor ar rezulta și din practica ICCJ care prin Decizia XXIII din 12 decembrie 2005 a statuat că „Din moment ce printr-o lege anterioară s-a conferit dreptul ... iar acesta a încetat să mai fie prevăzut ... în care s-a suspendat aplicarea lui, nu se poate considera că acel drept nu a existat în perioada respectivă deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate.

Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada (...) pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Altfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare”.

Iar o interpretare asemănătoare ar fi fost dată de ICCJ și prin Decizia LXXVII/2005 prin care a stabilit în privința drepturilor neacordate, faptul că, indiferent de existența sau inexistența unor resurse bugetare alocate în anul respectiv, este necesară acordarea „drepturilor salariale câștigate, derivate dintre-un raport de muncă”, drepturi care nu au fost înlăturate prin efectul legii sau care nu au fost declarate neconstituționale.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 435/2006, 53/2003 și 62/2011.

În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri.

Pârâta nu a depus întâmpinare.

Analizând susținerile reclamanților în raport de dispozițiile legale incidente în cauză și de probele administrate, instanța constată următoarele:

Membrii de sindicat reclamanți au calitate de personal contractual angajat la pârâta Direcția S. Veterinară și pentru siguranța Alimentelor B..

Potrivit art. 23 din Legea 435/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar-veterinare publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat beneficiază lunar de 20 de tichete de masă, cu excepția pensionarilor.”

Prin Decizia 2424/12 iunie 2008, pronunțându-se în acțiunea formulată de Federația sindicală a V. din România, ICCJ a obligat ANSVSA să le acorde tichetele de masă funcționarilor publici membri ai sindicatului, reținând că „dispozițiile textului sus-menționat sunt imperative și nu lasă loc de interpretare, fiind evident că nu ne aflăm în prezența unui drept sub condiție, cum greșit a reținut instanța de fond, dreptul reclamanților – membri ai Federației Sindicale a V. din România fiind născut exclusiv din legea specială (Legea 435/2006) care le este aplicabilă”.

De asemenea, pentru o parte dintre reclamanții din prezenta cauză, Tribunalul B. a pronunțat sentința 1821/2008 devenită irevocabilă, prin care a obligat-o pe pârâta DSVSA B. să le acorde o despăgubire egală cu contravaloarea a 20 de tichete de masă lunar, corespunzător timpului efectiv lucrat de fiecare în parte, începând cu 1.01.2009 și „în continuare, până la data la care se va intra în legalitate prin acordarea tichetelor de masă prevăzută de Legea 435/2006”.

Totodată, și prin sentințele civile nr. 516/2008 cât și nr. 547/23.02.2011, s-au admis acțiunile formulate de câtre o parte dintre salariați care au calitatea de reclamanți și în prezenta cauză, astfel încât în baza acestora au primit tichetele de masă până la 31 decembrie 2010, respectiv până la 1.04.2010 reclamantul S. G..

Prin prezenta acțiune se solicită obligarea și în continuare la acordarea lor.

Instanța constată însă, că potrivit art. 12 din Legea 285/2010: „(1) Instituțiile publice centrale și locale, așa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora”.

De asemenea, conform art. 15 din Legea 283/2011: „(1) În anul 2012, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.

Iar potrivit art. 15 din OUG 80/2010: „(1) În anul 2012, instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.

(2) În bugetele pe anul 2012 ale instituțiilor publice centrale și locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou și tichete de vacanță personalului din cadrul acestora.”

Totodată, potrivit art. 9 din OUG 84/2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013”.

Așadar, rezultă fără echivoc că anii 2011 și 2013 dreptul subiectiv la acordarea tichetelor de masă este suspendat.

Așa fiind, instanța va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții A. C., A. B., A. D., B. Anișoara, B. C., B. G., C. R., C. D. L., C. V., C. V., C. I., C. G., D. S. L., G. R. L., Gheras C. C., Ghimus M. G., G. C., Hutanu C. C., Martolea G., M. S., M. A., M. E. S., M. C., M. G. Lăcăamioara, M. C., N. L. A., O. E., P. M., P. D., P. C., R. M., R. C., S. V., S. D., Ț. T., Ț. A. M., Ț. Lucreția, Ț. V., U. M., U. M., Vacariuc D., V. A., V. L. V., Zarug I. A..

În privința reclamantului S. G., instanța constată însă că pretențiile acestuia vizează și perioada 1.04 – 31.12.2010, în care acordarea tichetelor de masă nu era suspendată, așa încât în temeiul art. 23din Legea 435/2006 acțiunea va fi admisă în parte pentru drepturile aferente perioadei respective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul S. Gehorghe - prin S. V. B., cu sediul în .. 17 în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B., cu sediul în .. 17.

Obligă pârâta să acorde reclamantului S. Gehorghe contravaloarea a câte 20 tichete de masă lunar, aferente intervalului 01.04.2010 - 31.12.2010, actualizată în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

Respinge ca nefondată acțiunea reclamanților A. C., A. B., A. D., B. Anișoara, B. C., B. G., C. R., C. D. L., C. V., C. V., C. I., C. G., D. S. L., G. R. L., Gheras C. C., Ghimus M. G., G. C., Hutanu C. C., Martolea G., M. S., M. A., M. E. S., M. C., M. G. Lăcăamioara, M. C., N. L. A., O. E., P. M., P. D., P. C., R. M., R. C., S. Gehorghe, S. V., S. D., Ț. T., Ț. A. M., Ț. Lucreția, Ț. V., U. M., U. M., Vacariuc D., V. A., V. L. V., Zarug I. A. - prin S. V. B. în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B., acțiune având ca obiect contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 1.01.2011 la zi.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 25.04.2013.

PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI, GREFIER,

L. L. P. E., C. D. U. D.

Red. L.L./ 6 iunie 2013,

Dact. D.U.

Ex. 4/10 iunie 2013,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 706/2013. Tribunalul BOTOŞANI