Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 838/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 838/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 195/40/2014
Dosar nr._ drepturi bănești
obligație de a face
R O M Â NI A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 20 iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte – N. T.
Asistenți judiciari - D. C.
Asistenți judiciari – E. P.
Grefier – C. B.
Sentința civilă nr. 838
La ordine pronunțarea asupra litigiului de muncă dintre reclamantul H. V. prin S. „A.” cu sediul în B., ., . CF_, prin avocat C. D., cu sediul în B., Calea Națională nr.101, jud. B., și pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) B. ,cu sediul în B.,.. 4, jud. B..
Dezbaterile cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 17 iunie 2014, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, la solicitarea av. A. R. –apărător al reclamantului – a amânat pronunțarea pentru azi, pentru a se depune concluzii scrise.
TRIBUNALUL,
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B. – Secția I civilă sub nr._ și precizată ulterior ( f.28),reclamantul H. V., prin S. „A.”, a chemat în judecată pe pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) B., solicitând:
- obligarea pârâtei la aplicarea prevederilor Ordinului nr. 547/2010, Anexa nr. 2, lit. E) pct. 7, în sensul acordării sporului de 50% din salariul de bază și modificarea corespunzătoare a contractului individual de muncă ;
- obligarea pârâtei la plata, pentru perioada efectiv lucrată a diferențelor dintre salariul determinat cu luarea în calcul a sporului pentru condiții deosebit de periculoase de 50% din salariul de bază și cel efectiv încasat începând cu data 25.06.2012;
- obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii constând în dobânda legală calculată începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
- plata cheltuielile de judecată în conform art. 453 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii, reclamantul H. V. - prin S. „A.”, a arătat că are calitatea de personal contractual în cadrul DGASPC B. și își desfășoară efectiv activitatea în cadrul Complexului de servicii pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal,Mănăstirea Doamnei B., loc de muncă pentru care organele competente au emis la data de 25.06.2012 și respectiv 1.07.2013 Buletinele de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr. 19 și 29 conform Ordinului nr. 547/2010,Anexa 2, Litera E,pct. 7.
A mai arătat reclamantul că acordarea acestui spor a fost reglementată de Ordinul 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din Anexa II/2 la Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice prin enumerarea locurilor de muncă, categoriilor de personal și mărimii concrete a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase.
Acest spor a fost solicitat de reclamant și în baza art.8 alin.1 din același act normativ sus enunțat potrivit căruia,în toate cazurile în care se menționează personalul din unități, secții, compartimente etc .se va înțelege întregul personal al unităților, secțiilor, compartimentelor respective, precum și prevederile art. 9 care face referire și la unitățile de asistență socială ca unități la care se aplică respectivul spor.
În dovedire, reclamantul a depus în copie la dosar înscrisuri.
În drept, reclamantul a invocat: prevederile Constituției, Codului muncii, Codului civil, Codului de procedură civilă, legislația privind salarizarea personalului bugetar.
Pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecție a Copilului B., prin întâmpinare ( f 42 ds),a solicitat respingerea cererii ca nefondată motivat de faptul că buletinele de expertizare a locurilor de muncă au fost emise în baza Ordinului nr. 547/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din Anexa nr. II/2 la Legea cadru nr. 330/2009 și atâta timp cât această lege a fost abrogată expres prin Legea nr. 284/2010, nici dispozițiile Ordinului nr. 547/2010 nu ar mai fi în vigoare.
S-a învederat totodată că reclamantul își desfășoară activitatea în Complexului de servicii pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal,Mănăstirea Doamnei B. iar prevederile pct. 7 din actul normativ invocat ca temei de drept pentru acordarea procentului de 50 % a sporului solicitat sunt aplicabile doar personalului din centre de recuperare și reabilitare persoane cu handicap neuropsihic, acest centru nefiind cuprins în organigramă la această categorie, specificul activității reclamanților având la bază Decizia 168/2012.
În privința modului de salarizare a reclamantului, pârâta a susținut că ar fi aplicat în mod corect dispozițiile Legii nr. 284/2010 cât și actele normative ulterioare și că acesta a beneficiat de un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat, acordat în baza art.15 alin.(1) litera e) ,Anexa III, Capitolul II din Legea nr. 284/2010.
În drept, pârâta și-a formulat apărările invocând prevederile Legii 284/2010, HG 23/2010,HG1007/2005 privind modificarea HG 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituțiilor de asistență socială.
Analizând probele administrate în cauză ,precum și dispozițiile legale aplicabile, instanța reține următoarele.
Reclamantul H. V. are calitatea de personal contractual la pârâtă, desfășurându-și activitatea în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată la Complexului de servicii pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal,Mănăstirea Doamnei B., aspect recunoscut prin întâmpinare de către DGASPC .
În această calitate, el beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat potrivit art.15 alin.(1) litera e) ,Anexa III, Capitolul II din Legea nr. 284/2010.
În cauză, reclamantul a solicitat acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase în procent de 50% din salariul de bază potrivit Buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă nr. 19/25.06.2012(fila 10 dosar) și nr. 29/1.07.2013(fila 12 dosar).
Aceste buletine de determinare prin expertizare a locurilor de muncă confirmă că locul de muncă al reclamantului se încadrează în categoria celor cu condiții deosebit de periculoase, conform Anexei II, litera E,punctul 7 din Ordinul nr. 547/2010.
Însă acest ordin a fost dat pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Prin art.39 litera w din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, s-a prevăzut că, la data intrării în vigoare a legii, se abrogă Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762/9.11.2009, cu modificările ulterioare.
Ca urmare, dreptul de a pretinde drepturi salariale în baza acestui ordin s-a stins odată cu abrogarea Legii nr. 330/2009, fiind înlocuit cu noua modalitate prevăzută de Legea nr.284/2010.
Nu se poate reține că valabilitatea dispozițiilor Ordinului nr. 547/2010 și în cursul anului 2011 ar fi fost prevăzută de mențiunile înserate în aliniatului II, litera B) din Anexa la Ordinului comun nr. 42/77 din 13.01.2011 al MMFLS și Ministerului Finanțelor potrivit cărora:,,Sporurile pentru condiții de muncă stabilite în baza Legii cadru nr. 330/2009 se acordă până la aprobarea regulamentelor prevăzute la art. 21 din Legea - cadru nr.284/2010 numai persoanelor care au beneficiat de aceste sporuri și numai în măsura în care activitatea se desfășoară în aceleași condiții”.
Aceasta întrucât, pe de o parte, Ordinul nr. 547/2010 și-a încetat aplicabilitatea la data abrogării Legii nr. 330/2009, iar pe de altă parte, Ordinul comun nr._ privește aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și nu prelungește aplicarea dispozițiilor Ordinului 547/2010.
În conformitate cu Legea nr. 284/2010 și Legea nr. 285/2010, reclamantul H. V. a fost reintegrat începând cu data de 1.01.2011, la Complexului de servicii pentru copilul care a săvârșit fapte penale și nu răspunde penal,Mănăstirea Doamnei B., prin dispoziție de reîncadrare fiindu-i stabilit salariul de bază și prevăzute sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat la locul său de muncă .
Legea nr. 284/2010 a prevăzut în cuprinsul art.30 posibilitatea ca persoanele nemulțumite de modul de stabilire a salariului de bază și al sporurilor să se adreseze inițial în scris ordonatorului de credite și, ulterior, în cazul în care au primit de la acesta un răspuns nefavorabil, instanței de contencios administrativ.
Ori, reclamantul nu a făcut dovada că ar fi parcurs această procedură, astfel încât, decizia de reîncadrare salarială dată începând cu data de 1.01.2011 a rămas definitivă.
Instanța reține și că potrivit art.15 alin.(1) din Anexa III, Capitolul II din Legea nr. 284/2010:,, (1) În unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiții deosebit de periculoase, un spor de până la 75% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;”.
Așadar, aceste dispoziții prevăd că sporurile pot fi acordate sau nu, în funcție de opțiunea angajatorului, astfel încât, atâta timp cât pârâta a acordat reclamantului sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare reglementat de art.15 litera e) din Anexa III, Cap.II din Legea nr. 284/2010, instanța nu poate să suplinească acordul angajatorului și să acorde reclamantului și alte categorii de sporuri.
De asemenea, tribunalul constată că, deși în cauze similare a pronunțat soluții de admitere a acțiunii, Curtea de Apel Suceava - în calitate de instanță de recurs, deci de ultimă instanță - a stabilit prin deciziile pronunțate, de exemplu cele din dosarele nr._ sau_ ,că se impunea respingerea cererilor similare formulate de alți salariați ai pârâtei.
Prin urmare, având în vedere că unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care impune printre altele, aceeași modalitate de soluționare a cererilor prezentate de mai multe persoane aflate în situații similare( Hotărârea CEDO din 2 noiembrie 2010 pronunțată în cauza Ș. și alții împotriva României), precum și deciziile Curții de Apel Suceava mai susmenționate, va fi respinsă prezenta acțiune ca nefondată.
În temeiul disp. art 453, Cod pr. civ instanța va respinge ca nefondat și capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A Ș T E
Respinge ca nefondată acțiunea având ca obiect obligație de a face și pretenții bănești formulată de reclamantul H. V. - prin S. ,, A.” B. cu sediul în B., ., . CF_, prin avocat C. D., cu sediul în B., Calea Națională nr.101, jud. B., in contradictoriu cu pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului B., cu sediul în B.,.. 4, jud. B..
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmează a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică din 20.06.2014.
Președinte, Asistenți Judiciari, Grefier,
N. T. D. C. E. P. C. B.
Cu opinie în același sens
Redt.TN v
Tehnored. BC
4 ex/10.07.2014
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
