Obligaţie de a face. Sentința nr. 525/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 525/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 212/40/2015
Dosar nr._ Obligația de a face
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 525
Ședința publică de la 06 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent J. E. P.
Asistent J. D. C.
Grefier R. P.
Pe rol judecarea litigiului de muncă privind pe reclamantul Ș. P. și pe pârâții Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale și lichidator judiciar- D. M., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată și s-au depus la dosar precizări însoțite de înscrisuri din partea reclamantului.
Instanța constată că potrivit art.208 și următoarele din Legea nr.62/2011 este competentă material, funcțional și teritorial în soluționarea cauzei.
În conformitate cu prevederile art.238 NCPC instanța estimează că durata pentru cercetarea procesului este de 200 de zile.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Cabinet Practician în Insolvență - D. M. și a Serviciului Județean B. al Arhivelor Naționale și rămâne în pronunțare asupra excepției.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului B. la data de 30.01.2015 reclamantul Ș. P. a chemat în judecată pe pârâții Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale și lichidator judiciar- D. M. solicitând eliberarea unei adeverințe prin care să se recunoască grupa a II- a (condiții deosebite) de muncă, în procent de 100%, pentru activitatea desfășurată ca fost salariat al unităților I.T.S.A.I.A. B. și I.E.E.L.I.F. B. ; obligarea pârâților la încadrarea activității în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a II-a de muncă în vederea pensionării, pentru perioada efectiv lucrată, în procent de 100%.
A arătat că a lucrat timp efectiv în grupa a II-a în perioada 01.01._84, în condiții deosebite de muncă, conform normelor legale în vigoare.
Potrivit carnetului de muncă, ..X., Nr._, eliberat de „Întreprinderea Construcții în Transporturi - loc. B.", în perioada 01.01._83 a desfășurat activități ce se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Conform art. 2 din Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități salarizarea personalului, „personalul de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente până în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute să fie încadrate în grupele I sau II de muncă beneficiază de acest drept pe întreaga perioadă cât au lucrat la locurile de muncă și activitățile respective".
Locurile de muncă șt activitățile care se încadrează în grupa a II-a de muncă, potrivit prevederilor articolului sus-menționat, sunt precizate în Anexa II a Ordinului nr. 50 din 5 martie 1990. Astfel, beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Beneficiază, de asemenea, de aceleași drepturi personalul muncitor din construcții-montaj sau din alte activități, care realizează lucrări de extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție și care își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul beneficiarului încadrat în grupele I și II de muncă.
Că, după cum se poate observa din carnetul de muncă, a desfășurat activitatea de conducător auto ctg. 3, tr. I, având dreptul să conducă tractor și mașină autopropulsată pentru lucrări și un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor și una sau două remorci, în fapt fiind șofer de autobasculantă mai mare de 5 tone în perioadele:
din 01.01._83 la I.T.S.AJ.A. B.;
din 01.07._84 la I.E.E.U.F. B..
A solicitat să-i fi recunoscută perioada sus-menționată ca una ce se încadrează în grupa a II-a de muncă dat fiind faptul că a desfășurat întregul timp de lucru în condițiile indicate.
Potrivit art. 160, alin. (5) din Legea nr. 19/2000: „Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la . prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuția de asigurări sociale".
Mai mult, Codul Muncii prevede la art. 279 că „vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă".
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 92/1976 încă în vigoare și după adoptarea Noului Cod al muncii, carnetul de muncă este definit ca un act oficial întocmit de angajator prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite.
Potrivit art. 11 din același act normativ, datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă așa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unități pe baza scriptelor pe care le dețin.
Același act normativ reglementează o întreagă procedură de rectificare a înscrisurilor eronate sau incomplete, procedură care se desfășoară la cererea salariatului adresată unității angajatoare, iar dacă aceasta refuză să facă respectivele rectificări, titularul carnetului de muncă se poate adresa cu plângere la instanța competentă.
A menționat faptul că a îndeplinit procedura prealabilă de a solicita de la fostul angajator sau păstrătorul legal care a preluat arhiva acestei instituții eliberarea unei adeverințe prin care să se încadreze activitatea desfășurată între anii 01.01._83 în grupa a II-a de muncă, însă răspunsul a fost unul negativ.
Mai mult, Legea 358 din 6 iulie 2002 pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, modifică art. 18 din lege, a obligat Casa Județeană de Pensii să preia documentele referitoare la activitatea de salarizare - personal (cele cu valoare practică) de la societățile desființate. Tot art. 18 mai suportă o adăugire foarte importantă, cu următorul cuprins: „creatorii și/sau deținătorii de documente, persoane juridice, care își schimbă obiectul de activitate, precum și noii deținători care preiau patrimoniul au obligația să dispună măsuri pentru păstrarea, conservarea și evidența arhivei, în condițiile prevăzute de lege. Documentele menționate la alin. 2 se depozitează în condiții și în locuri stabilite prin acte bilaterale încheiate cu reprezentanții Arhivelor Naționale../". A semnalat și completarea art. 34 care, pe" lângă cele prezentate mai sus, obligă societățile înființate, reorganizate sau desființate să comunice Arhivelor Naționale măsurile dispuse în vederea arhivării documentele create sau deținute de acestea".
Deținătorul de arhive a registrelor agricole ale I.T.S.A.I.A. B. (continuată de S.C. Agrotransport S.A. B.) este dl. lichidator D. M., . A făcut trimitere art. 125 din H.G. nr. 257/2011 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010.
În dovedire a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și martori.
Pârâtul, Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale, a depus la dosar întâmpinare ( f.32-33 ds.) prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În fapt, a arătat că reclamantul s-a adresat Serviciului Județean B. al Arhivelor Naționale cu cererea înregistrată cu nr. SJANBT-1581-C/08.02.2014, cerere care după efectuarea cercetării a fost soluționată negativ, comunicându-i-se reclamantului că arhiva creată de fostele I.T.S.A.I.A. B. și I.E.E.L.I.F. B. nu a fost preluată de Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale.
In virtutea competențelor stabilite prin Legea Arhivelor Naționale nr.16/1996, instituția eliberează, la cererea persoanelor fizice și a persoanelor juridice, certificate, adeverințe, copii și extrase de pe documentele pe care le creează ori le dețin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art.13, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant (art.29 alin.l).
În sensul celor de mai sus, Hotărârea Guvernului nr.257 din 20 martie 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, instituie în art.125 răspunderea angajatorilor sau a oricăror „alți deținători de arhive" de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor, elementelor și informațiilor pe care le înscriu, „în baza documentelor deținute" (s.n. - ANR).
Face precizarea că niciun act normativ nu conferă Arhivelor Naționale competența de a interpreta, de a modifica, de a completa, datele și informațiile care rezultă din documentele pe care le are în păstrare.
Pe cale de consecință, solicitarea de a i se elibera de către instituție o adeverință din care să rezulte că a lucrat în condițiile grupei a II-a de muncă, în perioada indicată în acțiunea introductivă de instanță, în condițiile în care din documentele pe care le are în păstrare nu rezultă astfel de date - este neîntemeiată.
A susținut că Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale a acționat cu bună-credință și nu se poate aprecia că instituția este în culpă atunci când nu a reușit să identifice datele referitoare la încadrarea reclamantului în grupa a II-a de muncă, întrucât aceste date nu se află în păstrarea instituției.
A făcut trimitere la art. 158 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare:
În dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri .
Pârâtul D. M., lichidator judiciar a depus la dosar întâmpinare (f.29 ds.) prin care a arătat că prin Sentința Comercială nr. 379 din 02.11.2006 a Tribunalului B., s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății la O.R.C. B..
Odată cu închiderea procedurii conform prevederilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 republicată, lichidatorul judiciar este descărcat de orice îndatoriri cu privire Ia procedura falimentului.
În conformitate cu prevederile art. 41(1) din c.p.c. societățile care nu au personalitate juridica pot sta în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere.
D. urmare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată prin care a fost chemat în calitate de pârât.
În conformitate cu prevederile art.248 Cod proc.civ. instanța va analiza cu prioritate excepțiile invocate în cauză.
Instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale și a lichidatorului judiciar - D. M. astfel că, pe cale de consecință, va respinge acțiunea reclamantului.
Potrivit art. 36 NCPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Rezultă că are calitate procesuală pasivă cel care este titularul obligației civile corespunzătoare dreptului subiectiv invocat de reclamant, fiind subiect pasiv în cadrul raportului juridic litigios.
Prin prezenta acțiune se solicită reconstituirea vechimii în muncă, respectiv constatarea condițiilor în care s-a desfășurat activitatea reclamantului .
Potrivit art.279 alin. 2 C.proc.civ. ,după data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă. Deși nu se menționează în contradictoriu cu cine trebuie formulată o astfel de acțiune, calitatea procesuală pasivă se stabilește potrivit regulilor menționate anterior, avându-se în vedere subiectele raportului juridic litigios.
Astfel, conform art. 40 alin.2 lit.h din Codul muncii angajatorul are obligația să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. Acestei obligații îi corespunde dreptul salariatului de a solicita de la angajator acte care să ateste calitatea sa de salariat, iar în caz de refuz al acestuia, reconstituirea vechimii se poate face de instanță, în cadrul litigiului între angajat și angajator, indiferent dacă la momentul introducerii acțiunii mai există raporturi de muncă între aceștia, obligația nefiind limitată în timp. Obligația de a elibera astfel de acte revine și deținătorului arhivei fostului angajator, conform art. 123 alin. 2 din HG nr. 257/2011 potrivit căruia dovedirea stagiilor de cotizare se face cu carnetul de muncă, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, și/sau cu adeverințe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituția care a preluat arhivele acestuia.
Mai mult ,potrivit art. 4 din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naționale, persoanele fizice și juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României se înțelege totalitatea actelor oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise etc.
Din cuprinsul acestor prevederi legale rezultă că obligația de eliberare a adeverinței solicitată de reclamant revine angajatorului sau oricărui alt deținător legal de arhive sau operatorului autorizat .
Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să păstreze documentele create sau deținute(art. 12 alin.1 teza 1 din Legea nr.16/1996).
Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile individuale ale cetățenilor, vor fi păstrate de către creatorii și deținătorii de documente(art.16 din Legea nr. 16/1996).
Situația în cazul desființării, în condițiile legii, a unui creator de documente, persoană juridică este reglementată în cadrul art. 18 din Legea nr. 16/1996 potrivit căruia:
(1) În cazul declarării falimentului, în condițiile legii, a unui creator de documente, fără ca activitatea acestuia să fie continuată de altul, documentele cu valoare istorică, în sensul prevederilor art. 2, se preiau de Arhivele Naționale sau de serviciile județene/Serviciul Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, iar documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice.
(2) În cazul încetării, în condițiile legii, a activității unei persoane fizice autorizate sau a activității unui profesionist care își desfășoară activitatea în baza unei legi speciale, care sunt creatori de documente, sau în cazul în care aceștia solicită, în mod expres, preluarea arhivei deja create, documentele care alcătuiesc arhiva se pot prelua de către persoana fizică asociată, de către profesionistul asociat sau de către organizația profesională din care aceștia fac parte, la solicitarea expresă a acestora.
(3) Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora.
(4) În cazul persoanelor juridice pentru care s-a declarat falimentul, finanțarea transferului arhivei către un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice se va face, cu prioritate, de către lichidator, din fondul de lichidare, în condițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, din averea debitorului.
(5) În vederea realizării activităților prevăzute la alin. (1) - (4) se instituie obligația notificării Arhivelor Naționale sau, după caz, a serviciilor județene/Serviciului Municipiului București ale/al Arhivelor Naționale, după cum urmează:
a) de către lichidatori: cu privire la deschiderea procedurii insolvenței unui creator sau deținător de documente și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați;
b) de către operatorii economici prevăzuți la lit. a), cu respectarea termenului de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1) cu privire la documentele preluate în baza contractelor prevăzute la alin. (1);
c) de către persoane fizice sau juridice, inclusiv casele teritoriale de pensii, ce au în păstrare sau custodie arhivele creatorilor de documente desființați cu privire la predarea arhivei și, în termen de 15 zile de la încheierea contractelor prevăzute la alin. (1), cu privire la datele de identificare ale operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice cărora le-au fost predate spre păstrare și administrare documentele creatorilor dizolvați.
(6) În scopul informării publice se instituie obligația de a publica informații relevante privind situația documentelor preluate de la creatorii dizolvați, astfel:
a) pentru operatorii economici prevăzuți la alin. (1), prin orice mijloace accesibile publicului;
b) pentru Arhivele Naționale, ca urmare a notificării prevăzute la alin. (5), prin pagina proprie de internet.
Art. 125 din H.G. nr. 257 /2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind pensiile publice, prevede că angajatorii sau orice alți deținători de arhive sunt direct răspunzători, în condițiile legii, de exactitatea și corectitudinea conținutului adeverințelor pe care le eliberează în vederea stabilirii drepturilor de pensie.
Așadar ,legea face referire la anumite entități care au atribuții legate de arhivă, respectiv creatorii de arhivă, deținătorii de arhivă și operatorii economici autorizați -iar pârâții din prezenta cauză nu au calitate de deținători, de creatori ai arhivei pentru foștii angajatori ai reclamantului sau de operatorii economici autorizați .Mai mult ,astfel cum rezultă din textul de lege redat mai sus ,pentru aceștia –la acest moment – nici nu sunt reglementate obligații în legătură cu atestarea unor situații ce ar rezulta din arhiva foștilor angajatori .
În speță, creatorii de arhivă au fost I.T.S.A.I.A. B. și I.E.E.L.I.F. B. conform mențiunilor din carnetul de muncă, arhive care nu a fost preluate de Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale.
Din lucrările dosarului rezultă că, potrivit Sentinței nr.379/02.11.2006, pronunțată de Tribunalul B. s-a dispus închiderea procedurii de faliment a societății ORC B. și radierea societății din Registrul Comerțului, așa încât, din acel moment această entitate juridică nu mai există.
Astfel, odată cu închiderea procedurii conform prevederilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 republicată, lichidatorul judiciar este descărcat de orice îndatoriri cu privire la procedura falimentului.
Prin urmare, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Direcția Județeană B. a Arhivelor Naționale și lichidator judiciar- D. M. și potrivit art. 40 din NCPC va respinge cererea ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMEL LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Cabinet Practician în Insolvență - D. M., cu domiciliul în satul Cucorăni . B., în calitate de lichidator judiciar al S.C. AGROTRANSPORT S.A. B. și Serviciul Județean B. al Arhivelor Naționale, cu sediul în B. ., nr.9, județul B., și, pe cale de consecință respinge acțiunea formulată de reclamantul Ș. P., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Societății Civile Profesionale de Avocați "P., D. & ASOCIAȚII", din Municipiul B., Calea Națională nr. 101, Județul B., cod poștal_, CNP:_ în contradictoriu cu acești pârâți, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Prezenta hotărâre poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare,cererea și motivele de apel urmează a fi depuse sub sancțiunea nulității, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședința publică din 06.05.2015.
Cu aceeași opinie
Președinte, Asistenți judiciari, Grefier,
P. I. P. E., C. D. P. R.
Red.P.I./22.06.2015
Tehnored.P.R./22.06.2015
Ex.5
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... → |
|---|
