Despăgubire. Sentința nr. 23/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 23/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 11937/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23.11.2015
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: B. L.
ASISTENT JUDICIAR :B. A.
ASISTENT JUDICIAR: I. J.
GREFIER: B. I.
Pe rol soluționarea cererii privind pe reclamantul D. I. M. în contradictoriu cu pârâta . SA, având ca obiect contestație decizie suspendare contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul, prin apărător ales și pârâta, prin apărători aleși, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței părțile, obiectul cauzei și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
A fost depus referatul întocmit de grefierul de ședință conform dispozițiilor articolului 103 alineatul 1 1 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr 387/2005, astfel cum a fost acesta completat prin Hotărârea nr. 829/2011 a CSM, și Hot. Colegiului de Conducere al Tribunalului București nr. 8/05.03.2012, am verificat în sistemul Ecris dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect și s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect.
Instanța, verificându-și competența în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere dispozițiile art. 95 pct. 1 Noul cod de procedură civilă, art. 269 codul muncii, obiectul cauzei și domiciliul reclamantului.
Instanța, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 5/15.02.2013 prin care s-a stabilit obligația instanței de a se raporta la statisticile existente la nivelul Tribunalului pe anul 2012, față de obiectul acțiunii, stabilește durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului la 10 luni.
La interpelarea instanței, pârâta, prin apărători aleși, arată că nu mai susține excepția de conexitate invocată în cauză.
Instanța ia act că se renunță la excepția de conexitate invocată de pârât.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Reclamantul, prin apărător ales, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu interogatoriu pârâtei și proba testimonială cu doi martori, respectiv cei indicați prin cererea de chemare în judecată.
Apărătorul ales al reclamantului solicită încuviințarea probei cu interogatoriu pârâtei pentru a dovedi refuzul pârâtei de a permite accesul reclamantului la locul de muncă, precum și pentru a se stabili situația drepturilor bănești, iar prin proba testimonială se dorește a se stabili că înseși persoanele indicate ca martori nu i-au permis reclamantului accesul la locul de muncă, respectiv nu i-au permis să își desfășoare activitatea la locul de muncă.
Pârâta, prin apărători aleși, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, iar cu privire la probele solicitate de partea adversă arată că nu se opun încuviințării probei cu înscrisuri dar se opun la proba cu interogatoriu și proba testimonială apreciind că aceste probe nu sunt utile și pertinente iar reclamantul este decăzut din dreptul de a mai propune probe la acest termen de judecată, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată nu s-au solicitat aceste probe.
Instanța, în temeiul art. 258 din N.C.P. raportat la art. 255 NCPC, încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Deliberând, Instanța cu privire la proba cu interogatoriu și proba testimonială, constată că au fost solicitate procedural, în sensul că, deși nu au fost indicate în cererea de chemare în judecată, cu toate acestea, au fost solicitate în cadrul procedurii prealabile, în etapa de complinire a lipsurilor. Instanța respinge, însă, probele cu interogatoriu și testimonială solicitate de reclamant, apreciind că nu sunt utile în cauză, unde instanța este investită cu cercetarea legalității unei decizii de suspendare a raporturilor de muncă, verificabilă din perspectiva înscrisurilor depuse de pârâtă, aspectele privitoare la împiedicarea accesului la locul de muncă și drepturile bănești eventual cuvenite reclamantului, având caracter accesoriu față de petitul principal care este legat de verificarea legalității măsurii suspendării raporturilor de muncă
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin apărător ales, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și modificată, anularea deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, obligarea pârâtei să permită reclamantului accesul la locul de muncă, față de faptul că nu mai subzistă motivul suspendării contractului de muncă precum și obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor bănești cuvenite reclamantului de la data împiedicării accesului la locul de muncă – la zi. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat conform chitanței pe care o depune la dosarul cauzei.
Pârâta, prin apărători aleși, solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, respingerea capătului de cerere privitor la plata tuturor drepturilor bănești cuvenite reclamantului de la data împiedicării accesului la locul de muncă – la zi deoarece reclamantul nu s-a mai prezentat la locul de muncă. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța, în baza art. 394 N.C.P.C., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare asupra fondului.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a sub nr._, reclamantul D. I. M. a chemat în judecată pe pârâta S. H. M. SA, solicitând instanței să dispună anularea deciziei nr. 11/20.04.2015 prin care s-a suspendat contractul individual de muncă, obligarea pârâtei să permită reclamantului accesul la locul de muncă pentru a presta activitatea conform CIM, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că este angajat a societatea pârâtă în baza CIM nr. 118/10.03.2015 iar prin decizia nr. 11/20.04.2015 s-a dispus suspendarea CIM în baza art. 52 alin. 1 lit. b) teza I C.muncii datorită formulării plângerii penale împotriva angajatului înregistrată sub nr._/08.04.2015 la Secția 6 Poliție. A arătat că u se precizează faptele pentru care s-a formulat plângerea penală iar art. 52 alin. 1 lit. b) C.muncii au fost declarate neconstituționale prin decizia din 23.04.2015 a Curții Constituționale. A mai arătat că la data de 24.03.2015, reclamantul s-a prezentat la locul de muncă și i-a fost interzis accesul la locul de muncă, fiind împiedicat efectiv în mod fizic de reprezentanții societății.
În dovedire a solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul, testimonială.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată. A arătat că decizia prin care a fost suspendat contractul individual de muncă al reclamantului este legală, fiind emisă și comunicată acestuia anterior publicării deciziei nr. 279/23.04.2015 a Curții Constituționale.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 11.09.2015, pârâta a formulat cerere de conexare a cauzei cu dosarul_/3/2015, în cadrul căreia a învederat schimbarea denumirii societății, aceasta fiind .&Travel SA.
La data de 23.10.2015, reclamantul a modificat acțiunea, arătând că solicită și obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor bănești cuvenite reclamantului de la data împiedicării accesului la locul de muncă, la zi.
La termenul de judecată de la 23.11.2015, pârâta a renunțat la susținerea excepției conexității.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, instanța respingând probele cu interogatoriul și testimonială solicitate de reclamant.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține:
Intre părțile litigante din prezenta cauză a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 118/10.03.2015 (fila 9), în temeiul căruia reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă în funcția de director departament cercetare-dezvoltare.
În temeiul deciziei nr. 11/20.04.2015 (fila 8), au fost suspendate raporturile de muncă în baza art. 52 alin. 1 lit. b) teza I C.muncii, în considerarea plângerii penale formulate de angajator și înregistrată sub nr._/08.04.2015 la DGPMB- Secția 6 Poliție.
Din examinarea acestei plângeri (filele 50-53), rezultă că vizează săvârșirea infracțiunilor de abuz de încredere și constituirea unui grup infracțional organizat.
Prin promovarea prezentei acțiuni, reclamantul urmărește anularea deciziei de suspendare a raporturilor de muncă și plata cuvenitelor despăgubiri.
Instanța constată că pretențiile deduse judecății sunt neîntemeiate.
Astfel, împrejurarea că nu se precizează în cuprinsul deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, faptele pentru care a fost formulată plângerea penală, nu este de natură să afecteze valabilitatea deciziei analizate, deoarece dispozițiile art. 52 C.muncii nu prevăd ad validitatem acest element de conținut al deciziei de suspendare, faptele imputate fiind menționate în cuprinsul plângerii penale care stă la baza emiterii deciziei de suspendare și care pot fi analizate de instanța de dreptul muncii, sub aspectul incompatibilității cu funcția deținută de salariat, în cadrul contestației formulate de acesta, prin examinarea conținutului plângerii, chiar dacă nu sunt redate în cuprinsul deciziei . Prin urmare, nu se poate considera că prin neindicarea în cadrul deciziei de suspendare a faptelor penale pentru care a fost formulată plângerea de către angajator ar fi afectat dreptul la apărare al salariatului în fața instanței de dreptul muncii.
Conform art. 52 alin. 1 lit.b) C.muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care acesta a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută. În cauză, exigențele impuse de textul de lege menționat sunt îndeplinite, întrucât măsura suspendării raportului de muncă a intervenit în contextul formulării de către societatea intimată a plângerii penale mai sus menționate iar, pe de altă parte, din examinarea conținutului plângerii penale, rezultă că aceasta a fost formulată pentru infracțiunile de abuz de încredere și constituire de grup infracțional, fapte care sunt, în mod neechivoc, incompatibile cu funcția deținută de reclamant, și anume director departament, în cadrul societății pârâte.
În ceea ce privește soluția dată de Curtea Constituțională în decizia nr. 279/2015, în sensul constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza I C.muncii, instanța constată că nu este incidentă în cauza de față, întrucât decizia de suspendare contestată a fost emisă anterior publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale (17 iunie 2015). Or, potrivit art. 147 alin. 4 din Constituție, de la data publicării, deciziile Curții Constituționale devin obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Așa fiind, instanța constată că cererea de anulare a deciziei de suspendare este neîntemeiată și, în consecință, apar ca neîntemeiate și pretențiile accesorii având ca obiect acordarea accesului la locul de muncă și plata drepturilor bănești cuvenite pe perioada suspendării raporturilor de muncă.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea privind pe reclamantul D. I. M., CNP_, cu domiciliul în București, ., sector 5, în contradictoriu cu pârâta . SA cu sediul ales la C.. Av. M. E. C. în București, . nr. 15, cam. 4, sector 1, ca neîntemeiată.
Cu apel in termen de 10 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.
Pronuntata in sedinta publica azi, 23.11.2015.
Președinte Asistent judiciar Asistent judiciar Grefier
B. L. B. A. I. J. B. I.
Red. Jud L:B
Teh. Gref. IB/ ex-……/…….2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Hotărâre din... | Pretentii. Încheierea nr. 24/2015. Tribunalul BUCUREŞTI → |
|---|
