Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 2246/2014. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2246/2014 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 4444/118/2014
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 01.10.2014
SENTINȚA CIVILĂ NR.2246
PREȘEDINTE – A. C.
ASISTENȚI JUDICIARI
A. B.
R. G.
GREFIER – M. J.
Pe rol, soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul S. M. domiciliat în C., . în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul în C., ., având ca obiect contestație decizie pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul personal iar pârâta este reprezentată de consilier juridic A. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită, în condițiile art. 154 și următoarele Cod de procedură civilă.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 157 din Legea nr. 263/2010.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului și mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare, după care:
Instanța, verificându-și din oficiu competența de soluționare a prezentei cereri, în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin.1 Noul Cod procedură civilă, se constată competentă în soluționarea prezentului litigiu.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei depune întreg dosarul administrativ, pe care îl comunică și părții adverse. Precizează că nu mai insistă în excepția inadmisibilității formulării acțiunii.
Întrebate fiind părțile arată că nu mai au alte probe de propus sau cereri de formulat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.392 C. constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de față.
Având cuvântul, reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei la valorificarea celor două adeverințe menționate în cerere.
Având cuvântul, reprezentantul pârâtei solicită respingerea acțiunii conform apărărilor expuse prin întâmpinare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr._ reclamanta S. M. a chemat în judecată pe pârâta C. Județeană de Pensii C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei nr._/19.02.2014 și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei, prin care să aibă în vedere adeverințele nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. și nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C..
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin cererea nr._/20.03.2014 a solicitat înscrierea la pensia pentru limită de vârstă, cererea fiind soluționată prin decizia nr._/19.02.2014.Pe această cale, pârâta a refuzat valorificarea adeverințelor menționate, susținând că veniturile brute indicate prin adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei, iar veniturile din adeverința nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C. au fost fructificate anterior, în măsura în care au făcut parte din baza de calcul a contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Reclamanta a mai susținut că în vederea stabilirii drepturilor de pensie, ceea ce interesează nu este caracterul permanent al unor venituri, ci faptul că statul a încasat contribuțiile cuvenite, în considerarea cărora datorează o contraprestație.Or, în baza Legii 27/1996, plata contribuției de asigurări sociale se realiza prin raportare la venitul realizat de angajat, prin art. 1 din Decretul nr. 389/1972 impunându-se angajatorilor să achite la bugetul de stat o contribuție calculată asupra câștigului brut realizat de salariați.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri:decizia nr._/19.02.2014 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, adresa nr._/12.05.2014 emisă de pârâtă, adeverințele nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. și nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C..
În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pentru neparcurgerea procedurii administrative prevăzute de art. 149 din Legea 263/2010.
Pe această cale, pârâta a susținut că adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. nu poate fi fructificată la calcularea pensiei, întrucât veniturile brute înscrise nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.Totodată, datele din adeverința nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C. fac referire la venituri realizate după data de 01.04.2001 și care au fost valorificate în decizia emisă la data de 19.02.2014, în cazul în care au făcut parte din baza de calcul a contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat.
În dovedirea celor susținute, pârâta a depus la dosar documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
La primul termen de judecată, pârâta a precizat că nu mai insistă în susținerea inadmisibilității formulării acțiunii, față de împrejurarea că reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva deciziei nr. nr._/19.02.2014, iar răspunsul la această contestație i-a fost comunicat prin adresa nr._/12.05.2014.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă următoarele:
Prin decizia nr._/19.02.2014, în favoarea reclamantei a fost stabilită o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 640 lei, aferentă unui punctaj mediu anual de 0,_ puncte.După cum s-a menționat în chiar cuprinsul deciziei, la calcularea pensiei nu au fost valorificate sporul de gestiune, pentru neindicarea temeiului legal de acordare a acestuia și nici veniturile brute din adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., casa de pensii apreciind că acestea nu sunt sporuri permanente prevăzute în Anexa nr. 15 la HG 257/2011.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație administrativă potrivit art. 149 din Legea 263/2010, iar în lipsa unei hotărâri emise de C. Națională de Pensii Publice, prin Comisia Centrală de Contestații, s-a adresat direct instanței de judecată.
Astfel, prin cererea de față, reclamanta a criticat refuzul pârâtei de a proceda la stabilirea pensiei pe baza și a adeverințelor nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. și nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C..Procedând deci la analiza legalității și temeiniciei deciziei contestate, instanța este ținută a verifica dacă cele două adeverințe învederate de reclamantă conțin date ce au relevanță din perspectiva calculării punctajului mediu anual.
Din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că prin adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., fostul angajator al reclamantei a confirmat veniturile brute încasate de reclamantă în perioada 23.10._99, menționând în mod expres că a calculat și a virat la bugetul de stat contribuția la asigurările sociale.
Potrivit art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010, potrivit cu care la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Ca urmare, este un drept al asiguratului să i se ia în calcul la determinarea punctajului pe baza căruia se stabilesc drepturile de pensie, sporurile cu caracter permanent ce pot fi dovedite și cu adeverințe eliberate de unități.
Totodată, prin Decizia în interesul legii nr. 19/2012 s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din Anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”
Pentru a dispune în acest sens, instanța supremă a reținut că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Prin urmare, instanța supremă a statuat asupra prevalenței ce trebuie acordată principiului contributivității, în detrimentul caracterului de spor permanent al veniturilor pentru care se face dovada achitării contribuției de asigurări sociale.
Or, prin adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. au fost menționate salariile brute realizate de reclamantă în perioada lucrată în cadrul acestei unități, fiind confirmată și achitarea contribuției de asigurări sociale.
În plus, contribuția pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor, inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contribuția se aplica asupra câștigului brut realizat de personalul salariat. În consecință, respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul realizării veniturilor, presupunea achitarea CAS prin raportare la venitul brut.
Fiind deci vorba despre venituri pentru care s-a achitat contribuția legală la bugetul asigurărilor sociale, față de considerentele anterior expuse și cu respectarea caracterului obligatoriu al Deciziei în interesul legii nr. 19/2012, se impune ca la calcularea drepturilor de pensie ale reclamantei fie avute în vedere și sumele atestate prin adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C.,încasate cu titlu de salarii brute.
Cum din această perspectivă, decizia nr._/19.02.2014 este nelegală, se va dispune anularea ei, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin care să valorifice adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., începând cu data de 27.01.2014.
Cu referire la adeverința nr. 256/16.01.2014 emisă de AJOFM C., urmează a se reține că pe această cale au fost indicate veniturile salariale încasate de reclamantă cu titlu de prime de vacanță restante și drepturi salariale câștigate în instanță, în ambele situații plata drepturilor fiind efectuată ulterior datei de 01.04.2001.
Din verificarea buletinului de calcul aferent deciziei de pensionare, depus de pârâtă la filele 36-39 din dosar, rezultă însă că la calcularea pensiei au fost avute în vedere sumele brute încasate de reclamantă în perioada noiembrie 2007-ianuarie 2014, reprezentând plata retroactivă a unor prime de vacanță aferente perioadei 2001-2006 și a unor diferențe de drepturi salariale aferente perioadei 2005-2009.
Prin urmare, contrar celor susținute de reclamantă, pârâta a procedat la valorificarea adeverinței nr. 256/16.01.2014 emisă de AJOFM C., sumele brute menționate pe această cale fiind incluse în baza de calcul a pensiei, potrivit înscrierilor din buletinul de calcul al pensiei.
Față de toate aceste motive, cererea de față va fi admisă în parte, în sensul anulării deciziei nr._/19.02.2014 și al obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare cu valorificarea adeverinței nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., începând cu data de 27.01.2014, urmând ca pretențiile privind valorificarea adeverinței nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C. să fie respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul S. M. domiciliat în C., . în contradictoriu cu pârâta C. JUDEȚEANĂ DE PENSII C. cu sediul în C., ., având ca obiect contestație decizie pensionare.
Anulează decizia nr._/19.02.2014 emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prin care să valorifice adeverința nr._/03.12.2013 emisă de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., începând cu data de 27.01.2014.
Respinge pretențiile privind valorificarea adeverinței nr. 256/16.01.2014 emisă de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă C., ca nefondate.
Executorie.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. ce se va depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2014.
PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI
A. C. A. B.
R. G.
GREFIER
M. J.
Tehnored.jud.A.C.
4EX./23.10.2014
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 522/2014. Tribunalul CONSTANŢA | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 734/2014.... → |
|---|
