Obligaţie de a face. Sentința nr. 904/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 904/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 11-05-2015 în dosarul nr. 7846/118/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.904
Ședința publică din 11 mai 2015
PREȘEDINTE – C. B.
ASISTENȚI JUDICIARI
A. B.
L. N.
GREFIER – I. D.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanții C. D. și B. B. cu domiciliul procesual ales în C., ., ..A, ap.7, . în contradictoriu cu pârât ., cu sediul în Cernavodă, ., județul C., având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 11.05.2015, pentru când a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată cu nr._ pe rolul Tribunalului C. reclamanții C. D. și B. B. au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta . ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată pârâta la eliberarea unor adeverințe către reclamanți, din care să rezulte că în perioada 15.11.1982-18._ pentru reclamantul C. D.ȘI 16.02._88 pentru reclamantul B..B,aceștia au ocupat funcția de subinginer și respectiv de inginer și au fost încadrați în grupa I-a de muncă conform Ordinului MMPS NR.50/1991. Reclamanții au susținut că pentru perioadele solicitate au fost angajații societății pârâte respectiv în cadrul unei unități nucleare cu grad de risc 3,ocupând funcțiile de inginer și subinginer.Reclamanții au menționat că în conformitate cu prevederile art.40 din Codul Munci unitățile angajatoare au obligația să elibereze salariaților adeverințe care să ateste calitatea de salariat și activitatea depusă .S-a precizat că potrivit anexei 1 poziția 93din Ord.50/1990 și poziția 17din anexa 1 din O.125/1990-unitățile nucleare de grad 3 sunt încadrate în grupa I de muncă.În drept au invocat prevederile art.148 și urm C.PR.CIV,art.114alin.1 Codul Muncii coroborat cu art.3,6,13,14 anexa 1 poziția 93 din ORD.50/1990,Ord.125/1990 . În susținere a solicitat administrarea probei cu înscrisuri. Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților pentru următoarele considerente –În conformitate cu carnetele de muncă aparținând reclamanților aceștia au consemnate funcțiile de subinginer la reclamantul C. D. și de inginer la reclamantul B. B.,cât și clasele de salarizare respectiv grila1 pentru ambii reclamanți.Pârâta a considerat că de aici se poate isca confuzia cu grupa I de muncă solicitată de reclamanți.A fost specificat faptul că societatea pârâtă a încadrat locurile de muncă unde și-au desfășurat activitatea reclamanții în grupa a II- a de muncă pentru care s-au plătit contribuții pentru asigurări sociale.S-a mai specificat că reclamanții nu au contestat încadrarea în grupele de muncă acordate. Pârâta a mai susținut că titulatura sa respectiv de „Construcții Nuclearo Electrice SA „ poate crea confuzie în sensul că ea doar a construit centrala nucleară ,fără a avea autorizație de operare a reactoarelor nucleare sau a oricărui component al centralei .Acesta este motivul pentru care societatea nu a avut încadrarea în unitate nucleară,încadrarea în grupa a II- a de muncă fiind efectuată printr-un act normativ și nu prin decizia unilaterală a societății . Prin răspunsul la întâmpinare formulat reclamanții susțin că nu este culpa lor referitor la încadrarea în grupa de muncă și la temeiul de lege invocat și nu există nici o confuzie de nume cu privire la societate și la specificul domeniului de activitate al acesteia .S-a mai precizat că cei doi reclamanți au lucrat într-un laborator de cercetare al pârâtei și că în prezent activitățile nucleare cu surse de radiații ,inclusiv construcțiile cu specific nuclear sunt controlate prin procesul de autorizare și regimul de control la solicitanții sau titularii de autorizații conform prevederilor Leg.nr.111/1996.
Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisuri, instanța reține că a fost învestită cu prezentul litigiu urmare a acțiunii reclamanților care au solicitat obligarea societății pârâte la eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că perioadele lucrate în cadrul societății se încadrează în grupa I-de muncă.
Instanța a reținut din extrasele carnetelor de muncă al celor doi reclamanți că aceștia și-au desfășurat activitatea pentru perioadele solicitate în acțiune în cadrul societății pârâte în funcția de subinginer –reclamantul C. D. și de inginer –reclamantul B. B..
S-a mai reținut atât din adeverințe cât și din extrasele carnetelor de muncă că activitatea reclamanților a fost inclusă în grupa a II-a de muncă prin HG.1223/1992 care prevedea includerea celor care lucrează în regimul de lucru-șantier,construcții montaj ,în grupa a II-a de muncă., a decretului nr. 204/19._ și a Hot.1/1991 a Consiliului de Administrație din cadrul societății pârâte . Instanța reține că încadrarea în grupa a II-a a reclamanților nu a fost contestată în timpul desfășurării activității de către aceștia și nici ulterior.
Încadrarea reclamanților în grupa a II-a conform legislației în vigoare la momentul desfășurării activității este în opinia instanței unul legal.Reclamanții și-au desfășurat activitatea în cadrul unor laboratoare de asigurare a calității pentru reclamantul C. și de AQ pentru reclamantul B.. S-a reținut că încadrarea reclamanților și a personalului din cadrul societății a respectat prevederile art.6 din Ord.50 /1990, în sensul că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unității împreună cu sindicatele unității tinându-se seama de condițiile de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente,condițiile nefavorabile de climat,suprasolicitarea fizică sau nervoasă,etc).
Instanța reține că societatea pârâtă, potrivit actelor normative în vigoare ,Ord.50/1990,HG.1223/1992 și Hotărârii Consiliului de Administrație nr.1/05.03.1991 a încadrat locurile de muncă ale societății, respectiv pe ale reclamanților în grupa a II-a de muncă. Potrivit dispozițiilor legale ,respectiv ORD.50/1990 ȘI HG.1223/1992 activitatea societății pârâte se încadra în anexa II-pct 93 –Personalul muncitor din incinta întreprinderilor nuclearoelectrice altul decât cel care lucrează în instalații.” și li se acorda grupa a II-a de muncă. Legiuitorul a făcut distincție între personalul care își desfășura activitatea nemijlocit în cadrul instalațiilor tehnologice ale centralelor nucleare –astfel cum este prevăzut în anexa 1 la Ord.50/1990 și reclamanții care și-au desfășurat activitatea la o societate care participa la construcția unei centrale nucleare ,deci fără risc radioactiv.
Din întreaga legislație referitoare la încadrarea în grupele de muncă atât cea anterioară abrogării Dec.50/1990 cât și cea ulterioară acestuia s-a făcut distincție între unitățile care deservesc centralele nucleare –instalațiile cu grad sporit de radioactivitate,întreținerea reactoarelor nucleare,depozitarea deșeurilor nucleare și celelalte unități ai căror angajați nu se expun unui risc radiologic, cum este cazul și societății pârâte. În același sens sunt și dispozițiile HG.1025/2003 –ANEXA 1-potrivit cu care –Activitatea în locurile de muncă încadrate în categoria de risc radiologic III și IV din centrale nuclearoelectrice, unități de cercetare dezvoltare în domeniul nuclear, unități de fabricare a combustibilului nuclear, unități de tratare și de depozitare a deșeurilor radioactive, instalații radiologice și alte instalații nucleare” se încadrează în condiții speciale de muncă.
Instanța mai reține și faptul că societatea pârâtă nu a fost încadrată potrivit ORD.CNCAN NR.40/1991 în grad de risc radiologic nr.III și nici nu deține autorizație în condițiile Leg.111/1996. În acest context instanța apreciază că solicitările reclamanților de a li se elibera o adeverință din care să reiasă că în perioada 15.11._88 pentru reclamantul C. D. și respectiv perioada16.02._98 pentru reclamantul B. B. aceștia au fost încadrați în grupa I de muncă conform Ord.MMPS NR.50/1991 sunt nefondate și pe cale de consecință va respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții C. D. și B. B. cu domiciliul procesual ales în C., ., ..A, ap.7, . în contradictoriu cu pârât ., cu sediul în Cernavodă, ., județul C..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Tribunalul C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2015.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI,
C. B. A. B.
L. N.
GREFIER
I. D.
Tehnored.jud.C.B.
data 26.05.2015
emis 3 comunicări
data
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2007/2015.... → |
|---|
