Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 1061/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1061/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 03-03-2014 în dosarul nr. 8720/63/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința nr. 1061/2014
Ședința publică de la 03 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar - M. V. C.
Grefier - M. Ș.
Pe rol, judecarea cauzei Asigurări sociale, privind pe contestatoarea N. M., cu domiciliul în mun. C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în mun. C., .. 14, jud. D. și COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII DIN C. CASEI NAȚIONALE DE PENSII, cu sediul în mun. București, ., sector 2, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: contestatorul, prin avocat T. M., iar intimații prin consilier juridic M. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocatul contestatorului depune practică judiciară la dosar.
Reprezentantul intimaților solicită emiterea unei adrese către C. NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE în vederea comunicării actelor din dosarul de pensionare al contestatorului.
Avocatul contestatorului arată că s-a soluționat contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.
Reprezentantul intimaților solicită lăsarea cauzei la cea de a doua strigare în vederea observării actelor dosarului cauzei.
Instanța dispune lăsarea cauzei la cea de a doua strigare, la cererea reprezentantului intimaților.
La apelul nominal făcut în ședința publică la cea de a doua strigare a cauzei, au răspuns: contestatorul prin avocat T. M., iar intimații prin consilier juridic M. I..
Reprezentantul intimaților arată că renunță la excepția prematurității invocată în cauză.
Avocatul contestatorului solicită respingerea acestei excepții.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată finalizată faza procesuală de cercetare judecătorească și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul contestatorului solicită admiterea acțiunii, cu luare în calcul a perioadei lucrate în grupa de muncă și valorificarea adeverinței, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea acțiunii contestatorului, conform întâmpinării, având în vedere și hotărârea COMISIEI CENTRALE de CONTESTAȚII din cadrul CASEI NAȚIONALE de PENSII PUBLICE.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 26.04.2013, contestatoarea N. M. a formulat contestație împotriva deciziei nr. _/01.04.2013, emisă de intimata C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea acesteia și obligarea intimatei să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a întregii perioade lucrate în grupa a II-a de muncă.
În fapt, arată că, prin cererea înregistrată sub nr. 4954/4.02.2013, a solicitat stabilirea drepturilor de pensie în condițiile Lg. 263/2010, cu luarea în calcul a perioadelor lucrate în grupa a II-a de muncă și atestate prin adeverința nr. 261/LJ/24.11.2008, emisă de S.C. OLMEC S.A C., prin lichidator INSOLVENȚĂ 2007 SPRL C..
Prin decizia contestată pârâta i-a respins solicitarea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, cu motivarea că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare, fără însă a lua în calcul întreaga perioadă lucrată în grupa a II-a de muncă, respectiv de 14 ani,11 luni și 20 de zile, cu motivarea că perioada 01.10.1977–01.05.1992 nu se încadrează în prevederile HG 1223/1990, datorită funcțiilor pe care le-a ocupat, respectiv de impiegat auto, planificator și economist.
Contestatoarea a mai arătat că perioada lucrată în grupa a II-a de muncă este înscrisă de angajator la poziția 44 din carnetul de muncă al său.
De asemenea, a mai solicitat ca intimata C. Județeană de Pensii D. să procedeze la stabilirea drepturilor solicitate de ea, nu de la data înregistrării cererii(04 02 2013, ci de la data de 22.01.2013, data încetării contractului său individual de muncă și deci data încetării calității de asigurat,în conformitate cu dispozițiile art .104 alin 3 lit. a din Lg. 263/2010.
A precizat că a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 149 din Lg. 263/2010, în sensul că s-a adresat cu o contestație Casei Naționale de Pensii, aceasta fiind înregistrată la data de 05.04.2013.
În drept, și-a întemeiat contestația pe prevederile art. 149 din Lg. Nr. 263/2010.
A depus la dosar în copie:decizia nr._/01.04.2013, adeverința nr. 261/LJ/24.11.2008 emisă de S.C. OLMEC S.A C., carnetul de muncă, cartea de identitate, procesul verbal din 05.11.1990 al C.A al S.C OLMEC S.A. C., extras a Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 13/05.11.1990 și lista funcțiilor încadrate în grupa a II-a de muncă, anexa la aceasta.
La data de 9.10.2013, contestatoarea a depus la dosar precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să conteste și hotărârea nr. 5345/29.07.2013 a Casei Naționale de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații, hotărâre, pe care, de asemenea, o consideră nelegală și netemeinică, având în vedere motivele expuse în acțiunea principală.
La data de 1.11.2013, C. Națională de Pensii Publice și C. Județeană de Pensii D. au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestației, pentru următoarele considerente:
S-a invocat excepția de prematuritate, întrucât contestatoarea în conformitate cu prevederile art.149 din Lg. nr. 263/2010, a formulat contestație împotriva deciziei nr._/01.04.2013. Contestația se află în curs de soluționare la Comisia Centrală de Contestații, fapt ce s-a dovedit cu adresa de înaintare către NCPP București nr._/24.04.2013.
Pe fond, a solicitat suspendarea judecării fondului până la soluționarea contestației formulate la Comisia centrală de Contestații.
A solicitat efectuarea de către instanță a unei adrese către Comisia centrală de Contestații din cadrul CNPP, în sensul soluționării de urgență a contestației formulate de contestator.
În concluzie, a solicitat admiterea excepției de prematuritate și respingerea contestației ca prematur introdusă, precum și suspendarea judecării fondului până la soluționarea contestației de către Comisia Centrală de Contestații.
Conform art. 411 c.p.c a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 15.11.2013, contestatoarea N. M. a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că nu se poate invoca excepția prematurității introducerii prezentei acțiuni motivat de faptul că încă nu s-a primit răspunsul la contestația depusă la Comisia Centrală, întrucât hotărârea nr. 5345/29.07.2013, a Casei Naționale de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații a fost depusă chiar de ea în cadrul precizării la acțiunea înregistrată la instanță sub nr._/09.10.2013, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției.
În legătură cu solicitarea intimatei de suspendare a cauzei până la soluționarea contestației de către Comisia Centrală, a solicitat să se constate că este rămasă fără obiect și ca atare să se procedeze la fixarea termenului de judecată și soluționarea cauzei pe fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele aspecte de fapt și de drept:
Prin decizia nr._/01.04.2013, emisă de C. Județeană de Pensii D., s-a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă a contestatoarei N. M., ca urmare a neîndeplinirii prevederilor art. 52 din legea nr. 263/2010, motivat de faptul că vârsta la data înscrierii la pensie ar fi mai mică decât vârsta standard de pensionare, deoarece perioada 01.10._92 nu a fost valorificată în grupă superioară de muncă, întrucât funcția de impiegat auto, planificator și economist nu se încadrează în prevederile H..G. nr. 1223/20.11.1990.
Contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei respective, iar C. Națională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestații a hotărât respingerea acestei contestații, prin hotărârea nr. 5345/29.07.2013.
Pentru a pronunța această hotărâre, Comisia Centrală de Contestații a reținut că în perioadele
01.10._90, 01.01._94, contestatoarea a desfășurat activitate ca și planificator, impiegat auto, economist principal și contabil șef filială la S.C. Olmec S.A. C.., așa încât, prin natura atribuțiilor de serviciu aceste funcții nu presupun lucru efectiv alături de personalul muncitor de bază în condiții de șantier, deci nu se pot încadra în grupa a II a de muncă, potrivit H.G. nr. 1223/1990, scrisorile nr. 43/G/698/16.03.1999 și nr. 43/G/1884/08.10.1997, ale MMPS, fiind în acest sens.
Examinând cuprinsul adeverinței nr. 261/LJ/24.11.2008, eliberată de S.C. OLMEC S.A. C., precum și cuprinsul carnetului de muncă depus în copie la dosar, rezultă că în perioada 01.10._92, reclamanta a desfășurat activitate în funcțiile de impiegat auto, planificator și economist în cadrul D.C.L.P. OLMEC S.A.. C., perioadă care se încadrează în grupa a II-a de muncă conform art. 2 din Decretul Lege 68/1990, H.G. 1223/20.11.1990 și art. 3 alin.2 din Ordinul 50/1990, temeiul juridic al încadrării în grupa a II de muncă reprezentându-l procesul verbal din 05.11.1990, încheiat cu ocazia ședinței Consiliului de Administrație și Sindicate, consemnată în Hotărârea nr. 13/05.11.1990.
Atâta timp cât contestatoarea a prezentat documente valabile emise de angajator, intimatele erau obligate să țină seama de ele, angajatorul purtând întreaga răspundere pentru date cuprinse în acestea, pentru valabilitatea și corectitudinea lor, așa cum prevede art. 4 alin. 3 din O.U.G. 4/2005, intimatele având posibilitatea să conteste la instanța valabilitatea adeverinței respective și numai dacă ar fi anulată ar fi îndreptățite să nu o ia în considerare.
În plus, încadrarea locurilor de muncă în grupele de muncă și nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă, reprezintă un atribut al angajatorului, ce se exercită în condițiile Ordinului nr. 50/1990, contestatoarea făcând dovada și cu înscrisurile de la filele 8-11 că funcția sa și locul său de muncă au fost nominalizate în grupa a II a de muncă, în condițiile Ordinului 50/1990.
De altfel, chiar în cuprinsul adeverinței se menționează expres că funcțiile deținute de contestatoare, în perioada 1977-1994, au fost încadrată în grupa a II a de muncă în procent de 100% conform Hotărârii nr. 13/05.11.1990 a Consiliului de Administrație, luată în urma ședinței comune a acestuia și a reprezentanților Sindicatului, ședință la care s-a întocmit procesul verbal din 05.11.1990, temeiul juridic al încadrării reprezentându-l art. 2 din Decretul Lege 68/1990, H.G. 1223/20.11.1990 și art. 3 alin. 2 din Ordinul 50/1990 și că adeverința a fost eliberată în baza documentelor aflate în arhiva unității.
În cursul judecății contestatoarea a depus la dosar, în copie, extras din Hotărârea nr. 13/05.11.1990 a Consiliului de Administrație, prin care au fost aprobate funcțiile, locurile de muncă ce se încadrează în grupa a II a de muncă, anexa nr.1 la acea hotărâre, în care la punctele 8 și 13 sunt menționate funcțiile de impiegat și economist – contabil printre funcțiile ce se încadrează în grupa a II a de muncă, precum și procesul verbal al ședinței din data de 05.11.1990, în care s-a discutat aprobarea listei locurilor de muncă ce se încadrează în grupa a II a de muncă.
Având în vedere că funcțiile contestatoarei au fost încadrat în grupa a II a de muncă, conform art. 3 din Ordinul 50/1990, în procent de 100% și că potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, „beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2”.instanța constată că intimata trebuia să ia în calcul această situație.
În cuprinsul legii nr. 19/2000 există prevederi legale potrivit cărora activitatea desfășurată în grupe de muncă influențează calculul punctajului, chiar și indirect, așa încât cei care au desfășurat activitate în grupele de muncă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, reducerea stagiului de cotizare minim ce trebuia realizat ( art. 43, art. 47 ), calcularea punctajului mediu anual raportat la stagiile minime de cotizare prevăzute de art. 43 sau art. 47 ( art. 77 alin. 2), posibilitatea de a beneficia de majorarea punctajului realizat, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă (art. 78 alin. 8).
De asemenea, prin legea 218/27.10.2008 s-a modificat legea 19/2000 și s-a introdus un nou articol– art. 78 indice 2, potrivit căruia „(1) Asigurații care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau deosebite, potrivit legislației în vigoare după această dată, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiții speciale, potrivit legislației în vigoare după această dată;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri încadrate în condiții deosebite, potrivit legislației în vigoare după această dată.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situațiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3."
Susținerea intimatei că activitățile desfășurate de contestatoare, astfel cum s-a arătat nu se încadrează în prevederile anexei II din Ordinul 50/1990 nu prezintă relevanță, deoarece chiar dacă nu a desfășurat activitățile prevăzute în anexa a II a, locul său de muncă a fost în mediul toxic, specific acelor activități, încadrarea în grupa II de muncă, făcându-se în raport de prevederile art. 3 raportat la anexa II a Ordinului 50/1990.
Ca urmare, în raport de considerentele expuse, instanța va admite contestația, va anula decizia nr._/01.04.2013 și hotărârea nr. 5345/29.07.2013, emise de pârâte și va obliga intimata C. Județeană de Pensii D. să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în calcul a activității lucrate în grupa a II-a de muncă în perioada 01.10._92, conform adeverinței nr. 261/LJ/24.11.2008, emisă de S.C. OLMEC S.A. C. .
Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre și considerentele ei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată, formulată de contestatoarea N. M., cu domiciliul în municipiul C., ., jud. D., în contradictoriu cu intimatele C. JUDEȚEANĂ DE PENSII D., cu sediul în municipiul. C., .. 14, jud. D. și COMISIA CENTRALĂ DE CONTESTAȚII din cadrul CASEI NAȚIONALE DE PENSII PUBLICE, cu sediul în municipiul București, ., sector 2, având ca obiect contestație privind alte drepturi de asigurări sociale.
Anulează decizia nr. _/01.04.2013 și hotărârea nr. 5345/29.07.2013, emise de pârâte și obligă pârâta C. Județeană de Pensii D. să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverinței nr. 261/LJ/24.11.2008, emisă de S.C. OLMEC S.A. C., în ce privește activitatea desfășurată în grupa a II a de muncă în perioada 01.10._92 .
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Tribunalul D.
Pronunțată în ședința publică de la 03.03.2014.
PREȘEDINTE - C. C.
Asistent judiciar - Ș. I.
Asistent judiciar - M. V. C.
Grefier - M. Ș.
5 ex
Red./tehnored. Jud C .C.
Tehnored. M. J.
18.03.2013
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2079/2014. Tribunalul DOLJ | Contestaţie decizie de pensionare. Sentința nr. 6541/2014.... → |
|---|
