Acţiune în răspundere patrimonială. Sentința nr. 1102/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1102/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 1102/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 1102/2015
Ședința publică de la 05 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. V. U.
Asistent judiciar E. B.
Asistent judiciar C. R.
Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâtul P. C.-V., având ca obiect, pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamanta fiind reprezentată de consilier juridic A. I., iar pârâtul reprezentat de avocat P. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat;
Tribunalul acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Consilier juridic A. I. pentru reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Gorj solicită admiterea acțiunii, obligarea intimatului la plata sumei de_,10 lei reprezentând c/val. masă lemnoasă lipsă în gestiune iar în subsidiar admiterea în parte a acțiunii,omologarea raportului de expertiză efectuat în dosarul nr._ obligarea la plata sumei de 53.637,21 lei în varianta expertului, fără limitarea răspunderii patrimoniale, conform concluziilor scrise depuse la dosar .
Avocat P. V. depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Solicită respingerea acțiunii, în principal ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, invocând dispozițiile art. 9 din H.G. nr.1076 privind Regulamentul de pază.
Solicită respingerea acțiunii cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 28.07.2014, sub nr._, reclamanta R. R.-DIRECȚIA SILVICĂ GORJ a chemat în judecată pârâtul P. C. -V., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de_,10 lei reprezentând c/val. masă lemnoasă aflată în gestiunea acestuia, actualizată la data plății din momentul înaintării în instanță a prezentei acțiuni, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că pârâtul este angajatul D.S. Gorj – O.S. Cărbunești în funcția de șef district, iar cu ocazia unor controale în cantonul nr. 3 Hurezani s-a constatat lipsa unui volum de 694,929 mc masă lemnoasă cu o valoare totală_,10 lei.
Lipsa de masă lemnoasă menționată mai sus reiese în mod cert din actele de control înregistrate la O.S. Cărbunești cu nr. 8054/19.11.2012, 8293/26.11.2012, 8363/28.11.2012 și 8485/04.12.2012.
S-a arătat că unitatea a solicitat recuperarea prejudiciului de la pădurarul titular de canton B. N., însă prin sentința nr.5284/09.12.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia civilă a Curții de Apel C. nr.2254/16.04.2014 a fost respinsă acțiunea.
Din considerentele sentinței menționate și din probele efectuate în dosarul respectiv reiese că P. C., în calitate de șef district se face vinovat de prejudiciul solicitat prin prezenta acțiune . S-a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 9 din H.G. nr.1076/2009 care dispun că „pagubele produse fondului forestier național cauzat de neîndeplinirea totală sau parțială a atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier se impută celor responsabili în solidar cu pădurarul de canton silvic precum și cu alte persoane cu atribuții pe linie de pază potrivit fișei postului” coroborate cu prevederile art.7, alin.1, lit.a din Regulamentul de pază a fondului forestier aprobat prin H.G.nr.1076/2009..
S-a susținut ca, pentru o justă soluționare a prezentei cauze se impune atașarea spre observare a dosarului Tribunalul Gorj nr._ .
Prin actele de control menționate mai sus s-a constatat de către reprezentanții D.S. Gorj că paguba în cuantum de_,10 lei este redusă din vina angajatului și în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condițiile art.254, alin.l, in Legea 53/2003.
Potrivit art.254, alin.1 din Codul Muncii, salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina fi în legătura cu munca lor.
În ceea ce privește modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, aln.2 din Codul Muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acțiuni.
In dovedirea celor afirmate a depus alăturat în dublu exemplar actele care au stat la baza constatării prejudiciului și înțelegem să facem și alte probe admise de lege.
In drept, și-a întemeiat prezenta pe prevederile art.10, art.39 aln.2 litera a,b,c, art.254 alin.l din Legea nr.53/2003 și solicită judecarea în lipsă.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată .
A arătat pârâtul că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.254 alin.1 din Codul Muncii, pentru că nu se face răspunzător de paguba suferită de reclamantă.
A invocat dispozițiile art.270 alin.1 din Codul Muncii „ salariații răspund patrimoniale, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor” . În acest sens a invocat și dispozițiile art.7, lit.a din Regulamentul de pază potrivit cărora „ șeful de district răspunde în solidar cu pădurarul, pentru pagubele ce se aduc fondului forestier ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Că ,așa cum rezultă din adresa nr.8054 din 20.11.2012, înregistrată la reclamanta sub nr. 1040 din aceeași dată, pădurarul B. N. –titularul cantonului 3 Hurezani aduce la cunoștință conducerii Ocolului Silvic Tg-Cărbunești faptul că se internează la Sanatoriul D. începând cu data de 01.11.2012, iar pârâtul a început să facă predarea cantonului către pădurarii vecini începând cu data de 05.11.2012, deci la un interval de 3 zile.
Despre furturile de material lemnos produse în perioada predării –primirii cantonului am sesizat și P. de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești, care prin Ordonanța de clasare nr.3695/P/2012 din 11.03.2014 dispune clasarea cauzei penale, cu privire la suspectul B. N. și disjungerea cauzei și continuarea cercetării penale de către Secția de Poliție Rurală Stoina cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 108, alin.1 lit.d și art. 110alin.1 lit.d din Legea 46/2008 constând în tăierea fără drept și sustragerea unui număr de 653 arbori în volum de 156,560 mc din cantonul silvic nr.3 Hurezani.
A mai arătata pârâtul că din aceeași ordonanță rezultă că „ în ceea ce privește arborii tăiați, identificați în cantonul suspectului și prejudiciul produs R. R. se constată că acesta este consecința tăierilor ilegale și sustragerilor de arbori, autorii acestor acte fiind ținuți răspunzători să repare aceste prejudiciu „.
Prin încheierea de ședință din 18.12.2014, la solicitarea reclamantei, s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Secției C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului Gorj .
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată că acțiunea în pretenții formulată de către reclamantă este nefondată urmând a fi respinsă din următoarele considerente:
Acțiunea introductivă privește răspunderea patrimonială a pârâtului, șef de district în cadrul Direcției Silvice Tg. J. - O.S. Tg.Cărbunești, pentru prejudiciul cauzat instituției prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.
Legea specială aplicabilă în materie, respectiv OUG 59/26.05.2000 privind statutul personalului silvic, prevede expres la art. 58 alin. 1 că acest personal indiferent dacă este personal contractul sau funcționar public intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici în măsura în care această ordonanță nu dispune altfel.
Acest act normativ nu cuprinde dispoziții exprese referitoare la răspunderea personalului silvic pentru pagubele aduse unităților din subordinea R., ca urmare a neexercitării sau exercitării necorespunzătoare a îndatoririlor de serviciu însă ulterior printr-un nou act normativ, respectiv OUG 85/08.11.2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetațiilor forestiere din păduri și din afara acestora s-a reglementat expres prin art.6 alin. 1 răspunderea patrimonială în conformitate cu capitolul III al Titlului XI din Legea 53/2003 privind codul muncii pentru pagubele produse pe suprafețele de pădure pe care salariatul le are în pază constatate și evaluate în condițiile acestei ordonanțe.
Potrivit art. 270 alin. 1 din Codul muncii salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
În ceea ce privește modul de recuperare al pagubei produse de salariat, art. 164 alin. 2 din Codul muncii prevede că reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă.
Prin sentința nr. sentința nr.5284/09.12.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia civilă a Curții de Apel C. nr.2254/16.04.2014 a fost respinsă acțiunea.
În speța dedusă judecății este imperios a se dovedi existența prejudiciului, a faptei ilicite a salariatului, a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, precum și a vinovăției salariatului, condiții care trebuie îndeplinite cumulativ, pentru a fi antrenată răspunderea materială. Prejudiciul trebuie să fie cert și real, iar întinderea acestuia trebuie să fie determinată pe baza unor indicatori economici concreți.
Din lecturarea Ordonanței de clasare din 11.03.2014 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Târgu – Cărbunești în dosarul nr.3695/P/2012 cu privire la cercetarea penală privind infracțiunile de neglijență în serviciu, cu privire la suspectul B. N.( filele 20 -21) s-a constatat că „ în ceea ce privește arborii tăiați identificați în cantonului suspectului și prejudiciul produs R. R. acesta este consecința directă a tăierilor ilegale și sustragerilor de arbori, autorii acestor acte fiind ținuți răspunzători să repare acest prejudiciu.
Din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în dosarul nr._ coroborat cu depozițiile martorilor a reieșit că prejudiciul calculat în sarcina pârâtului B. N. nu corespunde realității față de legislația în vigoare și constatările din teren unde ar fi trebuit să existe cioate pe întreaga suprafață a cantonului, pădurea fiind amplasată până în vatra satelor.
De asemenea aceeași martori au declarat că tot ceea ce s-a putut găsi cu ocazia controalelor în teren de către reprezentanții reclamantei inclusiv rădăcini, rămășițe ale copacilor tăiați în care nu se mai vedea marca, totul a fost imputat pădurarului B. N. fără nici un fel de justificare, nefiind respectată procedura privind marcarea cioatelor, respectiv 1/3 de la nivelul solului.
În ceea ce privește susținerea reclamantei cum că din considerentele sentinței menționate și din probele efectuate în dosarul respectiv reiese că P. C., în calitate de șef district se face vinovat de prejudiciul solicitat prin prezenta acțiune, instanța o apreciază ca neîntemeiată .
Art. 9 din HG 1076/2009 prevede că pagubele produse fondului forestier național cauzat de neîndeplinirea totală sau parțială a atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier se impută celor responsabili în solidar cu pădurarul de canton silvic precum și cu alte persoane cu atribuții pe linie de pază potrivit fișei postului.
Din analiza textului de lege menționat reiese că răspunderea materială solidară a șefului de district cu pădurarul trebuia făcută concomitent, la data constatării prejudiciului. De altfel și prin decizia nr.2342/2014 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a constata că nu rezultă cu certitudine că după efectuarea controlului de fond din 30.08._12 în cantonul gestionat de pârât a apărut lipsa masa lemnoasă și care este cantitatea acesteia, prejudiciul fiind o condiție obligatorie ce se cere a fi întrunită pentru angajarea răspunderii patrimoniale, legea prezumând relativ numai culpa gestionarului . S-a reținut că, reclamanta deși avea această sarcină procesuală, nu a făcut dovada certă a prejudiciului .
Mai mult decât atât, s-a constatat de către expertiza tehnică efectuată că în cantonul gestionat de pădurarul B. N. au fost identificate numai 40 de cioate, iar nejustificat a fost reținută o masă lemnoasă cu un volum de 66,922 mc, masă lemnoasă care a fost reținută prin controlul de fond efectuat în perioada 30.08._12.
Astfel, se deduce că se încearcă recuperarea întregului prejudiciu constatat în patrimoniul Direcției Silvice Gorj – O.S. Tg.Cărbunești de la pârât fără însă să se stabilească cu certitudine prejudiciul cert produs de către acesta și în legătură cu munca sa încercând să i se impute, așa cum au declarat martorii audiați în cauză, și cum s-a consemnat prin raportul de expertiză toatele cioatele găsite în teren fără a se mai ține cont că pe acestea se mai aplicase marca cu ocazia unor controale anterioare.
Toate aceste probatorii administrate în cauză denotă caracterul incert al prejudiciului și faptul că pârâtul nu se face vinovat de prejudiciul creat în patrimoniul reclamantei, neexistând o legătură de cauzalitate între fapta pârâtului în legătură cu munca sa și prejudiciul creat în gestiunea reclamantei.
Pentru considerentele arătate va fi respinsă ca nefondată acțiunea, reclamanta urmând a fi obligată, în condițiile art.452 Cod procedură civilă la 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta R. R. - Direcția Silvică Gorj, cu sediul în Tg.J., . P., nr. 3, județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul P. C.-V., CNP_, cu domiciliul în comuna Scoarța, ., nr.333A, județul Gorj.
Obligă reclamanta la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică azi, 05 Martie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. V. U. | Asistent judiciar, E. B. | Asistent judiciar, C. R. |
Grefier, L. C. |
Red.USV/ex.4/06 Aprilie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Reconstituire vechime. Sentința nr. 1112/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
