Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr. 2857/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2857/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 2857/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443/2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 2857/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. V. U.
Asistent judiciar E. B.
Asistent judiciar C. R.
Grefier L. C.
Pe rol se află soluționarea cererii pentru acordare drepturi bănești formulată de reclamantul C. P.-D., în contradictoriu cu pârâta . SRL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, reclamantul fiind reprezentat de avocat P. L. conform împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, iar pentru pârâtă a răspuns avocat V. M. M., cu împuternicire avocațială aflată la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind cereri formulate si nici alte probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecată si o reține spre soluționare, acordând părților cuvântul pe fond.
Avocat P. L., pentru reclamant, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând ca instanța să aibă în vederea prima variantă a raportului de expertiză, variantă care a fost întocmită conform prevederilor HG 518/1995, cu cheltuieli de judecată.
Avocat V. M. M., pentru societatea pârâtă, a solicitat respingerea acțiunii pentru motivele inserate în întâmpinare și în notele scrise, iar în situația în care instanța apreciază întemeiată cererea reclamantului să aibă în vedere cea de-a doua variantă a raportului de expertiză, variantă care a avut în vedere deciziile de stabilire a diurnei întocmite de pârâtă, precizând că nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 16.04.2014, sub nr._, reclamantul C. P.-D. a chemat în judecată pârâta . SRL, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata valorii diurnei si a cazării pentru perioada deplasărilor in străinătate calculate pentru fiecare țara UE in parte, pentru perioada 23.10.2013- martie 2014, cu cheltuieli de judecată( onorariu avocat, onorariu expert).
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei in perioada dedusă judecății, respectiv 23.10.2013 – martie 2014, fiind șofer de autocamion si mașini de mare tonaj cod GOR_, așa cum reiese și din contractul de muncă temporara nr.1116/23.10.2013 și a efectuat diferite deplasări cu autocamionul in țările din Uniunea Europeană, unde societatea angajatoare avea de îndeplinit anumite contracte.
A menționat reclamantul că diurna a fost achitată in parte de pârâtă, dar nu cât prevăd dispozițiile legale, iar valoarea cazării nu a fost achitată.
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Codului Muncii, precum și ale HG nr.518/1995, cu modificările si completările ulterioare.
Reclamantul a depus la dosar, în copie xerox, următoarele înscrisuri: confirmare de primire din data de 13.03.2014, proces - verbal nr.3 din data de 20.03.2014, contract de muncă temporară nr. 1116/23.10.2013, cartelă conducător auto, cartea de identitate, raport per salariat de la 25.10.2013 până la 07.03.2014,, extras de cont nr.1 din data de 07.03.2014 pe perioada 01.11._14, extras de cont din data de 17.03.2014 pe perioada 01.03._14.
Legal citată cu această mențiune, pârâta . SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru cele ce se succed.
A precizat că a încheiat cu reclamantul contractul de muncă temporară prin agent de muncă temporară nr. 1116/23.10.2013, înregistrat în sistemul REGES sub nr. 20131023_37_1_29488857__, iar obligațiile de plată rezultate din acest contract au fost executate în totalitate.
Astfel, s-a arătat de către pârâtă că a achitat cu titlu de diurnă reclamantului următoarele sume: 150 euro pentru luna octombrie 2013, 464, 11euro (64,36 euro avans + 399,75 euro diferență) pentru luna noiembrie 2013 314,67 euro(5,14 euro avans +309,53 euro diferență) pentru luna decembrie 2013, 459, 35 euro pentru luna ianuarie 2014 și 8,37 euro pentru pentru februarie 2014.
A învederat că toate aceste sume i-au fost virate reclamantului în contul bancar identificat cu IBAN: RO49RNCB_0001, mai puțin suma de 150 euro aferentă lunii august 2013, care i-a fost plătită în numerar, în data de 24.10.2013.
Mai mult decât atât a precizat pârâtă că în data de 06.03.2014, a înregistrat sub nr. 556/06.03.2014, cererea reclamantului de lichidare si a emis decizia de încetare a contractului de muncă temporară înregistrată sub nr. 892/06.03.2014, privind încetarea contractului de muncă temporară în condițiile art. 55 lit. b din Codul Muncii, înregistrată de altfel in Revisal.
De asemenea, pârâta a precizat faptul că prin cererea introductivă din dosarul de față, reclamantul solicită diurnă și cazare pentru pretinse deplasări în străinătate în perioada 23.10.2013-martie 2014. Or, contractul de muncă a încetat din 06.03.2014.
Totodată, pârâta a învederat faptul că în Codul Muncii nu sunt reglementări cu privire la cuantumul diurnei, nici nu conține termenul propriu-zis de "diurnă" și nici definiția legală a acestui termen. Se prevede în art. 44 alin. 2 din Codul Muncii că salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
S-a susținut de către pârâtă că potrivit H.G. 518/1995 pe care o invocă reclamantul, această hotărâre se aplică personalului trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar reprezentând: a) vizite oficiale, tratative (negocieri), consultări, încheieri de convenții, acorduri și alte asemenea înțelegeri; b) participări la târguri și expoziții; prospectarea pieței; acțiuni de cooperare economică și tehnico-științifică; contractări și alte acțiuni care decurg din executarea contractelor de comerț exterior; c) documentare, schimb de experiența; d) cursuri și stagii de practica și specializare sau perfecționare, inclusiv participarea elevilor, studenților și cadrelor didactice însoțitoare la olimpiade și concursuri în domeniul învățământului; e) participări la congrese, conferințe, simpozioane, seminarii, colocvii sau alte reuniuni, care prezintă interes pentru activitatea specifică a unității, precum și la manifestări științifice, culturale, artistice, sportive și altele asemenea; f) primiri de titluri, grade profesionale, distincții sau premii conferite pentru realizări științifice, culturale, artistice sau sportive; g) desfășurarea unei activități științifice, culturale, artistice sau sportive, temporare, fără dobândirea calității de salariat a partenerului extern, precum și pentru ținerea de cursuri în calitate de profesor vizitator; h) control și îndrumare la misiuni diplomatice, oficii consulare și alte asemenea reprezentanțe în străinătate; i) executări de lucrări de construcții, reparații și amenajări la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate, precum și ducerea și aducerea pe roti a mijloacelor auto aparținând acestor reprezentanțe; j) asigurarea protecției demnitarilor români pe timpul cât aceștia se deplasează în străinătate de către personalul specializat din cadrul Serviciului de Protecție și Paza sau din alte unități din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță naționala, dacă în sistemele respective este prevăzută o asemenea activitate; k) exerciții, aplicații, ateliere de lucru, controale la unitățile militare participante la misiuni de menținere a păcii, cursuri la școli și academii militare. 1) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapa preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice (art. 1 din H.G. nr. 518/1995).
Or, reclamantul care a ocupat postul de șofer autocamion și mașini de mare tonaj (C._), nu se regăsește în niciuna din situațiile prevăzute de art. 1 lit. a-1 din H.G. 518/1995 contrar susținerilor din cererea de chemare în judecată, nu ar beneficia de diurnele stabilite prin hotărârea de guvern invocată.
Învederează că este contrară realității susținerea că nu ar fi acoperit, separat de diurnă, costul cazării in străinătate. Pe de o parte, diurna conține și costul cazării, pe de altă parte, nu s-a depus nici un înscris care să ateste cheltuieli cu cazarea efectuate de către reclamant și neacoperite.
In probațiune, pârâta a depus la dosarul cauzei decizia de încetare a contractului de muncă temporară înregistrată sub nr.892 din 06.03.2014, cererea de lichidare la zi, evidența diurnei plătită in 2013-2014 către reclamant.
De asemenea, pârâta a depus Note scrise prin care a reiterat susținerile din întâmpinare, precizând totodată că, potrivit art.16 alin.1 din HG nr.518/1995, prevederile hotărârii de guvern se aplică și personalului din regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se deplasează temporar in străinătate pentru ducerea la îndeplinire a acțiunilor menționate la art.1 din actul normativ in discuție. De asemenea, art.17 alin 1 din HG nr.518/1995 prevede recomandarea către agenții economici, alții decât cei prevăzuți la art.16 alin 1, către fundații, asociații și alte asemenea, să aplice in mod corespunzător prevederile actului normativ.
Apreciază că, pe de o parte,,recomandarea,, la care face referire alin.1 art.17 din HG nr.518/1995 nu poate fi o obligație legală in sarcina pârâtei, caz in care s-ar fi folosit termenul de obligație de către legiuitor. Pe de altă parte, instituirea unei asemenea obligații prin hotârâre de guvern ar presupune încălcarea principiului ierarhiei actelor normative, printr - o hotărâre de guvern neputând fi modificate prevederi din Codul muncii care reprezintă o lege organică.
Că din prevederile invocate reiese că hotărârea de guvern in discuție se aplică pentru angajații delegați in străinătate in scopul îndeplinirii misiunilor cu caracter temporar prevăzute la art.1 lit. a-l din HG nr.518/1995.
Mai precizează pârâta că este contrară realității susținerea că nu ar fi acoperit, separat de diurnă, costul cazării in străinătate. Pe de o parte, diurna conține și costul cazării, pe de altă parte, nu s-a depus nici un înscris care să ateste cheltuieli cu cazarea efectuate de reclamant. De altfel, acesta nici nu solicită o sumă anume cu titlu de diurnă, nici nu face dovada că i s-ar datora vreo sumă cu acest titlu, rezultând in mod evident că acțiunea a fost promovată cu rea-credință, solicitându-se diurnă chiar și pentru intervalul ulterior încetării contractului de muncă.
S-a anexat Notelor scrise factura privind onorariul de avocat și dovada plății acestuia.
In completarea probatoriului, pârâta, prin apărătorul ales, a depus la dosarul cauzei, un set de înscrisuri, respectiv: adresa emisă de ITM Timișoara și HG nr.518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului român trimis in străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.
De asemenea, pârâta, prin adresă depusă la dosar, conformându-se dispozițiilor instanței, arată că a achitat reclamantului diurnele indicate in Întâmpinare, anexând in acest Tabel cu diurna acordată in perioada 2013-2014.
Prin încheierea de ședință din data de 29.01.2015, instanța a încuviințat proba cu expertiză tehnică, in specialitatea electrotehnică, solicitată de apărătorul ales al reclamantului, fiind numit expert doamna M. A., stabilind onorariu provizoriu de expert in cuantum de 700 de lei, precum și obiectivele ce vor fi avute in vedere in elaborarea lucrării de specialitate.
La termenul de judecată din data de 16.04.2015, după strigarea cauzei, doamna expert M. A. a înaintat cauzei raportul de expertiză întocmit-filele 70-82, raport asupra căruia pârâta a înțeles să formuleze obiecțiuni la care a anexat practică judiciară, filele 90-114 din dosar.
Prin încheierea de ședință din data de 14.05.2015, instanța a dispus încuviințarea obiecțiunilor formulate in cauză, iar pentru termenul de judecată din data de 04.06.2015 doamna expert M. A. a depus la dosar suplimentul la raportul de expertiză, răspunzând astfel obiecțiunile formulate asupra raportului de expertiză.
Analizând cererea reclamantului, raportat la probatoriul administrat și dispozițiile legale aplicabile în prezenta cauză, instanța urmează să admită în parte acțiunea pentru cele ce se succed.
Reclamantul C. P.-D. a fost angajat al pârâtei . SRL, in perioada 23.10.2013-martie 2014, în funcția de șofer de autocamion și mașini de mare tonaj, în temeiul contractului de muncă temporară cu numărul 1116/23.10.2013, încetat la data de 06.03.2014 in baza deciziei nr. 892/06.03.2014-fila 26 din dosar.
În fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamantul C. P.-D. a solicitat să se dispună obligarea pârâtei la plata valorii diurnei si a cazării pentru perioada deplasărilor in străinătate calculate pentru fiecare țara UE in parte, pentru perioada 23.10.2013- martie 2014, cu cheltuieli de judecată
În această perioadă, reclamantul a efectuat deplasări în țări din Uniunea Europeană, însă susține că pârâta, deși avea obligația de a-i achita costul cazărilor și diurna, în calitate de angajator, nu a plătit decât o parte din diurna ce i s-ar fi cuvenit reclamantului, iar contravaloarea cazării nu a fost achitată deloc. Se consideră îndreptățit la acordarea diurnei, în conformitate cu prevederile HG nr. 518/1995, cu modificările și completările ulterioare.
La rândul ei, pârâta susține că a plătit reclamantului drepturile bănești ce i se cuveneau, în ceea ce privește prevederile HG nr. 518/1995, consideră că acestea nu pot fi aplicate reclamantului.
Potrivit art. 43 din Codul muncii, delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă. Aceste dispoziții sunt aplicabile în cazul de față în ceea ce privește deplasările reclamantului în străinătate.
În conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. 2 din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Potrivit art. 5 alin 1 lit. A din HG nr. 518/1995, personalului trimis în străinătate în condițiile prezentei hotărâri i se acordă:
a) o indemnizație zilnică în valută, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea;
b) o sumă zilnică în valută, denumită în continuare plafon de cazare, în limita căreia personalul trebuie să-și acopere cheltuielile de cazare.
În art.1, din HG nr. 518/1995 se precizează că prevederile acesteia se aplică personalului trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar reprezentând:
a) vizite oficiale, tratative (negocieri), consultări, încheieri de convenții, acorduri și alte asemenea înțelegeri;
b) participări la târguri și expoziții; prospectarea pieței; acțiuni de cooperare economică și tehnico-științifică; contractări și alte acțiuni care decurg din executarea contractelor de comerț exterior;
c) documentare, schimb de experiență;
d) cursuri și stagii de practică și specializare sau perfecționare, inclusiv participarea elevilor, studenților și cadrelor didactice însoțitoare la olimpiade și concursuri în domeniul învățământului;
e) participări la congrese, conferințe, simpozioane, seminarii, colocvii sau alte reuniuni, care prezintă interes pentru activitatea specifică a unității, precum și la manifestări științifice, culturale, artistice, sportive și altele asemenea;
f) primiri de titluri, grade profesionale, distincții sau premii conferite pentru realizări științifice, culturale, artistice sau sportive;
g) desfășurarea unei activități științifice, culturale, artistice sau sportive, temporare, fără dobândirea calității de salariat a partenerului extern, precum și pentru ținerea de cursuri în calitate de profesor vizitator;
h) control și îndrumare la misiuni diplomatice, oficii consulare și alte asemenea reprezentanțe în străinătate;
i) executări de lucrări de construcții, reparații și amenajări la imobilele misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și ale celorlalte forme de reprezentare în străinătate, precum și ducerea și aducerea pe roți a mijloacelor auto aparținând acestor reprezentanțe;
j) asigurarea protecției demnitarilor români pe timpul cât aceștia se deplasează în străinătate de către personalul specializat din cadrul Serviciului de Protecție și Pază sau din alte unități din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă în sistemele respective este prevăzută o asemenea activitate.
Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din HG nr. 581/1995, ,,prevederile prezentei hotărâri se aplică și personalului din regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care se deplasează temporar în străinătate pentru aducerea la îndeplinire a acțiunilor menționate la art. 1,,.
În mod evident activitatea reclamantului nu intră în sfera celor reglementate de aceste dispoziții normative, în condițiile în care angajatorul este o societate comercială cu capital privat.
Este adevărat că art. 17 alin. 1 recomandă agenților economici, alții decât cei prevăzuți la art. 16 alin. (1), precum și fundațiilor, asociațiilor și altor asemenea, să aplice în mod corespunzător prevederile acestei hotărâri, însă nicio obligație imperativă nu este stipulată în sarcina acestora. Prin urmare, acest act normativ nu se aplică reclamantului.
Prin Încheierea de ședință din data de 29.01.2015 instanța, considerând concludentă, pertinentă și utilă justei soluționări a cauzei a încuviințat, în temeiul art.330 N.C.pr.civ. coroborat cu art.258 Cod pr.civ., proba cu expertiză tehnică de specialitate, solicitată de apărătorul reclamantului.
Având în vedere obiectivele stabilite de către instanță, în baza actelor existente la dosar, expertul contabil desemnat în cauză a întocmit raportul de expertiză, completat prin Suplimentul la raportul de expertiză, in urma obiecțiunilor formulate, stabilind prin concluziile de raport că ., conform prevederilor HG nr.518/1995, suma totală pentru deplasările efectuate de reclamant este in cuantum de 3045 lei din care i s-a plătit reclamantului suma de 1326, 65 euro, in aceste condiții diferența care ar fi rămas de plătit este de 1718, 35 de euro.
Cum s-a reținut că actul normativ in baza căruia a fost calculată această sumă, nu se aplică reclamantului, instanța constată că nici varianta 1 a Raportului de expertiză nu poate fi reținută.
De asemenea, instanța reține o a doua variantă de calcul întocmită de expert, având în vedere cuantumul diurnei stabilit prin deciziile transmise expertului in care pentru fiecare perioadă de delegare este stabilit un anumit cuantum zilnic al diurnei, diferit de la o perioadă la alta, in acest caz diurna calculată de expert conform deciziilor întocmite de pârâtă fiind in cuantum de 1518, 02 euro, iar diurna plătită reclamantului este in sumă de 1326,65 euro, rămânând de plată suma de 191, 37 euro( modul de calcul fiind prezentat la anexa nr.2 la Raportul de expertiză).
La nivelul societății pârâte nu a existat nici contract colectiv de muncă încheiat, astfel că instanța va avea în vedere cuantumul diurnei, astfel cum a fost stabilit prin raportul de expertiză, in varianta II de calcul, conform înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Cum din raportul de expertiză a rezultat faptul că reclamantul trebuia să primească suma de 1518,02 euro, însă a primit doar 1326,65 euro, in temeiul art. 44 alin. 2 din Codul muncii, va fi obligată pârâta la plata sumei de 191,37 Euro către reclamant.
Nu va fi acordată nici o sumă pentru cheltuielile de cazare reclamantului, având în vedere că acesta nu a depus niciun document din care să rezulte că a efectuat astfel de cheltuieli.
În baza art. 453 alin.1 și 2 din Codul de procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtei in raport de soluția dată in cauză, instanța va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, potrivit chitanțelor depuse la dosar, reprezentând onorariu expert
(conform chitanței nr._/1 din 04.02.2015 ) și onorariu avocat (chitanța nr.21 din data de 14.05.2015).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul C. P.-D., CNP_, domiciliat în Tg-J., . P. nr.16, ., . în contradictoriu cu pârâta . SRL, cu sediul social in Timișoara, ..7, . și domiciliu ales la avocat T. Acidalia, cu sediul în Timișoara, .. 1, ..
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 191,37 euro reprezentând diferența dintre diurna cuvenită reclamantului și diurna primită de acesta.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. V. U. | Asistent judiciar, E. B. | Asistent judiciar, C. R. |
Grefier, L. C. |
Red. USV/ex.4
C.R. 08 Iulie 2015
| ← Solicitare drepturi bănești / salariale. Sentința nr.... | Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 2854/2015.... → |
|---|
