Contestaţie decizie de sancţionare. Sentința nr. 371/2014. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 371/2014 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 24-02-2014 în dosarul nr. 2288/98/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 371 /F
Ședința publică din data de 24 februarie 2014
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE - M. V.
ASISTENT JUDICIAR - A. S.
ASISTENT JUDICIAR - S. E.
GREFIER - T. A.
Pe rol pronunțarea în litigiul de muncă privind pe reclamantul S. M. în contradictoriu cu pârâții SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C.F.R. CALATORI S.A. BUCUREȘTI și SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CONSTANTA, avand ca obiect contestatie decizie sanctionare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 februarie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, aflată la dosarul cauzei și care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la data de 24 februarie 2014, la cererea avocatului reclamantului pentru a depune concluzii scrise.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra litigiului de muncă de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 11.10.2013 reclamantul S. M. – domiciliat în Slobozia, . U14, ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâții Șeful D. M. și cu D. M., cu sediul în M., ., județul C. SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI SA cu sediul în București, SECTOR 1, .. 38 și sediul ales în C., ., .,J. C., și SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CONSTANTA cu sediul în C., ., .,J. C. a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea sancțiunii disciplinare ce i-a fost aplicată, constând în reducerea salariului de bază cu 10% pe o perioadă de 2 (două) luni, cu consecința repunerii in situația anterioară în sensul restituirii drepturilor salariale reținute în baza sancțiunii disciplinare aplicate; în subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii disciplinare cu „avertisment", cu restituirea drepturilor salariale reținute.
Reclamantul invocă excepția tardivității aplicării sancțiunii disciplinare prin DECIZIA nr.L14/4/351/ 09.09.2013 (ce i-a fost comunicată în data de 12.09.2013), pentru următoarele considerente:
Arată că fapta care i se impută este din data de 30.05. 2013 și a fost constatată la data de 17.06.2013; Raportul de cercetare disciplinară nr. L14/_ este emis cu data de 29.07.213 (după cum reiese chiar din primul paragraf al Decizie de sancționare).
Potrivit art. 252 alin.l Codul Muncii republicat și Deciziei nr. 16/12.11.2012 referitoare la recursurile în interesul legii, în interpretarea și aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat a Î.C.C.J., „angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la luarea la cunoștiință a abaterii disciplinare".
Or, în speță, arată reclamantul, Raportul de cercetare disciplinară este întocmit de D. M. la data de 29.07.2013, iar Decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare este emisă de Șeful D. M. la 09.09.2013; astfel termenul legal de 30 de zile este cu mult depășit.
De asemenea, având în dispozițiile art. 252 Codul Muncii, republicat, care cer un conținut obligatoriu al unei decizii de sancționare disciplinară sub sancțiunea nulității absolut, înțelege să invoce excepția nulității absolute a DECIZIEI nr. L14/4/1/35/09.09.2013 pentru lipsa următoarele elemente:
- potrivit art. 252 alin. 2 lit. c, decizia de sancționare contestată trebuie să cuprindă „motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat” însă la art. 4 din Decizia de sancționare se arată că „apărările formulate de mecanicul de locomotivă au fost înlăturate", însă în loc de motivare sunt doar reiterate temeiurile de drept în baza cărora se aplică sancțiunea disciplinară Consideră că în fapt este doar o motivare pur formală a înlăturării apărărilor salariatului, ceea ce ar trebui să atragă nulitatea absolută a sancțiunii aplicate.
-potrivit art. 252 alin. 2 lit. d, decizia de sancționare trebuie să cuprindă temeiul de drept în baza căreia se aplică sancțiunea, or, în alin. 2 al Deciziei contestate se face referire la art. 248 alin. 1 lit. a Codul Muncii, republicat, text de lege se privește sancțiunea disciplinara „ avertisment"; cu toate acestea, se dispune ca sancțiunea disciplinară să fie „reducerea salariului de baza cu 10% pe o perioada de 2 luni", prevăzută de art. 248 alin. 1 lit. c din Cod Muncii R.
Pe fondul cauzei arată că prin decizia contestată se reține faptul că nu și-a îndeplinit obligația de a preda locomotiva personalului responsabil cu paza, fapt ce a condus la o „scădere nejustiflcată a nivelului de motorină"" (16 kg) din rezervorul principal al locomotivei
Consideră reclamantul că fapta ce i se imputa este total nefondata întrucât în data de 30.05.2013 a fost planificat pentru programul de manevră la D. Fetești. După ce a efectuat manevra planificată, în jurul orelor 11:45 a remizat temporar locomotiva, și, deși programul său de lucru se termina la ora 16, a luat toate măsurile ce se impun la remizarea definitivă (a oprit motorul, a asigurat locomotiva, a citit indexul motorinei, precum și nivelul cantității de motorină din rezervorul principal al locomotivei). A luat toate aceste măsuri întrucât urma să lipsească pentru puțin timp, anunțând și învoindu-se la impiegatul de mișcare.
Precizează că avea obligația de a preda paza bunului ori de câte ori pleca de la locomotivă, chiar și pentru probleme fiziologice.
Învederează că potrivit unui Ordin emis de Șeful D. M. după remizarea locomotivelor Deisel la Remiza Fetești, avea obligația de a comunica la „CABINA DE INTRÂRI-IEȘIRI MOTORINĂ" cantitatea de motorina ce exista în R.P. al locomotivei. Personalul de la „CABINĂ" (revizorul și mecanicul de manevră} are obligația de a nota datele pe care i le comunică privind indexul și cantitatea de motorina din RP într-o rubrică a Registrului intrari-ieșiri motorină.
Menționează că la acel moment a comunicat la „CABINA DE INTRĂRI-IEȘIRI MOTORINĂ" atât indexul (cantitatea de motorina consumata), cât și nivelul cantității de motorină din rezervorul principal (RP) al locomotivei, fiind în interesul său să respecte această dispoziție. întrucât paza juridică a locomotivei, pe perioada lipsei sale, trecea la revizorul și mecanicul de manevră, și nu si-ar fi putut asuma răspunderea pentru orice s-ar fi întâmplat în timpul cât nu se afla la locomotivă.
Dacă persoanele responsabile de la CABINĂ nu i-au respectat obligația scriptică ce le revenea, nu mai este vina sa. Potrivit diagramei pe care o anexează cererii scăderea nivelului de motorină s-a înregistrat în intervalul orar 12:45 - 12:51, timp în care locomotiva s-a aflat în paza lor, el nefiind vinovat de scăderea nivelului de motorină.
Consideră că a acționat conform instrucțiunilor privind predarea locomotivei, chiar dacă efectuase doar o remizare temporară, programul său de lucru terminându-se la ora 16. Datele privind indexul și cantitatea de motorină în RP al locomotivei ar trebui să fi fost înscrise în acest Registru pentru că el le-a comunicat.
Până la acest moment al descrierii situație de fapt, consideră că nu se face vinovat de faptul de a nu ar fi respectat instrucțiunile cu privire la predarea locomotivei.
În jurul orei 14, aflându-se în incinta Gării Fetești, a fost anunțat de către operator că trebuie să ducă locomotiva la un tren de călători căruia, la . s-a defectat pantograful. În acel moment, sub presiunea evenimentului feroviar, nu a mai verificat indexul și nivelul cantității de motorina din RP al locomotivei, întrucât trebuia să remedieze defecțiunea apărută.
Consideră că în acest moment a fost neglijent, că trebuia să fi citit indexul și nivelul cantității de motorină, și așa și-ar fi putut da seama de diferența de motorină între ce a predat și ce a primit și ar fi putut cerere lămuriri, dar acest lucru se justifică prin contextul descris, că nu a avut timpul fizic necesar să fac verificări.
Învederează că de altfel a semnat și un ANGAJAMENT DE PLATĂ prin care se obligă să plătescă cantitatea de motorină (16 Kg) pe considerentul că neglijența se plătește.
Ulterior, la data de 17.06.2013 cu ocazia citirii înregistrărilor instalației ICL la locomotiva DA 667 cu care fusese planificat să efectueze programul de manevră la data de 30 mai 2013, s-a constatat o scădere nejustificată a nivelului de motorina din RP, cu 16 kg-
Arată că faptele ce i se impută sunt ușor contradictorii: pe de o parte i se impută faptul că nu a predat locomotiva personalului responsabil cu paza, ceea a condus la scăderea ne justificată a nivelului de motorină din rezervorul principia cu 16 kg, iar pe de altă parte (în penultimul paragraf din Decizia de sancționare) se reține un temei de drept (I 201/2207, art. 11. lit. c) privind răspunderea față de utilizarea necorespunzătoare a combustibilului.
Menționează că este posibil ca această „lipsă" de motorină să nu existe in realitate, pentru următoarele considerente:
-este plauzibilă ipoteza unor erori de măsurare din cauza planului pe care se afla locomotiva.
La intervalul orar când s-a depistat modificarea nivelului motorinei în rezervor (30.05.2013, între 12:45 - 12:51), locomotiva se afla predată la CABINĂ, unde linia planului NU ESTE DREAPTĂ.
S-a demonstrat faptul că orice înclinare a planului pe care se află locomotiva determină diferențe la nivelul cantității de motorină, de aceea măsurarea cantității de motorină în RP al locomotivei ar trebui să se facă în palier si aliniament, pe o platforma speciala: I.C.L. - instalația care a măsurat nivelul motorinei - are un senzor (jojă)amplasat în rezervorul principal al locomotivei; acest senzor nu este plasat în centrul rezervorului, astfel că orice înclinare de plan sau mișcare a locomotivei determina o modificare a cantității de motorină din dreptul acelui senzor, conducând la o transmitere eronată a cantității de motorină.
Indexul nu este modificat, ci doar cantitatea de motorină pare a fi mai mică cu 16 kg.
Arată reclamantul că se poate vedea în diagramă că motorul a fost oprit la ora 11:45; în intervalul orar 12:45 - 12:51 se observă o scăderea a linie nivelului de motorină.
Legat de erorile de citire, precizează ca în repetate rânduri a adus la cunoștința superiorilor prin R. DE EVENIMENTE despre SURPLUSUL DE MOTORINA care apărea la rezervorul principal.
-O altă ipoteză ar fi ca locomotiva să fi fost mișcată de pe o linie pe alta, iar din cauza mișcării locomotivei, lichidul (motorina) din interiorul rezervorului principal să se balanseze și astfel să apară eroare la citire, deși cantitatea de motorină rămâne neschimbată.
Consideră reclamantul că se poate afla dacă locomotiva a fost mișcată de la o linie la alta prin citirea memoriei vitezometrului locomotivei DA 667; D. Ploiești fiind în măsură să comunice memoria vitezometrului pe intervalul orar 12:45 - 12:51/30.05.2013. Vitezometrul ar fi înregistrat metrii parcurși doar dacă se punea heblul (contactuș) și siguranța automată la vitezometru.
Apreciază că este importantă atât determinarea locului unde s-a aflat locomotiva la momentul citirii, dar și a faptului dacă locomotiva a fost mișcată din locul său, pentru că astfel s-ar putea elucida dacă există realmente o pierdere de 16 kg motorină sau este doar o eroare de citire.
De asemenea, arătă că potrivit art. 3 și art. 21 din OG 20/1992, modificată prin Legea nr. 11/1994 instalația de măsurare ICL trebuie să fie omologată și verificată metrologic, situație față de care apreciază că trebuie făcută dovada acestor condiții.
În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii ce i-a fost aplicată, cu "avertismentul", cu consecința restituirii drepturilor salariale ce i-au fost reținute prin aplicarea sancțiunii, invocând prevederile art. 250 Codul Muncii.
În cazul în care se reține vreo culpă a sa față de o lipsă reală de motorină, solicită să fie avute în vedere modul cum s-au derulat faptele, cantitatea mica de motorină ce lipsea din Rp al locomotivei, faptul că și-a asumat angajamentul de a plăti cantitatea de motorină lipsă, că anterior a anunțat despre plusul de motorina pe care îl găsea, că până la aplicarea acestei sancțiuni nu a mai fost sancționat.
De asemenea, solicită a se avea în vedere și faptul că are doi copii minori (unul in vârsta de 10 ani și unul in vârsta de 3 ani), este unicul întreținător al familie, iar procentul de 10 pe o perioada de 2 luni cu care i-a fost redus salariul s-a resimțit in familia sa.
IN D. invocă dispozițiile art. 250, 252 și urmat. C.Muncii, republicat, Instrucțiunea nr. 201/2007.
În dovedire solicită interogatoriu, proba cu 1 martor, expertiză de specialitate.
Pârâtele SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI SA și Sucursala de Transport Feroviar de Calatori CONSTANTA formulează întâmpinare prin care solicită respingea contestației ca nefondată.
În motivare arată în data de 17.06.2013, cu ocazia citirii inregistrarilor instalației ICL la locomotiva DA 667, aparținând D. Ploiești, locomotiva care a fost exploatat de personalul de locomotiva aparținând D. M., s-a constatat, conform raportului de serviciu ICL nr.L2/T_ /17.06.2013, intocmit de D. Ploiești, ca in data de 30.05.2013, in intervalul orar 12:44-12:51, motorul diesel al locomotivei este oprit, iar nivelul motorinei din rezervorul principal al locomotivei scade nejustificat cu 16 kg motorina. Neregula s-a produs in serviciul reclamantului.
În urma cercetării cazului s-a constatat ca scăderea nejustificata a cantității de 16 kg de motorina din rezervorul principal al locomotivei DA 667 s-a produs in intervalul orar 12:44-12:51, in timp ce locomotiva se afla remizată in Remiza Marfa Fetești, fara a fi predata de reclamant, in calitate de mecanic de locomotiva, personalului responsabil cu asigurarea pazei din cadrul Remizei Fetești, acesta doar comunicând verbal cantitatea de motorina indicata de instalația ICL in momentul remizarii.
Conform declarației reclamantului, data cu ocazia cercetării disciplinare, dupa remizarea locomotivei in Remiza Marfa Fetești, acesta s-a deplasat la RCT Fetești in vederea rezolvariii unor probleme personale si așteptarea altor dispoziții privind activitatea de manevra pe care urma sa o execute părăsind locomotiva fara predarea acesteia.
Prevederile legale incalcate de reclamant sunt art. 9 lit.e) ,art.ll lit.c) si art, .12alin.l lit.e) din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2007, aprobate prin OMTCT nr.2.229/2006, Fisa postului - atribuțiile prevăzute la pct.1,2,12,23,24 si 27 si prevederile art.14 si art.15 alin.2 lit.v din Regulamentul Intern al D. M..
Învederează că apărările formulate de reclamant au fost inlaturate deoarece:
-personalului de locomotiva ii este interzis sa părăsească locomotiva in timpul serviciului fara respectarea reglementarilor in vigoare (art. 12 alin.l lit.e) din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2007).
-Mecanicul de locomotiva este obligat sa nu părăsească locomotiva la terminarea programului de lucru pana la efectuarea tuturor operațiilor de remizare si/sau predare a locomotivei( art.9 alin.l lit.e) din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2007).
-scăderea nivelului de motorina din rezervorul principal al locomotivei s-a produs in timpul serviciului sau cand personalul de locomotiva răspunde de utilizarea corespunzătoare a combustibilului ( art.ll alin.l lit.c) din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2007).
-mecanicul de locomotiva trebuie sa respecte atribuțiile stabilite prin fisa postului privind integritatea patrimoniului subunității, exercitarea atribuțiilor de serviciu fara intrerupere pana la predarea serviciului si gestionarea cantității de combustibil din locomotiva cu care efectuează serviciu pana la predarea către personalul desemnat.
In ce privește susținerile reclamantului cu privire la faptul ca aparatul de măsura ICL nu este omologat, pârâta aduce următoarele precizări:
ICL -Instalația de înregistrare Consum Combustibil pentru Locomotive tip ICL realizează măsurarea cantității de motorina aflata in rezervorul principal al locomotivei si determina consumul de motorina al motorului diesel. Potrivit art.3 din OG nr.20/1992 :" Mijloacele de măsurare si măsurările care sunt utilizate in domenii de interes public privind sănătatea si siguranța populației, ordinea publica, protecția mediului, protecția consumatorilor, perceperea taxelor si impozitelor si corectitudinea tranzacțiilor comerciale, care afectează direct sau indirect viata cetățenilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor prezentei ordonanțe.
Activitățile agenților economici, care au ca obiect mijloacele de măsurare si măsurările prevăzute la alin. 1, sunt supuse controlului metrologic legal, prin autorizare/avizare si supraveghere, conform prevederilor prezentei ordonanțe."
Iar art.15 din OG nr.20/1992 prevede: "Se supun controlului metrologic legal mijloacele de măsurare de lucru destinate sa realizeze măsurările din domeniile de interes public prevăzute la art. 3 alin. 1, care sunt cuprinse in Lista oficiala a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal.
Lista oficiala a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, prevăzuta la alin. 1, va detalia măsurările din domenii de interes public prevăzute la art. 3 alin. 1, categoriile si sortimentele de mijloace de măsurare de lucru utilizate in aceste măsurări, modalitățile de control metrologic aplicabile fiecărui sortiment, precum si intervalul maxim admis intre doua verificări metrologice succesive; lista se stabilește si se aproba de către directorul general al Biroului R. de Metrologie Legala si se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pentru fiecare dintre categoriile de mijloace de măsurare prevăzute in Lista oficiala a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, cu excepția aparatelor de cântărit cu funcționare neautomata, se elaborează norme de metrologie legala si/sau norme de metrologie legala CEE, care stabilesc cerințele tehnice si metrologice specifice categoriei respective." Or, Instalația de înregistrare Consum Combustibil pentru Locomotive tip ICL nu se incadreaza in categoria mijloacelor supuse controlului metrologic legal.
Precizează că ICL reprezintă un „Sistem de măsurare cantități de produse petroliere" si beneficiază de Certificat aprobare model nr. 106/25.06.2007 emis de Biroul R. de Metrologie Legala si, de asemenea, de Certificat de omologare tehnica feroviara emis de Autoritatea Feroviara R. (AFER) . nr.319/2013.
De asemenea, toate instalațiile ICL aflate pe locomotive au fost admise in urma verificării metrologice din anul 2012 ,conform Buletinului de verificare metrologica nr._/02.05.2012 .
In principiu, cu ajutorul unor traductoare de nivel ICL măsoară cantitatea (kg) de motorina din rezervorul principal al locomotivei si cantitatea (kg) de motorina consumata de motorul diesel, evidentiindu-se aceste consumuri pe o diagrama, sub forma unor curbe de consum. Cantitatea de motorina inregistratata ca si consum de către motorul diesel este comparata cu consumul normal real.
Determinarea consumului normal real se face prin intermediul programului de analiza a prestației locomotivelor CICLOP, utilizat de S. C. Calatori SA, prelucrandu-se efectiv secvența de prestație a locomotivei in cauza pentru intervalul cuprins intre cursoarele 1 si 2 ale instalației ICL ( stația C. unde se efectuează prestaia, minute manevra, minute funcționare motor diesel la turația de mers in gol, minute staționare cu motorul diesel oprit).
Astfel, la vizualizarea diagramei inregistrarilor instalației ICL de pe locomotiva DA 667 condusa de reclamant, in data de 30.05.2013, in intervalul orar 12:44-12:51, se constata o scădere nejustificata a cantității de 16 kg de motorina din rezervorul principal al locomotivei, respectiv de la cantitatea de 2287 kg la 2271 kg, scădere indicata in subsolul diagramei ICL in coloana LEVEL, in condițiile in care motorul diesel al locomotivei nu funcționează, locomotiva nu se deplasează.
Pârâta consideră că în cazul reclamantului sunt întrunite cerințele legale pentru ca acesta să răspundă disciplinar și anume: reclamantul avea la data săvârșirii abaterii disciplinare calitatea de salariat al S. C. Calatori SA - D. M., iar abaterea a fost săvârșita in timpul programului de serviciu ; fapta ilicita săvârșita de reclamant consta in utilizarea necorespunzatoare a combustibilului folosit pentru remorcarea trenurilor, respectiv pentru manevra;.In ce privește forma de vinovăție, apreciază ca in speța este vorba despre culpa.
In drept, invocă dispozițiile art. 247 -252 Codului muncii, Instructiile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2006.
În dovedire depune inscrisuri.
În condițiile art. 248 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor invocate de către reclamant, respectiv excepția prescripției dreptului angajatorului de a mai aplica sancțiunea și excepția nulității deciziei de sancționare, precum și asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a D. M. și șefului depoului M., invocate din oficiu,, excepții ce au fost respinse la termenul din data de 09.12.2013, pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acel termen .
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul este salariatul societății pârâte îndeplinind funcția de mecanic locomotivă la D. M. .
Prin decizia de sancționare nr. L14/4/_ s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului cu reducerea salariului de baza cu 10%, pe o perioada de 2 ( doua ) luni ,conform art .248 alin.l lit c) din Legea nr.53/2003- Codul muncii, pentru incalcarea prevederilor art 9 lit.e) ,art.ll lit.c) si art .12 alin.l lit.e) din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr.201/2007, aprobate prin OMTCT nr.2.229/2006, Fisa postului -atributiile prevăzute la pct.1,2,12,23,24 si 27 si prevederile art.14 si art.15 alin.2 din Regulamentul Intern al D. M..
În fapt s-a reținut că în data de 17.06.2013, cu ocazia citirii înregistrărilor instalației ICL la locomotiva DA 667, aparținând D. Ploiești, locomotiva care a fost exploatata de personalul de locomotiva aparținând D. M., s-a constatat următoarea neregula: fiind de serviciu in data de 30.05.2013, cu locomotiva DA 667, aparținând D. Ploiești, dupa remizarea locomotivei in Remiza Marfa Fetești reclamantul nu a predat locomotiva personalului responsabil cu paza, fapt ce a condus la scăderea nejustificativa a nivelului de motorina din rezervorul principal al locomotivei cu 16 kg motorina, conform constatărilor efectuate la citirea inregistrarilor instalației ICL (raport de serviciu ICL nr. L2/T_ /17.06.2013,intocmit de D. Ploiești); De asemenea s-a reținut că mecanicul de locomotiva a părăsit locomotiva pentru rezolvarea unor probleme personale fara predarea acesteia.
Se menționează că procedând astfel reclamantul a încălcat următoarele prevederi: Instrucțiuni pentru activitatea personalului de locomotiva in transportul feroviar nr. 201/2007, art.9, lit.e., art.11, lit c, art.12, alin.1, lit.e, fisa postului aferenta funcției mecanic locomotiva nr.1/2380/21.05.2012, cap.2 - Atributii/ activități pct.2.1 - Atribuții, alin.1,2,12,23,24,27, Atribuții ce revin mecanicului de locomotiva la predarea locomotivei sau automotorului in depou, alin.7 si Regulamentul Intern al D. M., art.14 si art.15 (2), lit.v,
Se arată că abaterea reținută în sarcina reclamantului se încadrează în art. 30 lit i din Statului Disciplinar al personalului din transporturi (Decretul 360/1976) .
Art. 252 alin. 2 din Codul muncii prevede sub sancțiunea nulității absolute, că în decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare se cuprind în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost încălcate de salariat, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea, temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică, termenul în care sancțiunea poate fi contestată și instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.
Din acest text legal rezultă că necuprinderea în decizia de sancționare a cel puțin unuia din aceste elemente esențiale lovește cu nulitatea măsura luată, astfel încât dacă textul reglementează o cauză de nulitate reiese că trebuie îndeplinite în totul condițiile cerute de lege.
Din examinarea deciziei contestate reiese că aceasta îndeplinește condițiile de formă expres prevăzute de textul de lege anterior invocat.
Totodată constată că cercetare disciplinara a fost efectuată conform procedurii stabilite expres de prevederile art 251 alin 2, 3 si 4 din Codul Muncii, reclamantul a fost convocat, i s-a adus la cunoștință fapta pentru care era cercetat, a fost audiat, la dosar fiind depuse înscrisurile efectuate cu ocazia cercetării prealabile.
La cererea reclamantului au fost audiați martorii B. G. și B. C., mecanici de locomotivă, colegi cu reclamantul, care au arătat procedura uzuală folosită pentru remizarea și predarea locomotivei către persoana responsabilă ( de regula acarul ).
Astfel martorii au arătat că la întoarcerea din cursă, după introducerea locomotive în depou, completează foaia de parcurs cu toți indicatorii privind motorina( indexul motoriului diesel și cel privind rezervorul principal), după care această foaie este predată la Regulatorul de Circulație – Tracțiune. Predarea locomotivei către acarul desemnat se realizează verbal, nefiind întocmit vreun înscris, acestuia fiindu-i comunicat indexul motoriului diesel și cel privind rezervorul principal. În ipoteza în care persoana responsabilă cu primirea locomotive era antrenată în alte activități, acesteia îi era lăsat un bilet cu indicatorii menționați.
Martorii au învederat că indexul poate prezenta unele erori privind cantitatea de motorină din rezervorul principal datorate diferențelor de temperatură cât și mutării locomotivei de pe o cale ferată pe alta ( în ipoteza în care există diferențe de plan, aliniament), fără a putea preciza dacă locomotiva reclamantului s-a aflat în vreuna din aceste ipoteze. Au mai precizat că în atribuțiile mecanicului de locomotivă intră și aceea vizând asigurarea integrității locomotive în timpul programului de lucru până la momentul remizării, respectiv al predării acesteia către personalul responsabil și că în locomotivă are acces și personalul de la marfă care o poate manevra, fără a porni însă motorul atunci când execută manevra de deplasare a locomotive de pe o linie pe alta, situație în care nu există consum de combustibil.
Au menționat că ar fi existat un ordin al conducerii care prevedea ca predarea locomotivei și comunicarea indexului către acar să se realizeze verbal, însă din toamna anului 2013, în urma unui alt ordin al conducerii s-a stabilit ca operațiunea de predare - primire a locomotive să fie consemnată într-un proces - verbal în care se menționează și indexul privind cantitatea de motorină.
La interogatoriul propus de reclamant pentru a fi luat pârâtei, aceasta își menține poziția expusă în întâmpinarea precizând în plus că nu a existat un ordin în sensul indicat de către reclamant și martori, ci mecanicul de locomotivă trebuie să predea locomotiva la încheierea serviciului, după remizarea acesteia, revizorului de locomotivă, sub semnătură.
Mai arată pârâta că remizarea locomotivei se face numai la încheierea programului de lucru dacă nu este stabilită predarea către alt mecanic de locomotivă, în speță, reclamantul părăsind locomotiva în timpul programului de lucru pentru rezolvarea unor probleme personale.
Deliberând asupra prezentei acțiuni, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Tribunalul constată că aceasta este întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
Potrivit art.12, alin.1 lit.e di instrucțiunile 201/2007 „ personalului de locomotiva ii este interzis sa părăsească locomotiva in timpul serviciului fara respectarea reglementarilor in vigoare „, art. 9 alin 1 lit e din aceleași instrucțiuni prevăzând că „mecanicul de locomotiva este obligat sa nu părăsească locomotiva la terminarea programului de lucru pana la efectuarea tuturor operațiilor de remizare si/sau predare a locomotivei „, personalul de locomotiva răspunzând de utilizarea corespunzătoare a combustibilului conform art. 11 lit e din instrucțiuni.
În fișa postului sunt indicate atribuțiile ce revin mecanicului de locomotivă, fiind expusă și procedura de remizare, predare – primire a locomotive, modul cum trebuie să procedeze în anumite ipoteze .
Raportat la cauza dedusă judecății, tribunalul reține că potrivit fișei postului, mecanicul de locomotivă, de la luarea în primire a locomotivei și până la predarea acesteia către o altă persoană autorizată răspunde de integritatea locomotivei, a inventarului acesteia precum și de cantitățile de motorină și lubrefianți alimentate și consumate. După luarea serviciului în primire își exercită atribuțiile de serviciu fără întrerupere, cu respectarea actelor normative și a reglementărilor în vigoare până la predarea serviciului.
Tot în fișa postului se arată că la primirea/ predarea locomotivei, mecanicul de locomotivă va consemna în foaia de parcurs la capitolului III cantitatea de motorină, iar în cazul în care va constata diferențe între cantitatea de motorină afișată de ICL și cea înscrisă în carnetul de bord sau foaia de parcurs va întocmi un raport de eveniment, avizând după caz șeful de tură, IDM, operator regulator, operatorul S. și șeful ierarhic superior; în caz contrar mecanicul va fi direct răspunzător de cantitatea care nu se justifică, aceasta fiindu-i imputată.
Așadar, raportat la aceste atribuții explicit prevăzute în fișa postului, apărările reclamantului sunt nefondate, acesta nedemonstrând, în combaterea celor probate de angajator, că și-a îndeplinite atribuțiile astfel prevăzute . Susținerea că în mod frecvent a întocmit rapoarte prin care aducea la cunoștința conducerii existența unor diferențe de combustibil nu poate fi reținută de vreme ce un astfel de raport nu a fost întocmit și prezentat conducerii în data de 30.05.2013, data comiterii abaterii reținute în sarcina sa.
De menționat că nu reclamantul este cel acuzat de sustragerea cantității de combustibil, ci acuzația ce i se aduce vizează încălcarea de către acesta atribuțiilor de serviciu, a procedurii de remizare, predare – primire a locomotivei, a părăsirii locului de muncă în timpul programului de lucru fără a anunța vreun șef ierahic, lipsa combustibilului fiind constatată în urma vizualizării diagramei înregistrărilor instalației ICL de la locomotive DA 667 condusă de reclamant, ocazie cu care s-a constatat o scădere nejustificată a cantității de 16 kg de motorină din rezervorul principal al locomotive în data de 30.05.2013, în intervalul orar 12.44-12.51, când locomotiva trebuia să se afle în posesia reclamantului . Scăderea cantității de combustibil de la 2287 litri la 2271 litri fiind indicată în subsolul diagramei ICL în coloana LEVEL în condițiile în care motorul diesel al locomotivei nu funcționa, iar locomotiva nu se deplasa.
Apărarea reclamantului, de altfel nedovedită, că ar fi existat un ordin al conducerii care prevedea predarea verbală a locomotivei către personalul responsabil, nu poate fi reținută, de vreme ce în fișa postului este precizată în mod clar această procedura, arătându-se că după efectuarea procesului tehnologic mecanicul de locomotivă va conduce locomotiva la locul de remizare, o va remiza în conformitate cu prevederile din Instrucțiunile personalului de locomotivă nr. 201/2007, după care o va preda sub semnătură revizorului de locomotivă sau altui personal nominalizat de către conducerea depoului.
Nici susținerile privind posibilitatea unor erori, prezentate pe larg în cererea de chemare în judecată, nu pot fi reținute, de vreme ce nu au fost dovedite, reclamantul nejustificând prin probatorii lipsa combustibilului în intervalul de timp în care locomotiva se afla în paza sa.
De altfel chiar reclamantul în acțiune arată că a dat dovadă de neglijență, atunci când în jurul orelor 14, aflându-se în incinta Gării Fetești, a fost anunțat de către operator că trebuie să ducă locomotiva la un tren de călători căruia i s-a defectat pantograful. În această situație avea obligația să verifice indexul și nivelul cantității de motorina din RP al locomotivei, caz în care ar fi putut constata dacă exista vreo diferența de motorină între momentul predării și cel al primirii locomotivei.
Tribunalul reține că potrivit art. 247 alin 2 Codul muncii „Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.”
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă elementele esențiale, definitorii, ale răspunderii disciplinarea, fără a căror existență cumulată nu poate exista o atare răspundere, sunt următoarele: calitatea de salariat, existența unei fapte ilicite, săvârșirea faptei cu vinovăție, un rezultat dăunător și în legătură de cauzalitate între faptă și rezultat.
În speță, în sarcina contestatorului se rețin drept abateri disciplinare încălcarea atribuțiilor de serviciu evidențiate în fișa postului și instrucțiuni.
Tribunalul apreciază că probele administrate dovedesc comiterea de către reclamant a abaterilor reținute în sarcina sa, existența faptelor, a modului în care s-au comis, consecințele faptelor rezultând din constatările anchetei interne ce a determinat declanșarea cercetării disciplinare a persoanelor responsabile.
Totodată, Tribunalul reține că în conformitate cu prevederile art.8 din Codul muncii ”1)relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe; 2) pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă”.
În planul raportului juridic de muncă, relațiile sociale de muncă, ordinea și disciplina în procesul muncii, se transpun în obligații de serviciu asumate prin contractul de muncă, sintetizate, la rândul lor, în obligația generică de a respecta cu strictețe ordinea interioară a unității, disciplina muncii, or în cauza pendinte, reclamantul tocmai aceste aspecte le-a nesocotit .
În schimb, instanța apreciază că angajatorul nu a procedat corect cât privește individualizarea sancțiunii., neținând seama de criterii prevăzute de art. 250 Codul muncii.
Astfel, nu s-a ținut seama de comportarea generală la serviciu a reclamantului, de faptul că reclamantul nu a mai fost sancționat anterior . Din cuprinsul art. 248 alin 1 Codul munci reiese că sancțiunile disciplinare se află într-o anumită ordine, de la cea mai ușoară până la cea mai aspră, acestea aplicându-se gradual, în funcție de fapta comisă, de gradul de vinovăție al salariatului, de eventualele sancțiuni dispuse anterior. De asemenea nivelul vinovăției reprezintă un element esențial în stabilirea sancțiunii disciplinare.
În cauza pendinte, chiar angajatorul recunoaște în întâmpinare că sub aspectul formei de vinovăție, reclamantul a acționat din culpă. Totodată trebuie avută în vedere consecința faptei reclamantului, respectiv lipsa unei cantități de 16 litri motorină, a cărei contravaloare a fost de altfel achitată de către reclamant .
Toate aceste aspect conduc la concluzia că aplicarea unei sancțiuni pecuniare în condițiile angajării și a răspunderii patrimoniale, nu se justifică în cazul reclamantului, raportat al împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, motiv pentru care va dispune anularea parțială a deciziei de sancționare nr. L 14/4/1/351/09.09.2013 emisă de SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI SA numai în ceea ce privește sancțiunea aplicată reclamantului.
Va înlocui sancțiunea aplicată reclamantului constând în reducerea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de două luni cu sancțiunea avertismentului scris și pe cale de consecință va obliga pârâtele să restituie reclamantului sumele reținute ca urmare a diminuării salariului cu 10 % pe o durată de 2 luni.
În temeiul art. 36 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești opinia asistenților judiciari este concordanta cu soluția și considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.
Văzând și dispozițiile art. 466 și urm Noul Cod procedură civilă rap la art. 215 din Legea 62/2011
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul S. M. – domiciliat în Slobozia, . U14, ., ., CNP_ în contradictoriu cu pârâtele SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI SA cu sediul în București, SECTOR 1, .. 38 și sediul ales în C., ., .,J. C., și SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CONSTANTA cu sediul în C., ., .,J. C..
Dispune anularea parțială a deciziei de sancționare nr. L 14/4/1/351/09.09.2013 emisă de SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI C. CĂLĂTORI SA numai în ceea ce privește sancțiunea aplicată reclamantului.
Înlocuiește sancțiunea aplicată reclamantului constând în reducerea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de două luni cu sancțiunea avertismentului scris.
Obligă pârâtele să restituie reclamantului sumele reținute ca urmare a diminuării salariului cu 10 % pe o durată de 2 luni.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată .
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea apelului se depune la Tribunalul Ialomița – secția civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2014.
PREȘEDINTE, ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER,
M. V. A. S. S. E. T. A.
Red./tehnored. V. M.
5 ex./..03.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1720/2014. Tribunalul... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1765/2014. Tribunalul... → |
|---|
